6,287 matches
-
Suceava era parcursă în cca 14-20 zile. Pe lângă viteza mică cu care circula acel tren, avea staționări pe linia moartă chir și de o zi. Copiii din Moldova au fost strămutați în Oltenia și Banat spre a fi protejați de chinurile secetei, boli și epidemii. Mare noroc a fost ajutorul acordat moldovenilor de către regina-mamă, care a trimis la Iași un vagon cu haine și alimente, din S.U.A și U.S. s-au primit multe ajutoare cu pachete alimentare. La întâlnirea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R. după ce s-au reparat tunelul, podurile și terasamentul, școlile si-au început cursurile cu elevi puțini, mulți din ei le-au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sunt absolut sigur de numele societății; dar de revistă îmi amintesc foarte bine, mai ales că eram un colaborator harnic, deși îmi redactam rubrica într-un proces de creație foarte dureros, zile întregi scriam și rescriam ceea ce devenea, cu mult chin, două pagini. Societate, revistă, reuniuni, ne-am gândit să-l invităm pe George Enescu la una din manifestările noastre și, fără nici o ezitare, am redactat, cei câțiva membri din "conducerea" societății, o scrisoare foarte respectuoasă, invitându-l la reuniunea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se legau în acest fel în mintea mea de copil. Religia se reflectă în sufletul copilului doar ca o supusă acceptare. Paștele era o astfel de acceptare, o minune de care auzisem; știam că Isus, Fiul lui Dumnezeu, murise în chinuri, după cum știam și despre enorma întâmplare a învierii Lui, dar legenda era atât de îndepărtată în timp și cu oameni atât de străini, încât nu mă mai impresiona cine știe cât, nu mă extazia, nici nu mă îngrozea. Era o poveste, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cereale, animale”, mediul gazetăresc nu-i priește, dar speră să-și facă un nume în literatură. De aceeași vârstă cu Labiș, Corneliu Sturzu (născut 26 ianuarie 1935) este elev la Pașcani. Scrisoarea o începe protocolar cu „Dragă Labiș”. Cuprins de „chinurile creației”, Corneliu adresează poetului întrebări seci și banale. Are grijă să transmită multe complimente și salutări lui Wyky (Victor Crăciun). Absolvent al Școlii de literatură și critică literară din Kiseleff 10, I. Friduș (Iacobitz) era redactor șef la Iașul Nou
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-ai că nu mă vei uita. Trecând numai o lună, tu n-ai rămas fidelă Și-acum sărut garoafa, în loc de buza ta. În aceeași lună a anului 1898, publică la rubrica literară Foița Sentinelei a ziarului „Sentinela”, poezia Nour și chin, care „cu puternică încărcătură melancolică, trimite la pesimismul post eminescian”, iar a treia creație în versuri, care ne este cunoscută, o reprezintă poezia Lolei, tipărită mult mai târziu, în 1901, în Suplimentul literar „Deșteptarea”. Poezia este închinată Aurorei, femeia care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
versul final: Am iubit odată-n lume Nopțile și luna lor, Mă munceam ca să dau nume Feliurite stelelor. Adorat-am în viață Ceriul mândru-nseninat; A amorului dulceață Sufletul mi-a fermecat. Și acum făr’ de iubire Aș petrece numa-n chin; De aceea-n fericire „Aurorei” mă închin.185 Dar nu s-a oprit numai la poezie, ci a avut și creații în proză: Năluciri și realitate, Elena, Dracul și săracul, Buimăcel sau Câteva cruci fără voie, articole de actualitate diversă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
articole de actualitate diversă și altele. „Nedepășind nivelul unor «păcate ale tinereții», probele în domeniul beletristicii au avut, totuși, pentru autorul lor nu puțină importanță”, deoarece acestea i-au format coerența stilului și deprinderea unei exprimări persuasive. Poezia Nour și chin publicată în ziarul „Sentinela”, în octombrie 1898 Mai târziu, pe când era bibliotecar și trăind numai printre cărți, Nectarie Cotlarciuc a alcătuit catalogul obiectelor din Bucovina, cu prilejul participării Bucovinei la Expoziția jubiliară de la București, în anul 1906, expunând piese din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Din dispoziția lui don