8,648 matches
-
Coloniștii au fost o populație amestecată, aduși, după cum scria În secolul al IV-lea istoricul Eutropius, „ex toto orbe Romano“ (din Întreaga lume romană). Liantul Îl reprezenta, firește, folosirea latinei ca limbă de comunicare. S-a isprăvit și povestea „dispariției“ dacilor. La 1860, lingvistul și istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) publica un articol cu titlul provocator: Perit-au dacii? Răspunsul lui era simplu și logic: dacii nu aveau cum să dispară. Descoperirile arheologice au adus apoi și probe materiale În acest
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
orbe Romano“ (din Întreaga lume romană). Liantul Îl reprezenta, firește, folosirea latinei ca limbă de comunicare. S-a isprăvit și povestea „dispariției“ dacilor. La 1860, lingvistul și istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) publica un articol cu titlul provocator: Perit-au dacii? Răspunsul lui era simplu și logic: dacii nu aveau cum să dispară. Descoperirile arheologice au adus apoi și probe materiale În acest sens. Latinismul, cel puțin În formele lui extreme, a fost abandonat, și s-a ajuns la un consens
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îl reprezenta, firește, folosirea latinei ca limbă de comunicare. S-a isprăvit și povestea „dispariției“ dacilor. La 1860, lingvistul și istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) publica un articol cu titlul provocator: Perit-au dacii? Răspunsul lui era simplu și logic: dacii nu aveau cum să dispară. Descoperirile arheologice au adus apoi și probe materiale În acest sens. Latinismul, cel puțin În formele lui extreme, a fost abandonat, și s-a ajuns la un consens privind originea, nu pur romană, ci daco-romană
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În acest sens. Latinismul, cel puțin În formele lui extreme, a fost abandonat, și s-a ajuns la un consens privind originea, nu pur romană, ci daco-romană a poporului român. Românilor a Început să nu le mai fie rușine de daci. Le-au descoperit tot felul de calități: noblețea caracterului, curajul, spiritul de sacrificiu... Se citează Îndeosebi aprecierea elogioasă a lui Herodot despre geți: „cei mai viteji și mai drepți dintre traci“ (propoziție scoasă Însă din context; Herodot sublinia, de fapt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
geți: „cei mai viteji și mai drepți dintre traci“ (propoziție scoasă Însă din context; Herodot sublinia, de fapt, alteritatea geților În raport cu grecii, o anume notă de primitivism a acestora și caracterul mai mult pasional decât rațional al reacțiilor lor). Spiritualitatea dacilor și Îndeosebi religia lor — cultul lui Zalmoxis — s-au constituit, de asemenea, În argumente favorabile. Zalmoxis este cu adevărat un caz. Și el Își face intrarea pe scenă tot În Istoriile lui Herodot.<endnote id="3"/> Părintele istoriei spune — fără
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
el a propovăduit geților ideea nemuririi (preluată, evident, de la magistrul său). Din acest text s-a Înfiripat legenda, Încă din Antichitate. Toate sursele fiind grecești (apoi și romane), este imposibil de spus În ce consta autentica credință a geților și dacilor. În Dacia, Zalmoxis nu apare reprezentat În nici un fel, și nu numai În perioada preromană (civilizației „orale“ a dacilor nefiindu-i caracteristice nici scrisul, nici reprezentările figurative), dar nici În Dacia romană, bogată În zeități de tot felul. Pe aproape
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din Antichitate. Toate sursele fiind grecești (apoi și romane), este imposibil de spus În ce consta autentica credință a geților și dacilor. În Dacia, Zalmoxis nu apare reprezentat În nici un fel, și nu numai În perioada preromană (civilizației „orale“ a dacilor nefiindu-i caracteristice nici scrisul, nici reprezentările figurative), dar nici În Dacia romană, bogată În zeități de tot felul. Pe aproape nimic s-a scris o Întreagă bibliotecă și s-a constituit o complexă mitologie antică și modernă: exemplu relevant
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întreagă bibliotecă și s-a constituit o complexă mitologie antică și modernă: exemplu relevant pentru modul cum funcționează „logica mitologică“. În cultura română modernă, Zalmoxis a susținut la un moment dat teoria monoteismului religiei dacice. Sub acest aspect cel puțin, dacii ar fi fost mai evoluați decât grecii și romanii, mai aproape decât ei de creștinism. Un singur zeu, față de puzderia de zei ai mitologiei greco-romane! Credința În nemurirea sufletului! Unii, mai Înfierbântați, au văzut În Zalmoxis chiar un precursor al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nemurirea sufletului! Unii, mai Înfierbântați, au văzut În Zalmoxis chiar un precursor al lui Isus Cristos. Până și Mircea Eliade risca — Într-o lucrare de tinerețe — o frază ca aceasta: „Când primii misionari creștini au venit să propage noua credință, dacii au adoptat imediat creștinismul, cu mult Înaintea altor popoare: Zalmoxis Îi pregătise cu secole În urmă.“ <endnote id="4"/> Nimic nu sprijină o asemenea afirmație. „Monoteismul“ dacic a cedat până la urmă În fața concluziei că dacii par să fi fost totuși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
