7,090 matches
-
date pe care o aveți și care este foarte bogată, să vedeți că n-am răspuns la aceste acuzații. R.T. Vreau să-mi răspundeți la această întrebare... V.S. Nu m-am certat cu Liviu Negoiță. Dumnealui a încercat să se certe cu mine, dar eu nu m-am certat cu el pentru că n-am răspuns la această mănușă aruncată. Și v-aș mai spune ceva. R.T. Vă rog. V.S. Să-l invitați pe domnul Negoiță la dumneavoastră și să vedeți dacă
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
foarte bogată, să vedeți că n-am răspuns la aceste acuzații. R.T. Vreau să-mi răspundeți la această întrebare... V.S. Nu m-am certat cu Liviu Negoiță. Dumnealui a încercat să se certe cu mine, dar eu nu m-am certat cu el pentru că n-am răspuns la această mănușă aruncată. Și v-aș mai spune ceva. R.T. Vă rog. V.S. Să-l invitați pe domnul Negoiță la dumneavoastră și să vedeți dacă astăzi repetă aceste declarații. R.T. Mai repetă, nu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Visez la asta, visez că vom avea la un moment dat o clasă politică aptă să facă acest lucru. Veți spune că n-am avut niciodată, eu n-aș fi așa de drastic în aprecieri. R.T. Nu, vreau să mă cert cu dumneavoastră pe altceva, domnule Stoica. V.S. Au fost perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și perioada interbelică, mai ales după Primul Război Mondial. În aceste două perioade România a avut o clasă politică perfect adaptată jocului politic european
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
vrem ca România să aibă o șansă în viitor, să rămână ca stat și ca națiune, trebuie să ne adaptăm regulilor statului virtual. R.T. Mai avem numai, probabil, un minut, maximum două, din această emisiune, aș fi vrut să mă cert cu dumneavoastră pe o idee, dar n-o să mai ajung să o fac... V.S. Vă rog să o faceți, dar eu n-o să mă cert cu dumneavoastră. R.T. Era o ceartă, o polemică, să zicem, de la ziarist la om politic
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
o idee, dar n-o să mai ajung să o fac... V.S. Vă rog să o faceți, dar eu n-o să mă cert cu dumneavoastră. R.T. Era o ceartă, o polemică, să zicem, de la ziarist la om politic. Deci nu o ceartă în adevăratul sens al cuvântului. V.S. Să-i zicem o discuție de la analist la analist. R.T. Da. Spuneați aici, la un moment dat, că această clasă politică a rămas mult în urmă și că electoratul din România e mult înaintea
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
se înțelege, sub influența alcoolului, subofițerul s-a înapoiat rapid la domiciliu, a mai băut ceva și apoi a revenit pa terasa restaurantului, având în buzunar una din grenade. Nu dorea decât să-l sperie pe cetățeanul cu care se certase, așa încât a aruncat asupra sa grenada. Din fericire, bărbatul vizat a scăpat nevătămat, dar, din nenorocire, soția lui a fost lovită mortal de schije. În aceeași dimineață, rezultatele cercetărilor au fost raportate conducerii D.S.S. Pentru noi, era clar că nu
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
puțin. Seamănă cu mama sa36, în mod stupid, caricatural, înduioșător. 14 aprilie Visează. Își dorește să fie un burghez liniștit. Influența domnului Moerlin 37. 15 aprilie Continuarea vizitei prințului Carol. Tinerețea lui mă întristează și mă intimidează totodată. Când se ceartă cu preceptorul lui este dur, poate fără voia sa. Grosolan, pentru că, mental, este încă neformat. Nu-mi place. Mă dezgustă puțin. Mi se pare ciudat să trăiesc în preajma lui, dar am o plăcere ciudată provocată de curiozitate. În dimineața asta
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
strănut până îmi dau lacrimile. Îi spun mereu că îmi provoacă un guturai artificial! Și adăugă: Dacă ai ști de câte ori am intrat aici cu genunchii tremurând (my knees shaking), în această cameră în care tatăl meu mă aștepta ca să mă certe, când chiar o meritam din plin! Dumnezeule! Ce scene s-au petrecut aici pe când eram foarte tânăr... aici țipa tatăl meu la mine, în marile lui accese de mânie! Erau chestiuni legate de femei, de curse, atunci când a participat la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
al elevului; • utilizarea unei voci clare, ferme, calme și a contactului din priviri; • utilizarea unor gesturi care să sprijine afirmațiile verbale; • influențarea comportamentului elevului, fără amenințări sau strigăte; • practicarea tehnicii repetării (a repeta calm mesajul ori de câte ori elevul vrea să se certe) în defavoarea confruntării. Profesorul pozitiv este mai eficient decât unul ostil; ostilitatea și slăbiciunea profesorului produc elevilor confuzie și traume psihologice. El este capabil să mențină în sala de clasă un climat pozitiv, plin de grijă și de siguranță. Un astfel
