6,287 matches
-
scurtmetrajele teatrele și personajele Tom și Jerry. Acesta se difuzează pe Cartoon Network, Boomerang (unde este arătat fără generic de început și sfârșit), TBS și în Canada pe Teletoon și Teletoon Retro. În România, desenul a avut premiera pe Pro Cinema cu subtitrări în limba română. După ani întregi de rivalitate, Tom și Jerry au devenit în sfârșit buni prieteni, unde concurează la sporturi, au slujbe, rezolvă mistere și îi ajută pe alții. Uneori, concurează unul împotriva celuilalt. Rățoiul a apărut
Noile desene cu Tom și Jerry () [Corola-website/Science/327552_a_328881]
-
culese, pune pe hârtie, în schițele sale, care sunt adevărate picturi, talentul și priceperea sa în efortul comun de a da viață filmului la care lucrează. [...] Dar munca și opera lui este pe deplin răsplătită numai atunci când în sala de cinema filmul rulează, și el, scenograful-spectator simte emoția puternică pe care o produce filmul asupra publicului din sală. Aș putea spune că este o răsplată dumnezeiască”". El a murit în aprilie 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1985 în revista Cinema, jurnalista Roxana Pană constata că Gopo se folosește în acest film de povestea „Punguța cu doi bani” doar ca pretext pentru a crea o poveste nouă în care apar mai multe intrigi care se întretaie fără a fi duse până la
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice din presa de specialitate au fost în mare majoritate laudative. Într-un articol publicat în 1973 în revista Cinema, criticul Călin Căliman lăuda emoția adâncă degajată de acest film și caracterul său patriotic. "„Evocarea vieții lui Ciprian Porumbescu este străbătută din loc în loc, pe tot parcursul filmului, de clipe puternic emoționale, care izbutesc să transmită nu numai fiorul adânc
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
speluncă în care-l găzduiește frecvent pe Dillinger. Șantajată de anchetatori, ea îl vinde poliției pe „Inamicul public nr 1”. Doi tineri cineaști o vor descoperi mai târziu în România, încercând să-i folosească secretele pentru un ipotetic film de cinema. Preluând motivul epic al unei glume literare improvizate în comun de un trio de scriitori ardeleni, cineastul improvizează, la rându-i, în serios însă, un thriller tip Buftea pe relația Anne-Dillinger. Pentru a disimula linia narativă săracă, realizatorul recurge la
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1979 în revista Cinema, criticul Eva Sârbu remarca acid că secvențele selectate de producătorii acestui film demonstrează slaba calitate a filmelor românești de comedie: "„Scotocind și scormonind în 30, 40, 50 de ani de comedie cinematografică, autorii abia de reușesc să scoată o oră
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în revista Cinema (nr. 2/1976), Alice Mănoiu remarca următoarele: "„«În căutarea sentimentului pierdut» s-ar putea intitula cursa prin oraș. Important e că parfumul florilor singuratice persistă chiar atunci când grădina e năpădită de argumente epice prozaice, când filmul nu găsește totdeauna tonul
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un interviu acordat în perioada filmărilor (1981) în revista Cinema, Malvina Urșianu își definea filmul, afirmând: "„Dacă „Liniștea din adîncuri” nu are epic, are în schimb idei. Ideea principală este condiția vieții și condiția morții analizate într-un anume climat social și într-un moment anume al istoriei, într-o
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
din adîncuri” nu are epic, are în schimb idei. Ideea principală este condiția vieții și condiția morții analizate într-un anume climat social și într-un moment anume al istoriei, într-o situație limită a ei”". În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului " Pe malul stîng al Dunării albastre", Eva Sîrbu considera că filmul " Liniștea din adîncuri" este „un punct de vedere asupra ideii de sacrificiu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