venit să propage noua credință, dacii au adoptat imediat creștinismul, cu mult Înaintea altor popoare: Zalmoxis Îi pregătise cu secole În urmă.“ <endnote id="4"/> Nimic nu sprijină o asemenea afirmație. „Monoteismul“ dacic a cedat până la urmă În fața concluziei că dacii par să fi fost totuși politeiști, ca majoritatea popoarelor antice. S ar putea de altfel ca ceea ce i se atribuie lui Zalmoxis să nu fie decât o proiecție În spațiul getic a concepțiilor pitagoreice grecești (nimic mai naiv de altfel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
grecești (nimic mai naiv de altfel decât să acceptăm ad litteram informațiile antice privitoare la alcătuirea lumii; acestea nu sunt realități, ci „imagini“, deseori puternic deformate și chiar inventate. Este greu, iar uneori imposibil să extragem din ele „adevărul“). Recuperarea dacilor se Înscrie În tipologia generală a miturilor fondatoare moderne; spre deosebire de abordarea tradițională — preocupată de noblețea originilor și mizând pe intervenții providențiale din afară —, interpretarea modernă Înclină spre continuitate autohtonă (mergând tot mai adânc În trecut, până În preistorie). Evoluție stimulată de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de artă, de monumentele marilor civilizații. Pentru el, Dacia nu se putea compara cu Grecia sau cu Roma. Arheologul modern este interesat de orice urmă de viață, oricât de modestă. Pentru el, nu există culturi „interesante“ și „neinteresante“. Și așa, dacii intră În istorie. Latiniștii Începeau istoria națională fie o dată cu războaiele daco-romane și cucerirea romană a Daciei, fie chiar de la fondarea Romei. De la sfârșitul secolului al XIX-lea Însă, primul capitol revine dacilor. Cea mai importantă sinteză apărută În această perioadă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu există culturi „interesante“ și „neinteresante“. Și așa, dacii intră În istorie. Latiniștii Începeau istoria națională fie o dată cu războaiele daco-romane și cucerirea romană a Daciei, fie chiar de la fondarea Romei. De la sfârșitul secolului al XIX-lea Însă, primul capitol revine dacilor. Cea mai importantă sinteză apărută În această perioadă, Istoria românilor din Dacia traiană (1888-1893), scrisă de Alexandru D. Xenopol (1847-1920), avea ca punct de plecare anul 513 Înainte de Cristos (prima mențiune despre geți În Istoriile lui Herodot). Până atunci, românii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Dacia traiană (1888-1893), scrisă de Alexandru D. Xenopol (1847-1920), avea ca punct de plecare anul 513 Înainte de Cristos (prima mențiune despre geți În Istoriile lui Herodot). Până atunci, românii beneficiaseră de marile virtuți romane. Acum beneficiau de virtuțile Însumate ale dacilor și ale romanilor (și de dreptul istoric suplimentar conferit de cei mai vechi stăpâni ai pământului, dacii). Însă romanii și dacii nu erau ușor de Împăcat. Care dintre ei avea totuși Întâietatea? În acest fel de joc, cinci tipuri de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cristos (prima mențiune despre geți În Istoriile lui Herodot). Până atunci, românii beneficiaseră de marile virtuți romane. Acum beneficiau de virtuțile Însumate ale dacilor și ale romanilor (și de dreptul istoric suplimentar conferit de cei mai vechi stăpâni ai pământului, dacii). Însă romanii și dacii nu erau ușor de Împăcat. Care dintre ei avea totuși Întâietatea? În acest fel de joc, cinci tipuri de răspuns erau posibile. Primul dintre ele (dominant cândva): românii sunt romani, nu mai convingea pe nimeni. Al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
geți În Istoriile lui Herodot). Până atunci, românii beneficiaseră de marile virtuți romane. Acum beneficiau de virtuțile Însumate ale dacilor și ale romanilor (și de dreptul istoric suplimentar conferit de cei mai vechi stăpâni ai pământului, dacii). Însă romanii și dacii nu erau ușor de Împăcat. Care dintre ei avea totuși Întâietatea? În acest fel de joc, cinci tipuri de răspuns erau posibile. Primul dintre ele (dominant cândva): românii sunt romani, nu mai convingea pe nimeni. Al doilea: românii sunt daco