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să-l fixeze; în unele culturi acesta este un obicei inacceptabil. Utilizarea numelui este eficientă, mai ales dacă mesajul este adresat unui elev din celălalt colț al clasei, întreruperea elevului fiind la fel de eficientă, mai ales atunci când acesta se scuză, se ceartă etc.; profesorul trebuie să rămână calm și să-l determine pe acesta să revină la poziția inițială. Insistența profesorului este bine venită dacă elevul refuză să asculte, persistă să răspundă într-un mod inadecvat sau refuză să-și asume responsabilitatea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
atinge, poate că el însuși a creat confuzie modificându-și radical comportamentul etc. Analizând propriul comportament, profesorul poate ajunge la concluzia că, de fapt, el a fost acela care a generat cele mai multe probleme: simțindu-se jignit când nu era cazul, certând elevii și întrerupându-i pentru orice fleac, fiind încrezut și inabordabil sau inconstant și confuz etc. Astfel, elevii au răspuns și ei în mod exagerat la exagerările profesorului, ajungându-se astfel la o spirală periculoasă a derapajelor comportamentale. Într-o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să mă concentrez" este de preferat în loc de "Nu mai face așa") și este aplicată din apropierea elevului. Reprimările "pentru urechile elevului aflat în culpă" sunt mai eficiente decât reprimările spuse cu voce tare. În genere, elevii trebuie premiați în public și certați între patru ochi. Reprimările nu funcționează în cazul unor comportamente violente. Eliminarea temporară este de trei tipuri: izolarea: ridică probleme etice; excluderea de la activitățile aflate în desfășurare (fața la perete etc.); eliminarea din cadrul activităților, dar nu și din sala de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ce dezacord a făcut !”. Noi suntem foarte atenți la limba noastră, la limba celuilalt și lucrul acesta este benefic pentru societatea românească, pentru toți românii care se pot înțelege unii cu alții într-o limbă română “colorată”. Chiar atunci când ne certăm înțelegem exact ce vrea să spună celălalt. Metafora sau ironia sunt frecvent folosite de români, nu ca procedee stilistice, ci în mod curent în limba uzuală. Și aceasta este o mărturie a interesului manifestat de român față de propria-i exprimare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
e ceva mai limpede, fiindcă eu însămi sunt de acord. Doar dacă și în acest acord nu avem fiecare motivele lui. O să le spun pentru orice eventualitate pe ale mele. Eu vreau să știm o dată pentru totdeauna, cu cine ne certăm, pentru cine plângem, pe cine disprețuim, de cine ne despărțim, pe cine iertăm, fiecare dintre noi. O societate sănătoasă e alcătuită din indivizi sănătoși și din relații umane limpezi, asta trebuie să pricepem și noi o dată și o dată. Dosariada nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Trebuie ca istoria fiecărui om să fie lungă și să iasă încetul cu încetul din el... Mă doare și limba, am un fel de bube pe limbă, cred că e de la pasta de dinți stricată, când era ea aici mă certa dacă uitam tubul deschis. Căcat, Pascal, eu nu sunt un sensibil, chiar nu sunt, și toată văicăreala asta a mea e mai doar plângerea scârboasă a unuia crescut de maică-sa până pe la 30 de ani și lăsat brusc să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a fost în același timp o șansă și o neșansă. Succesul său se poate datora astăzi și neșansei de a nu putea să trăiască liber în România anilor comuniști. După 1990, deși foarte apreciat pe plan internațional, Norman Manea este certat cu oarecare mefiență în unele cercuri poate și pentru că și-a asumat dintotdeauna dreptul incomod de a spune mereu ce gândește, de a fi mereu o conștiință critică“, a afirmat Carmen Mușat în debutul dialogului cu publicul. Succesul literaturii peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