411.708 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei acestui film, Eva Sîrbu considera că fiecare din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente, stări și sentimente. "Pe malul stîng al Dunării albastre" era caracterizat ca „un punct de
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
deținuse în momentul arestării, și i se înmânează carnetul de membru al partidului. Inovațiile ei în privința compoziției oțelului se aplicau în combinat, dar erau atribuite inginerului Dobrescu. Femeia este scoasă din monotonia vieții de avocatul Mitrana care o duce la cinema (unde rula filmul "Un surîs în plină vară") și la restaurant și de tânărul zidar Trică (Mircea Diaconu) cu care discută și pe care îl servește cu ceva de mâncare. Timpul trece, iar soția lui Mitrana rămâne însărcinată și se
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1984 în revista Cinema, criticul de film Alice Mănoiu făcea următoarea prezentare a filmului: "„«O lumină la etajul zece» este un film ce respiră demnitatea cu care un om încearcă să ia drumul de la capăt, să-și redobândească gustul și culorile vieții, întunecate de
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
567.134 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului "Pe malul stâng al Dunării albastre", Eva Sîrbu considera că fiecare din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente, stări și sentimente. "Serata" era caracterizat ca „un punct de
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
la această aniversare cu o realizare artistică, el fiind ocupat în acel an cu realizarea filmelor " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" și "Cu mîinile curate". Vorbind despre acest proiect, Nicolaescu afirma într-un interviu publicat în revista „Cinema” (nr. 2/1972) că pentru personajele principale ale filmului „primează împlinirea datoriei, a fiecăruia în felul său”. După afirmațiile proprii, Sergiu Nicolaescu a declarat că a fost inspirat în realizarea acestui film de cinematografia franceză, ca subiect și ca abordare
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
un univers fictiv, o Românie paralelă”. În studiul său intitulat „ Filmul surd în România mută” (Ed. Polirom, Iași, 2011), Cristian Tudor Popescu considera acest film ca fiind "„un adevărat omagiu adus autocratului comunist”", "„probabil cel mai intens omagiu adus în cinemaul românesc dictaturii comuniste unipersonale”". Jurnalistul făcea o paralelă între stilul de conducere dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (căruia nimeni nu-i mai contrazicea "„vreo idee, oricât de aberantă”") și stilul de conducere autocratic al directorului de șantier naval Mihai Coman
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
împușcat Dillinger următorul epitaf: "Stranger, stop and wish me well,<br>Just a prayer for my soul in Hell.<br>I was a good fellow, most people said,<br>Betrayed by a woman all dressed in red." Filme americane de cinema și televiziune despre Dillinger fac și ele referire la . A fost jucată de mai multe actrițe, dar nu întotdeauna ca personajul Anna Sage: Ann Morriss (ca Mildred Jaunce) în "Gang Busters" și "Guns Don't Argue"; Jean Willes în "The
Ana Cumpănaș () [Corola-website/Science/327290_a_328619]
-
dinamismul frescei războiului. Primă apariție internațională a viitoarei vedete polono-americane Pacula, frumusețe pusă în valoare de costumele Doinei Levința (Pr. ACIN).”" Unii critici au lăudat calitatea imaginii acestui film. Într-o analiză a ultimului deceniu al cinematografiei românești din Almanahul Cinema (1990), directorul de imagine Nicu Stan scria despre acest film următoarele impresii: "„Girardi «scrie», într-o atmosferă filtrată prin perdelele exploziilor și ale ploilor reci, ce îți pătrund în suflet dureros, Ultima noapte de dragoste..., a cărei «regie de imagine
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
a fost relansata de către criticul de film, dramaturgul și autoarea Ecaterina Oproiu, care a fost și redactoarea șefa a publicației. După o pauză de 15 ani, în 1963, Consiliul Culturii și Educației Socialiste, da startul unei noi serii de reviste Cinema. Această apare neîncetat, lunar, până în noiembrie 1989, cumulând 322 de numere. Numărul 12/1989 deși era sub tipar, a fost suspendat, iar în ianuarie 1990 au apărut două numere speciale sub o altă denumire, "Noul Cinema (Serie nouă)". Între 1965
