5,987 matches
-
neînțelegere corespunz]toare a ceea ce este r]u sau greșit. Ins] nici una dintre aceste abord]ri (apelul la intuiția moral], cu sau f]r] referire la înv]ț]turile teoreticienilor renumiți; apelul la principiul fundamental care reprezint] sursă tuturor interdicțiilor deontologice specifice; ipoteza potrivit c]reia raționamentele normative sunt elaborate în funcție de ceea ce este greșit sau corect) nu este satisf]c]toare. Apelurile la „înțelegerea moral] obișnuit]”, la „morală comun]” sau la „bunul-simț etic” nu pot constitui dovezi teoretice plauzibile în favoarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
leg]tur] cu alte aspecte și cu fundamentul care menține toate acestea laolalt] (capitolul 42, „Metod] și teorie moral]”). Nici apelul la un principiu fundamental nu este mai eficient. Chiar dac] inc]lcarea oric]ruia dintre elementele care constituie norme deontologice implic] și o lips] de respect, anumite chestiuni importante r]mân totuși f]r] explicație, devenind tot mai presante. Am stabilit c] normele deontologice au o formulare restrâns] și un caracter limitat: action]m greșit atunci cand înșel]m pe cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundamental nu este mai eficient. Chiar dac] inc]lcarea oric]ruia dintre elementele care constituie norme deontologice implic] și o lips] de respect, anumite chestiuni importante r]mân totuși f]r] explicație, devenind tot mai presante. Am stabilit c] normele deontologice au o formulare restrâns] și un caracter limitat: action]m greșit atunci cand înșel]m pe cineva prin minciun], ins] ascunderea adev]rului și înșelarea copiilor, a celor a c]ror minte este afectat] de vârst] sau de boal] în „scop
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
st]rii și minimizare a r]ului sunt considerate a fi incompatibile cu respectul fâț] de alte persoane. În lipsă deținerii unei averi minime, care include chiar și viața proprie, omul nu poate acționa în calitate de ființ] rațional]. Atunci când, potrivit principiilor deontologice, alegem moartea a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem oare vinovați de lipsă de respect pentru cele cinci? În sfârșit, chiar dac] ar fi posibil] g]sirea unor argumente plauzibile în ap]rărea caracterului restrâns și limitat al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem oare vinovați de lipsă de respect pentru cele cinci? În sfârșit, chiar dac] ar fi posibil] g]sirea unor argumente plauzibile în ap]rărea caracterului restrâns și limitat al formul]rilor deontologice sau a unei explicații pentru limitarea respectului, o întrebare r]mane inc] f]r] r]spuns: de ce trebuie considerat respectul ca fiind ceva ce dep]șește condiția sporirii bun]st]rii celorlalți? Dup] cum afirm] Donogan (1977, p. 183)... ...morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și c] nimeni nu poate cump]ra nimic - nici chiar viața întregii comunit]ți - prin sacrificarea acestor condiții. Aceast] caracterizare a poziției consecințialiste pune anumite probleme. Dac] ar trebui s] justific]m sacrificarea întregii comunit]ți în favoarea respect]rii normei deontologice, este important s] stabilim cu exactitate care sunt acele condiții de viat] indispensabile cuvenite oric]rei ființe umane, precum și în ce const] efortul de a salva sute de vieti prin sacrificarea unui om nevinovat, sacrificiu care constituie o lips] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirm] c] normele domeniului studiat sunt absolute, c] suntem obligați la respectarea acestora chiar în ciuda oric]ror consecințe nefaste, ideea de „absolut” este ea ins]și restrâns] și prezint] anumite rezerve. Dup] cum am observat, limitarea influenței absolute a constrângerilor deontologice pornește de la ipoteza c] ele sunt caracterizate printr-o formulare restrâns], limitat]. Pentru a completa ideea de mai sus, preciz]m și acțiunea direct] a acestor norme, subliniind faptul c] ele se aplic] doar acelor lucruri care constituie mijloace sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele se aplic] doar acelor lucruri care constituie mijloace sau scopuri alese de noi și nu acelor urm]ri sau rezultate care nu decurg direct din acțiunile noastre. Este important] g]sirea unui criteriu de restrângere a gamei de norme deontologice și, mai ales, de distincție între acțiunile permise care produc consecințe negative și acțiunile greșite, interzise. În caz contrar, teoriile deontologice devin suspecte de incoerent] cu privire la problema conflictului grav și iremediabil între obligații. Ca urmare a inc]lc]rii normei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu decurg direct din acțiunile noastre. Este important] g]sirea unui criteriu de restrângere a gamei de norme deontologice și, mai ales, de distincție între acțiunile permise care produc consecințe negative și acțiunile greșite, interzise. În caz contrar, teoriile deontologice