6,859 matches
-
Zhaoqing De-a lungul dinastiei Yuan, care a durat mai puțin de un secol, a existat un resentiment destul de puternic în rândul populației împotriva statului mongol. Frecventele dezastre naturale de după 1340, în cele din urmă, a dus la revolte țărănești. Dinastia Yuan a fost în cele din urmă răsturnată de dinastia Ming în 1368. Urbanizarea a crescut pe măsură ce populația s-a mărit iar diviziunea muncii a devenit mai complexă. Centrele urbane mari, cum ar fi Nanjing și Beijing, de asemenea, au
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
puțin de un secol, a existat un resentiment destul de puternic în rândul populației împotriva statului mongol. Frecventele dezastre naturale de după 1340, în cele din urmă, a dus la revolte țărănești. Dinastia Yuan a fost în cele din urmă răsturnată de dinastia Ming în 1368. Urbanizarea a crescut pe măsură ce populația s-a mărit iar diviziunea muncii a devenit mai complexă. Centrele urbane mari, cum ar fi Nanjing și Beijing, de asemenea, au contribuit la dezvoltarea industriei private. În special au crescut industriile
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
cum ar fi Nanjing și Beijing, de asemenea, au contribuit la dezvoltarea industriei private. În special au crescut industriile de mici dimensiuni, de multe ori specializat în hârtie, mătase, bumbac și produse din porțelan. Pentru cea mai mare parte a dinastiei au proliferat piețele din micile centre urbane din cuprinsul imperiului. Piețele orașului comercializau în principal alimente, cu unele produse de bază, precum ace de păr sau ulei. În ciuda xenofobiei și introspecție intelectuale caracteristică noii școli neo-confucianiste, din ce în ce mai populară, China sub
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
proliferat piețele din micile centre urbane din cuprinsul imperiului. Piețele orașului comercializau în principal alimente, cu unele produse de bază, precum ace de păr sau ulei. În ciuda xenofobiei și introspecție intelectuale caracteristică noii școli neo-confucianiste, din ce în ce mai populară, China sub începutul dinastiei Ming nu a fost izolată politic. Comerțul exterior și alte contacte cu lumea din afară, în special Japonia, au crescut considerabil. Comercianții chinezi explorau tot Oceanul Indian, ajungând în Africa de Est odată cu voiajele lui Zheng He. Zhu Yuanzhang (sau Împăratul
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
a fost izolată politic. Comerțul exterior și alte contacte cu lumea din afară, în special Japonia, au crescut considerabil. Comercianții chinezi explorau tot Oceanul Indian, ajungând în Africa de Est odată cu voiajele lui Zheng He. Zhu Yuanzhang (sau Împăratul Hongwu), fondatorul dinastiei, a pus bazele pentru un stat mai puțin interesat de comerț și mai mult de extragerea veniturilor din sectorul agricol. Poate și datorită mediului țărănesc de proveniență al împăratului fondator, sistemul economic Ming era accentuat pe agricultură, spre deosebire de Song și
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
fragmentate și arendate. Sclavia privată a fost interzisă. În consecință, după moartea Împăratului Yongle, au predominat proprietarii țărani independenți, în agricultură chineză. Este posibil ca aceste legi să fi deschis calea de diminuare a sărăciei moștenite din timpul regimurilor anterioare. Dinastia a avut un guvern central puternic și complex, care a unificat și controlat imperiul. Rolul împăratului a devenit mai autocratic, cu toate că Zhu Yuanzhang a continuat să folosească ceea ce el a numit "Marele Secretariat" (内阁), pentru a-l asista cu actele
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
ca răspunsuri, rapoarte de diferite tipuri și înregistrări fiscale. Aceasta a fost aceeași birocrație care mai târziu a împiedicat guvernul Ming să fie capabili să se adapteze la schimbările din societate și în cele din urmă a condus la declinulul dinastiei. În era Yongle s-a încercat cu înverșunare extinderea influenței Chinei în afara granițelor sale, prin solicitarea de trimitere de ambasadori în China, pentru a oferi tribut. O flotă navală a fost construită, inclusiv nave cu patru catarge de 1.500