se ocupa de achiziții și avea un background solid în negocieri de produse food. Nu mai lungesc povestea: am vizitat peste 30 de magazine degeaba (de fapt, eu mi-am luat două poșete, iar colega mea niște carioci), ne-am certat cu toate vânzătoarele de la mall (știți povestea, e conflictul clasic dintre reprezentanții de vânzări, wholesale vs retail), dar pâine proaspătă tot n-am găsit, așa că seara a fost un fiasco total; când a văzut că-l aștept cu masa goală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
impresioneze pe al meu, nu mai conta cât costă. La atâția bani, sigur era o ciorbă pe care nu și-o permiteau multe gospodine... Lângă tarabă se strânsese lumea ca la urs și oamenii începuseră să vocifereze. M-au și certat câțiva gură-cască atunci când am răsturnat punga și i-am stropit pe picioare... Dacă vă puteți imagina, stupidul de vânzător îmi dăduse peștii cu tot cu apă... Trec peste chinul de a curăța vietățile minuscule exact după indicațiile manualului Piscicultura pentru toți, Anexa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
of life?... ... La Londra, străzile sunt lungi și îmbrăcate cu oameni. Pe lângă casele aliniate fără greș, autobuzele cu etaj trec înfiorător de aproape de orice, inclusiv de tine, într-o viteză teribilă. E minunat! Ascultă-i pe oamenii ăștia cum se ceartă pe teme evoluționiste, cum sunt ciudați pentru că așa vor, cum strigă despre Iisus și felul în care întâmplător o să vină, cum se adună sub umbrela ploii și duminică de duminică urcă scara vorbitorilor în Hyde Park, într-un proces-plăcere ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
în cutia mea poștală. Susține că e a lui, că a cumpărat-o și pe ea... Îi explic că nu poate să-mi cumpere cutia poștală. Dar are acces la dânsa! Are chiar și plicuri destinate lui într-însa!!! Ne certăm... Caut să-l conving că am cutia de la construirea blocului, nu poate el să mi-o ocupe acum, nu are cum să o folosească, pentru numele lui Dumnezeu... E încăpățânat. Nu cedează. Mă trezesc și abia așa se rezolvă absurdul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
patriei. Unul cu care începe aproape orice știre, fie ea despre alegeri, fotbal, fie că se ițește din domeniul social sau din cel infracțional. Un personaj despre care vorbesc toți actorii evenimentelor în cauză; în jurul căruia gravitează, din cauza căruia se ceartă, fără de care, cum s-ar zice, știrea n-ar mai fi știre și nici micile drame nu s-ar regăsi în povestire. Un personaj ce face talk-show-uri în fiecare seară, chemând la vatra reflectoarelor politicieni, ziariști, finanțiști, moraliști, conțopiști, laptopiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
o imaginație ieșite din comun. Avalanșa de întrebări, cum ar fi: “Ce-i luna?”, “Ce-i soarele?” , “ Cum apar plantele, oamenii?”, “De ce nu se simte când Pământul se învârte în jurul Soarelui?” , “De ce sunt războaie?”, “De ce sunt răi omenii?”, “De ce se ceartă mama cu tata?”, “De ce, de ce, de ce ...”. Din lipsă de timp sau alte motive, adulții se mulțumesc să răspundă în glumă sau să amâne răspunsurile până când vor crește mai mari, ignorând faptul că acum e terenul fertil pentru a semăna sămânța
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
Prof. Daniela Pavel Labirintul condeielor Zi de zi, mintea și sufletul intră în polemică. Rațiunea și emoția se ceartă și se luptă care să ajungă prima pe scenă, în fața unui auditoriu format din două tabere: unul critic, iar celălalt sensibil. Uneori, e greu să ne exprimăm iluziile în fața cuiva. De aceea, hotărâm să le prezentăm cu ajutorul peniței. La un
A doua oară unu by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92916]
-
atingeau pielea și a celor pe care le serveau copiilor lor, chiar și atunci Statul neîncetat insista că bunurile materiale constituiau o măsură a superiorității societății comuniste. Una dintre caracteristicile importance ale culturii materiale este că nu poți să te cerți cu un obiect, el doar există; dar Statul a considerat că este cazul să intre în dezbateri cu zidurile, cu străzile și cu vitrinele magazinelor. În acest sens, senzația fizică de a trăi sub comunism poate aduce cu sine simțul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cam 600 km, am descoperit două străzi minunate în Timișoara și niște locuri de vis în Munții Orăștiei, am cărat peste o tonă de toate cele în sacoșe, rucsac, valize, am ținut 90 de ore de curs, nu m-am certat aproape deloc, am mințit de vreo 30 de ori și bine am făcut, am flecărit cam 800 de ore la telefon, am călătorit mii de km, am pus pentru iarnă 45 de borcane de compoturi, dulcețuri, gemuri și un butoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]