devin suspecte de incoerent] cu privire la problema conflictului grav și iremediabil între obligații. Ca urmare a inc]lc]rii normei deontologice prin refuzul de a minți o singur] persoan] în scopul protej]rii altor cinci, rezult] c] orice acțiune realizat] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și, mai ales, de distincție între acțiunile permise care produc consecințe negative și acțiunile greșite, interzise. În caz contrar, teoriile deontologice devin suspecte de incoerent] cu privire la problema conflictului grav și iremediabil între obligații. Ca urmare a inc]lc]rii normei deontologice prin refuzul de a minți o singur] persoan] în scopul protej]rii altor cinci, rezult] c] orice acțiune realizat] este greșit] (iar rezultatul nu este în mod obligatoriu o consecinț] a unei acțiuni anterioare greșite - proprii sau aparținând altcuiva). Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
refuzul de a minți o singur] persoan] în scopul protej]rii altor cinci, rezult] c] orice acțiune realizat] este greșit] (iar rezultatul nu este în mod obligatoriu o consecinț] a unei acțiuni anterioare greșite - proprii sau aparținând altcuiva). Dac] normele deontologice sunt absolute (categorice) și nu este permis] inc]lcarea lor, rezult] c] adesea action]m greșit indiferent ce am face. Gânditorii sunt de acord cu existența unor asemenea situații excepționale, ins] nu le transform] într-un principiu de subminare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face r]u cuiva, individul trebuie s] aprecieze care dintre cele dou] alternative este mai greșit]. Având în vedere acest lucru, putem remarcă apropierea de consecvențialism decât de deontologie. 3) Deși, dup] cum s-a observat, este esențial] restrângerea normelor deontologice precum și diferențierea acțiunilor permise (care au totuși urm]ri negative) de cele nepermise (constând în înf]ptuirea r]ului), r]mane incert dac] acest dublu obiectiv poate fi îndeplinit cu succes. Numeroși filosofi se declar] sceptici cu privire la posibilitatea de stabilire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi permis]. Un adept al consecințialismului va fi de p]rere c] refuzul de a minți o persoan] în scopul protej]rii altora constituie un r]u condamnabil. Aceasta fiind situația, chiar atunci când oamenii depun eforturi pentru a respecta normele deontologice, ei le vor interpreta ca reprezentând sugestii diverse de acțiune și, prin urmare, vor acționa în mod diferit în încercarea de a urma aceste norme. Nici cel]lalt mijloc de restrângere a normelor deontologice, si anume, „principiul tradițional al dublului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depun eforturi pentru a respecta normele deontologice, ei le vor interpreta ca reprezentând sugestii diverse de acțiune și, prin urmare, vor acționa în mod diferit în încercarea de a urma aceste norme. Nici cel]lalt mijloc de restrângere a normelor deontologice, si anume, „principiul tradițional al dublului efect”, asociat distincției dintre r]ul intenționat și cel neprev]zut, nu a avut rezultate mai bune; aceasta datorit] criticilor aduse principiului dublului efect și incertitudinilor legate de justificarea distincției menționate. Dac] aceste critici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neprev]zut, nu a avut rezultate mai bune; aceasta datorit] criticilor aduse principiului dublului efect și incertitudinilor legate de justificarea distincției menționate. Dac] aceste critici sunt întemeiate - și eu cred c] sunt -, ele ar putea s] pun] probleme serioase teoriilor deontologice contemporane, întrucat îndeamn] fie la extinderea interdicțiilor, fie la retragerea afirmației referitoare la caracterul lor absolut, categoric. Primul aspect al dilemei ridic] probleme serioase legate de conflictele între obligații, lansând o viziune normativ] neverosimil]. Cel de-al doilea aspect ameninț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
extinderea interdicțiilor, fie la retragerea afirmației referitoare la caracterul lor absolut, categoric. Primul aspect al dilemei ridic] probleme serioase legate de conflictele între obligații, lansând o viziune normativ] neverosimil]. Cel de-al doilea aspect ameninț] chiar cu subminarea structurii teoriilor deontologice. Dac] normele deontologice nu au o influent] absolut] sau categoric], atunci care este influență pe care o au ele și cum poate individul s] determine în ce situație un fapt este sau nu cu adev]rât interzis? Dac] normele deontologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la retragerea afirmației referitoare la caracterul lor absolut, categoric. Primul aspect al dilemei ridic] probleme serioase legate de conflictele între obligații, lansând o viziune normativ] neverosimil]. Cel de-al doilea aspect ameninț] chiar cu subminarea structurii teoriilor deontologice. Dac] normele deontologice nu au o influent] absolut] sau