Revista Cinema () [Corola-website/Science/327387_a_328716]
-
noi serii de reviste Cinema. Această apare neîncetat, lunar, până în noiembrie 1989, cumulând 322 de numere. Numărul 12/1989 deși era sub tipar, a fost suspendat, iar în ianuarie 1990 au apărut două numere speciale sub o altă denumire, "Noul Cinema (Serie nouă)". Între 1965 și decembrie 1989 redactorul șef al revistei fusese Ecaterina Oproiu. Noul Cinema a continuat formatul revistei relansata în 1963, de data aceasta fără propagandă inerentă, fără de care nu ar fi primit „lumină verde,” a anilor 1980
Revista Cinema () [Corola-website/Science/327387_a_328716]
-
Numărul 12/1989 deși era sub tipar, a fost suspendat, iar în ianuarie 1990 au apărut două numere speciale sub o altă denumire, "Noul Cinema (Serie nouă)". Între 1965 și decembrie 1989 redactorul șef al revistei fusese Ecaterina Oproiu. Noul Cinema a continuat formatul revistei relansata în 1963, de data aceasta fără propagandă inerentă, fără de care nu ar fi primit „lumină verde,” a anilor 1980. În decembrie 1998, a apărut ultimul număr al revistei Noul Cinema (Nr. 107/1998).
Revista Cinema () [Corola-website/Science/327387_a_328716]
-
revistei fusese Ecaterina Oproiu. Noul Cinema a continuat formatul revistei relansata în 1963, de data aceasta fără propagandă inerentă, fără de care nu ar fi primit „lumină verde,” a anilor 1980. În decembrie 1998, a apărut ultimul număr al revistei Noul Cinema (Nr. 107/1998).
Revista Cinema () [Corola-website/Science/327387_a_328716]
-
film pentru acele vremuri. Filmul a fost regizat de Sergiu Nicolaescu, secondat de Rodica Nițescu și Nicu Gheorghe. Deși filmul "François Villon" era destinat în principal televiziunii, el a fost filmat pe peliculă de 35 mm, folosită la filmele de cinema. Serialul de televiziune avea patru episoade. În rolul principal a fost distribuit Florent Pagny (n. 1961), un tânăr cântăreț francez care a devenit ulterior o vedetă a muzicii rock. Interpretul s-a dovedit a fi conștiincios și a intrat bine
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
un articol pentru "Empire", Levi Buchanan a scris că Ariel este "puternică și se bazează pe sine". Janet Maslin de la "The New York Times" a apreciat personajul, declarând că "adolescenții vor aprecia eroina rebelă a poveștii", apreciindu-i și spiritualitatea. Josh Tyler de la "Cinema Blend" i-a oferit o recenzie pozitivă, deși a considerat că are o parte erotică: "Partea în care Ursula îi ia vocea și îi oferă o parte foarte dezbrăcată dub talie este aproape excitantă, deși sunt sigur că pentru copii
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
53 ani. Eva Sârbu comenta că apariția operatorului Alexandru David în breasla autorilor de imagine cinematografică s-a produs repede, iar directorul de imagine, "„om al tehnicii, (...) își construiește imaginile-senzații, mai cu seamă din obiectiv”". Într-un comentariu din "Almanahul Cinema" (1984), Constantin Pivniceriu îl numea "„campionul focalei lungi”". Criticul de film Călin Căliman, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Cinci artiști ai imaginii cinematografice”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că imaginea, strict funcțională, a lui Alexandru David
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
vis. El adormise în scaunul crăiesc, de unde tatăl său îl alungă cu vorbe de ocară. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind inspirat din basmul „Povestea lui Harap-Alb” (1876) de Ion Creangă. Într-un interviu acordat revistei Cinema în 1985, Gopo a povestit că „Povestea lui Harap-Alb” l-a frământat cel mai mult dintre toate basmele lui Ion Creangă, căutând să înțeleagă de ce personajul principal se numește Harap-Alb. El a descoperit în text unele "„noduri complicate, încifrate, ermetice
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]