Calabria a început să traseze prima schiță de Reguli pentru Surori. Sora Fannio era un suflet smerit de neconfundat. Prefera locurile și obligațiile cele mai umile. Totdeauna politicoasă în atitudini, delicată, caritabilă față de toți. Suferea de chinuri interioare și de scrupule, dar a depășit totul prin marea și solida ei credință. O altă soră excepțională a fost Maria Galbusera. Femeie cu un temperament forte și de o vastă erudiție, care avea stofă de adevărată fondatoare. Educatoare la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de dezaprobare și de deplorare». Când i s-a adus acest răspuns la cunoștință lui don Calabria, a rămas și mai amărât. Scrie în jurnalul său: «Niciodată și apoi niciodată nu mi se pare că am suferit, cum sufăr acum. Chinuri interioare, suferințe fizice, dureri morale... Ce ați vrea, Doamne, în aceste zile?... Bunul Dumnezeu să-mi dea lumina și pacea sa...». Și încheie: «Nu vreau ca Opera să se nască prost, mai curând accept Congregația așa cum o dorește și o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în folosul Bisericii și al sufletelor. - Sufletele și Operele lui Dumnezeu costă. - Oh, suferința! Numai sfânta noastră religie știe să răspundă motivului suferinței. Ea singură știe să lumineze și să pună în adevărata lumină, în lumina suferințelor lui Isus Răscumpărătorul, chinurile noastre, durerile noastre. Ce de fericiți suntem noi pentru că avem spiritul credinței, că ne putem sfinți încercările întregii vieți. În paradis vom înțelege cât de prețioasă e suferința, acceptată și trăită în unire cu Răstignitul și Îndurerata. - Ce mângâiere și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
literați. Noi aici, la Paris, când am constatat frecvența acestui cuvânt la români, mai întâi ne-am mirat, pe urmă ne-am uitat la dicționar și am văzut că e în primul rând un termen bisericesc și-apoi suferință și chin. Dar nu contăm noi, ăștia din exil, iar dicționarul meu e vechi, din timpul comunismului. Între timp au venit americanii. Unde? se miră Pastenague. Vorba vine! Au venit cuvintele lor, cărțile lor... O adevărată invazie. Ești antiamerican? Nu răspund. Oricum
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
boală, provenind din melancolie ori manie". Psihiatrul german dă ca exemplu o gândire delirantă fixă în care "pacienții cred că sunt persecutați, înconjurați de spioni, torturați cu electricitate de dușmani secreți, amenințați de francmasoni, posedați de diavol și condamnați la chinuri eterne, jefuiți de bunurile cele mai dragi etc. Or, ei nutresc concepții delirante fixe privitoare la propriul lor corp: că sunt morți, că oasele lor sunt făcute din sticlă ori unt, că depozitează lucruri ciudate în corp" (1867: 324, 328
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
tragică a lucrurilor, trebuie să te pregătești, să-ți faci lecțiile. Și Nașu’ și le-a făcut. A venit cu un braț de hîrtii pe care scria că România stă foarte prost cu infrastructura, mirificul fotbal feminin se mistuie în chinuri, iar în 13 000 de sate avem doar o mie și ceva de terenuri de fotbal. Dramatic, domnilor! Dra ma-tic! Baza materială e șubredă și n-are cum să fie altfel, fiindcă însăși economia e șubredă. Ce vreți, asta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Dar poți fi cinic în fața unui om ca Radu Nunweiller? Nu poți decît să-i spui „la revedere“, convins că nu-ți va răspunde, pentru că ar trebui să-ți zică „adio“, or asta nu-i stă în caracter. aprilie 2003 Chinurile gloriei Oamenii ultimelor zile sînt Leonard Doroftei și Mircea Lucescu, în ordinea intrării în arenă. După ce au terminat lupta sportivă, ambii au trebuit să-și gestioneze momentul de vîrf. După 14 ore pe ruta Montréal-București, Doroftei a intrat direct sub
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
