6,847 matches
-
români (92,77%). Pentru 5,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,96%), cu o minoritate de romano-catolici (2,2%). Pentru 6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a. Ca limbă maternă predomina limba idiș, declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată de română și de germană. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.734 mozaici, 3.638 greco-catolici, 3.316 romano-catolici, 298 ortodocși ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vișeu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,96%). Principalele minorități sunt cele de germani (4,03%) și maghiari (2,57%). Pentru 7,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,48%), dar există și minorități de romano-catolici (8,98%) și greco-catolici (2,49%). Pentru 7,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 - privind Stabilirea categoriei județelor
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,48%), dar există și minorități de romano-catolici (8,98%) și greco-catolici (2,49%). Pentru 7,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 - privind Stabilirea categoriei județelor, municipiilor și orașelor, orașul Vișeu de Sus face parte din categoria a III-a a orașelor cu locuitori între 10.001 și 30.000. Autoritățile administrației publice prin
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,42%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,66%) și romi (1,42%). Pentru 7,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,58%), dar există și minorități de romano-catolici (7,03%), penticostali (4,94%) și reformați (1,11%). Pentru 7,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 2002 orașul avea o populație de
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,58%), dar există și minorități de romano-catolici (7,03%), penticostali (4,94%) și reformați (1,11%). Pentru 7,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 2002 orașul avea o populație de 13.318 locuitori. După naționalitate, au fost recenzați: 12.308 români, 774 maghiari, 115 germani, 57 rromi. După religie, au fost recenzați: 10.788 ortodocși, 1.199 romano-catolici, 399 greco-catolici, 200
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,96%), cu o minoritate de romi (7,03%). Pentru 11,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,28%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,7%) și penticostali (1,66%). Pentru 11,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărășești era comună rurală
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,28%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,7%) și penticostali (1,66%). Pentru 11,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărășești era comună rurală în plasa Șușița din județul Putna, comună formată numai din satul de reședință, cu 1717 locuitori. În comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de elevi
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
locuitorilor sunt români (73,7%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,23%), romi (3,14%), bulgari (2,98%), sârbi (2,98%) și germani (2,1%). Pentru 7,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi (2,53%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia orașului a cunoscut în
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi (2,53%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia orașului a cunoscut în ultimii ani o inversiune de tendință, datorată poziției strategice la limita vestică țării, fapt care a atras o serie de investitori importanți. Cele mai mari companii sunt compania austriacă "Delphi Packard Electric" (cablaje electrice pentru
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,82%), cu o minoritate de romi (2,89%). Pentru 4,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,34%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Ianca s-a înființat în 1834. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Ianca era reședința plășii Ianca din județul Brăila, și era
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
români (92,82%), cu o minoritate de romi (2,89%). Pentru 4,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,34%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Ianca s-a înființat în 1834. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Ianca era reședința plășii Ianca din județul Brăila, și era formată din satele Ianca și Niculești, cu o populație totală de 1483 de locuitori ce trăiau
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,13%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,81%) și romi (3,92%). Pentru 5,83% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,53%), dar există și minorități de romano-catolici (13,73%), reformați (4,54%), greco-catolici (3,65%), penticostali (3,07%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,53%), dar există și minorități de romano-catolici (13,73%), reformați (4,54%), greco-catolici (3,65%), penticostali (3,07%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Încă din secolul al XVII-lea în Baia Sprie există un centru de ceramică, alcătuit din bresle de olari. În 1780 în oraș erau 50 de olari, ca după aproape 160 de ani, în anul 1938 numărul acestora să scadă
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
a lungul timpului mulți prieteni pictori de seamă ai vremii. Aurel Popp devine mesagerul unei arte profund realiste și umaniste, pictaând aspecte din munca și viață grea a minerilor din Baia Sprie. Sub egida Astra, în anul 1922, vechea școală confesionala greco-catolica a primit destinația de Casă Națională, pentru activități culturale. Sunt inițiate cursuri de alfabetizare a adulților, se deschide o bibliotecă care astăzi numără peste 20000 de volume. Personalitățile care se remarcă în acea perioadă sunt : Atanasie Lupan, sprijinător al
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,89%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,45%) și romi (5,61%). Pentru 3,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști (3,86%), martori ai lui Iehova (2,11%), romano-catolici (1,45%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 4,42% din populație, nu este
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști (3,86%), martori ai lui Iehova (2,11%), romano-catolici (1,45%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 4,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Registrele școlii confesionale calvine sunt conduse cu începere din 1746, dar instituția este mult mai veche. Învățământul de stat datează din 1895. Conform monografistului Petri Mór, aici a funcționat, către sfârșitul secolului XIX, prima grădiniță de copii din Ardeal, cu
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (62,82%). Principalele minorități sunt cele de români (31,17%) și romi (3,16%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (43,37%), ortodocși (29,39%) și romano-catolici (21,19%). Pentru 2,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (43,37%), ortodocși (29,39%) și romano-catolici (21,19%). Pentru 2,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului aici încă din neolitic. Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,46%), cu o minoritate de romi (2,35%). Pentru 10,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,6%), dar există și minorități de romano-catolici (3,58%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,97%). Pentru 10,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primarul Oraviței este Dumitru Ursu, din PSD, iar viceprimarul
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,6%), dar există și minorități de romano-catolici (3,58%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,97%). Pentru 10,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primarul Oraviței este Dumitru Ursu, din PSD, iar viceprimarul Tudor Nicolae din PNL. În data de 29 septembrie 2014 a fost ales un nou viceprimar, în persoana doamnei economist Ion Lorena Nicoleta, vicepreședintă a Organizației de Femei a Partidului Social
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,25%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,8%) și romi (1,93%). Pentru 4,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,07%), dar există și minorități de penticostali (4,71%), romano-catolici (3,27%), reformați (1,5%) și martori ai lui Iehova (1,03%). Pentru 5,37% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,07%), dar există și minorități de penticostali (4,71%), romano-catolici (3,27%), reformați (1,5%) și martori ai lui Iehova (1,03%). Pentru 5,37% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
populația orașului Nehoiu se ridică la 10211 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11631 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,32%). Pentru 3,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,36%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 3,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al orașului era organizat în mai multe
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
32%). Pentru 3,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,36%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 3,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al orașului era organizat în mai multe comune rurale din plaiul Buzău al județului Buzău. Astfel, centrul orașului împreună cu localitățile vecine (Păltineni, Curmătura) formau comuna Păltineni, formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]