categoric], atunci care este influență pe care o au ele și cum poate individul s] determine în ce situație un fapt este sau nu cu adev]rât interzis? Dac] normele deontologice nu posed] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deontologice. Dac] normele deontologice nu au o influent] absolut] sau categoric], atunci care este influență pe care o au ele și cum poate individul s] determine în ce situație un fapt este sau nu cu adev]rât interzis? Dac] normele deontologice nu posed] aceast] capacitate, teoriile deontologice sunt în pericol s] se destrame luând forma unui pluralism etic cu accent profund intuiționist. Se afirm] c] numeroase lucruri sunt greșite, dar r]mane la latitudinea fiec]ruia s] stabileasc] influență prohibitiv] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o influent] absolut] sau categoric], atunci care este influență pe care o au ele și cum poate individul s] determine în ce situație un fapt este sau nu cu adev]rât interzis? Dac] normele deontologice nu posed] aceast] capacitate, teoriile deontologice sunt în pericol s] se destrame luând forma unui pluralism etic cu accent profund intuiționist. Se afirm] c] numeroase lucruri sunt greșite, dar r]mane la latitudinea fiec]ruia s] stabileasc] influență prohibitiv] pe care normele o exercit] în situații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o exercit] în situații specifice și gravitatea faptului. O asemenea poziție este dezb]țuț] în plan filosofic de c]tre Jonathan Dancy în acest volum (vezi capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”), ins] se detașeaz] tot mai mult de perspectivă deontologic]. Deontologii susțin o idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu exist] absolut nici un motiv de a refuza inc]lcarea normelor deontologice atunci cand consecințele acestui refuz ar putea fi nefaste. Dup] cum afirm] Fried (1976, p. 10)... ...exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
volum (vezi capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”), ins] se detașeaz] tot mai mult de perspectivă deontologic]. Deontologii susțin o idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu exist] absolut nici un motiv de a refuza inc]lcarea normelor deontologice atunci cand consecințele acestui refuz ar putea fi nefaste. Dup] cum afirm] Fried (1976, p. 10)... ...exist] situații extreme, cănd uciderea unui singur om nevinovat ar putea salva o întreag] națiune. În asemenea cazuri, menținerea raționamentului în forma sa absolut] ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unul deosebit pentru c] identific] situații extreme în care nu mai sunt valabile raționamentele obișnuite (nici chiar asupra binelui și r]ului). O versiune similar] este prezentat] de c]tre Donogan în discuția asupra teoriei consecințialiste. Deși ideea c] normele deontologice pot fi inc]lcate în situații critice salveaz] teoria deontologic] de impresia fanatismului, conferind acesteia mai mult] credibilitate, pe de alt] parte ea o poate și submina prin introducerea „clauzei catastrofale”. De ce acțiunile noastre asupra celorlalți devin relevante doar la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai sunt valabile raționamentele obișnuite (nici chiar asupra binelui și r]ului). O versiune similar] este prezentat] de c]tre Donogan în discuția asupra teoriei consecințialiste. Deși ideea c] normele deontologice pot fi inc]lcate în situații critice salveaz] teoria deontologic] de impresia fanatismului, conferind acesteia mai mult] credibilitate, pe de alt] parte ea o poate și submina prin introducerea „clauzei catastrofale”. De ce acțiunile noastre asupra celorlalți devin relevante doar la nivel „catastrofal”? Care ar putea fi acele criterii de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] reușeasc] acest lucru, cu condiția unui efort rezonabil și sincer. Putem fi siguri de succes dac] evit]m anumite lucruri precise și cunoscute înainte de a ne implică în anumite situații care presupun deliberare și acțiune. S] analiz]m constrângerea deontologic] legat] de minciun]. Este cât se poate de simpl] și de clar], cunoscut fiind faptul c] minciună desemneaz] un fragment restrâns al comportamentului, care poate fi localizat într-un anumit context marcat de spațiu și timp. Dac] o conduit] corespunz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
restrâns al comportamentului, care poate fi localizat într-un anumit context marcat de spațiu și timp. Dac] o conduit] corespunz]toare const] cu prec]dere în evitarea r]ului - în sensul de a evita inc]lcarea normelor sau a principiilor deontologice - si dac] aceste norme sunt puține la num]r și specificate în mod clar și concis, rezult] c], condițiile moralei, pot fi eliminate (pentru majoritatea subiecților și în cele mai multe cazuri). Cu toate c] este recunoscut faptul c] indivizii pot avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]