putea să ofere aici interpretări care ne-ar aduce mai aproape de înțelegerea psihozelor din timpul primului mileniu, manifestate colectiv la sfârșitul lui. Formele apocalipsei (un "compartiment" important al imaginarului colectiv), ca reprezentare psihotică a haosului absolut, devenite metafore−matrice pentru chinul veșnic și motiv pentru penitență, diferențiază lumea greco-romană de cea creștin-medievală. De aici, prevalența imaginarului morții în gândirea colectivă, ca o altă manifestare a fricii în fața puterii absolute de judecata coercitivă. El a luat forme diferite în credința catolică față de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prim-plan, imaginea lui Hristos suferind acțiunea agresivă a torționarilor săi. Centrul de greutate semantică al acestui sumbru peisaj este recunoscut, adesea, drept un trup zdrobit, ce stă să se stingă sub apăsarea violențelor fizice care-i inundă frivolitatea. Acest chin agonic pare a fi nucleul în jurul căruia gravitează teribila scenă mereu amintită în tradiția creștinătății. Însă viziunea unei corporalități supusă însângeratei sfârtecări, impactul dur al imaginii cruzimii dezlănțuite într-un spectacol grotesc-oripilant pot reduce șansele de-a percepe mai profund
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cum se sting în această maree a distrucției corporale, asist întru neputință la agonia lor care răbufnește precum talazurile unei mări de amar absintic, devenind basoreliefuri sculptate în piatra durerii. Și nu mai știu dacă le doresc viața în sfredelirea chinului sau moartea eliberatoare de icnetele torturilor de neîndurat, nu mai știu dacă nici pentru mine nu o fi mai bine să mor lăsând în urmă priveliștea calvarului celor dragi sau să trăiesc rămânând singur la marginea unui hău ce-mi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
clipe de liniște neantică. Asfixierea sufletului generează o suferință ce depășeșete orice presiune îndurată în viața terestră. Este o durere ce cumulează toate rănile posibile pentru a le amplifica la infinit. Astfel, simt sfredelirea maladiilor cumplite, după ce și-au reunit chinul și mă străpung necruțător. Îndur senzația arderii și înghețării corporale, dar fără tendința spre limita eliberatoare a decesului căci sunt mai viu ca niciodată și nemuritor întru blestemul damnării finale. Încercarea de a striga, precum un pelerin ce s-a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
grav, aci perfid, câteodată de un prozaism caricatural, altă dată acoperit cu șalul unei imagini, și e sentențios cu un mare noroc, străbătut de o ușoară melancolie romantică. Enumerarea genurilor are alt sens decât la Boileau. Atingerea noilor instrumente romantice (chinuri, melancolie, înfocare) sugerează mai multă reculegere contemplativă. Indeciziunea literară e tradusă cu tristeța romanticului Wanderer: Eu asemăn a mea stare cu a unui călător, Care neștiindu-și calea, fără povățuitor, Se oprește pe-o câmpie, și cu totul întristat, Drumuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pensioane, cu situații de convenție, cu o certă legănare visătoare cîteodată: Ai plâns și tu odată? Eu zău, nu pot să cred! Ah! lacrămi lasă urme, Ce ani întregi se văd. Un ochi, care odată A plâns de dor și chin, Mă crede, nu degrabă Se face iar senin. Un ce fără de nume Rămîne-n el ascuns... Dar ochii tăi sunt limpezi, Nu pot să cred c-ai plâns. D. PETRINO D. Petrino (1844-1878) s-a făcut reputat prin purtarea incalificabilă față de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se amesteca prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec prin stâlpii nalți ai scării, Și prin țipetul mulțimii sună vaietele mării. În proza lui Eminescu se văd două direcții: una sociologică și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli din ignoranță și superstiție. Scriitoarea e dotată cu umor și cu o expresie caragialiană de dialect moldovan, cu care stenografiază pitoresc dialogul suburban și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu boierii, gata el însuși de orice jertfă. Nepotului său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care numai robul fără vlagă iese-nvins! Chinuri! Dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însuși de orice jertfă. Nepotului său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care numai robul fără vlagă iese-nvins! Chinuri! Dar deșteaptă-ți mintea, dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]