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dintre ei avea totuși Întâietatea? În acest fel de joc, cinci tipuri de răspuns erau posibile. Primul dintre ele (dominant cândva): românii sunt romani, nu mai convingea pe nimeni. Al doilea: românii sunt daco romani, dar mai mult romani decât daci. Al treilea: românii sunt În aceeași măsură daci și romani. Al patrulea: românii sunt daco-romani, Însă mai mult daci decât romani. Și, În sfârșit, al cincilea: românii sunt daci! Toate soluțiile și-au avut adepții lor (și discuția nu e
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de joc, cinci tipuri de răspuns erau posibile. Primul dintre ele (dominant cândva): românii sunt romani, nu mai convingea pe nimeni. Al doilea: românii sunt daco romani, dar mai mult romani decât daci. Al treilea: românii sunt În aceeași măsură daci și romani. Al patrulea: românii sunt daco-romani, Însă mai mult daci decât romani. Și, În sfârșit, al cincilea: românii sunt daci! Toate soluțiile și-au avut adepții lor (și discuția nu e Încheiată, fiindcă nici nu are cum să fie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dominant cândva): românii sunt romani, nu mai convingea pe nimeni. Al doilea: românii sunt daco romani, dar mai mult romani decât daci. Al treilea: românii sunt În aceeași măsură daci și romani. Al patrulea: românii sunt daco-romani, Însă mai mult daci decât romani. Și, În sfârșit, al cincilea: românii sunt daci! Toate soluțiile și-au avut adepții lor (și discuția nu e Încheiată, fiindcă nici nu are cum să fie). Se află aici un indicator ideologic interesant. Românii Înclinați spre Occident
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Al doilea: românii sunt daco romani, dar mai mult romani decât daci. Al treilea: românii sunt În aceeași măsură daci și romani. Al patrulea: românii sunt daco-romani, Însă mai mult daci decât romani. Și, În sfârșit, al cincilea: românii sunt daci! Toate soluțiile și-au avut adepții lor (și discuția nu e Încheiată, fiindcă nici nu are cum să fie). Se află aici un indicator ideologic interesant. Românii Înclinați spre Occident Îi preferă pe romani. Naționaliștii se simt mai atrași de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Toate soluțiile și-au avut adepții lor (și discuția nu e Încheiată, fiindcă nici nu are cum să fie). Se află aici un indicator ideologic interesant. Românii Înclinați spre Occident Îi preferă pe romani. Naționaliștii se simt mai atrași de daci. Pe la 1900, și chiar mai târziu, discursul dominant Îi privilegia Încă pe romani. Pentru națiunea română și pentru statul român, În plin proces de modernizare și de occidentalizare, Roma oferea un simbol care nu putea fi neglijat. Romanii trebuiau salvați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dominant Îi privilegia Încă pe romani. Pentru națiunea română și pentru statul român, În plin proces de modernizare și de occidentalizare, Roma oferea un simbol care nu putea fi neglijat. Romanii trebuiau salvați: operație deloc simplă, odată ce se constatase că dacii nu dispăruseră. De regulă, autohtonii sunt mai numeroși decât coloniștii. Și totuși, Xenopol considera că ponderea romanilor ar fi fost mai mare decât a dacilor, iar „exemplarele cele mai mândre ale rasei românești de astăzi nu se pleacă spre caracterul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care nu putea fi neglijat. Romanii trebuiau salvați: operație deloc simplă, odată ce se constatase că dacii nu dispăruseră. De regulă, autohtonii sunt mai numeroși decât coloniștii. Și totuși, Xenopol considera că ponderea romanilor ar fi fost mai mare decât a dacilor, iar „exemplarele cele mai mândre ale rasei românești de astăzi nu se pleacă spre caracterul dac, ci mai mult spre cel roman“.<endnote id="5"/> Nicolae Iorga, considerat cel mai de seamă istoric român, avea și el o teorie În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Italia un amplu curent demografic spre Balcani și spre Dunăre. Mai Întâi, țăranii italieni i-au romanizat pe traci și pe iliri, apoi toți aceștia au extins romanitatea la nord de Dunăre, având, În Dacia romană, o superioritate numerică față de dacii rămași relativ puțini. Să privim și marea frescă a Ateneului Român din București, unul dintre monumentele emblematice ale Capitalei. Operă a pictorului Costin Petrescu, inaugurată În 1937, se Înfățișează ca o amplă istorie În imagini a românilor. Fuziunea daco-romană este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apare, măreț, În postură de Învingător. În zadar Îl vom căuta Însă pe Decebal: lipsește! În schimb, este reprezentat Apolodor din Damasc, arhitectul care a construit podul peste Dunăre, pe care au trecut legiunile romane. Fără a-i anula pe daci, simbolurile romane sunt evident dominante. Dacă dorim un echilibru perfect, Îl vom Întâlni la Vasile Pârvan (1882-1927), Întemeietorul școlii românești moderne de arheologie, În marea sa lucrare Getica (1926), precum și În cartea publicată În engleză Dacia. An Outline of the
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]