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
ce atacau coasta de sud-est; Generalul Qi Jiguang a contribuit la înfrângerea aceștor pirați. Cel mai mortal cutremur din toate timpurile, Cutremurul Shaanxi din 1556, care a ucis aproximativ 830.000 de oameni, a avut loc în timpul domniei Jiajing. În timpul dinastiei Ming a fost efectuată ultima contribuție la construcția Marelui Zid, pentru a proteja imperiul de invaziile străine. În timp ce Marele Zid a fost construit în vremuri mai timpurii, cel mai mult din ceeace se vede azi a fost construit sau reparat
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
a fost efectuată ultima contribuție la construcția Marelui Zid, pentru a proteja imperiul de invaziile străine. În timp ce Marele Zid a fost construit în vremuri mai timpurii, cel mai mult din ceeace se vede azi a fost construit sau reparat în timpul dinastiei Ming. Lucrarea de cărămidă și granit a fost extinsă, turnurile de pază au fost reproiectate și de-a lungul lungimii sale au fost plasate tunuri. Capitale : Shenyang și Beijing Dinastia Qing (1644-1911) a fost ultima dinastie imperială din China. Fondată
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
ceeace se vede azi a fost construit sau reparat în timpul dinastiei Ming. Lucrarea de cărămidă și granit a fost extinsă, turnurile de pază au fost reproiectate și de-a lungul lungimii sale au fost plasate tunuri. Capitale : Shenyang și Beijing Dinastia Qing (1644-1911) a fost ultima dinastie imperială din China. Fondată de manciurieni, cunoscuți anterior ca jürcheni, aceștia proveneau din partea de nord-est a teritoriului Ming, din afara Marelui Zid. Ei au apărut ca o amenințare majoră la sfârșitul dinastiei Ming, după ce Nurhaci
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
construit sau reparat în timpul dinastiei Ming. Lucrarea de cărămidă și granit a fost extinsă, turnurile de pază au fost reproiectate și de-a lungul lungimii sale au fost plasate tunuri. Capitale : Shenyang și Beijing Dinastia Qing (1644-1911) a fost ultima dinastie imperială din China. Fondată de manciurieni, cunoscuți anterior ca jürcheni, aceștia proveneau din partea de nord-est a teritoriului Ming, din afara Marelui Zid. Ei au apărut ca o amenințare majoră la sfârșitul dinastiei Ming, după ce Nurhaci a unit toate triburile jurchene și
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Shenyang și Beijing Dinastia Qing (1644-1911) a fost ultima dinastie imperială din China. Fondată de manciurieni, cunoscuți anterior ca jürcheni, aceștia proveneau din partea de nord-est a teritoriului Ming, din afara Marelui Zid. Ei au apărut ca o amenințare majoră la sfârșitul dinastiei Ming, după ce Nurhaci a unit toate triburile jurchene și a stabilit un stat independent. Cu toate acestea, dinastia Ming a fost răsturnată de rebeliunea țărănească a lui Li Zicheng, odată cu capturarea Beijingului în 1644 și sinuciderea ultimului monarh Ming, Împăratul
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
ca jürcheni, aceștia proveneau din partea de nord-est a teritoriului Ming, din afara Marelui Zid. Ei au apărut ca o amenințare majoră la sfârșitul dinastiei Ming, după ce Nurhaci a unit toate triburile jurchene și a stabilit un stat independent. Cu toate acestea, dinastia Ming a fost răsturnată de rebeliunea țărănească a lui Li Zicheng, odată cu capturarea Beijingului în 1644 și sinuciderea ultimului monarh Ming, Împăratul Chongzhen. Manciurienii, aliați cu generalul Ming Wu Sangui, au acaparat Beijingul, ce a fost stabilit drept capitală a
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Ming a fost răsturnată de rebeliunea țărănească a lui Li Zicheng, odată cu capturarea Beijingului în 1644 și sinuciderea ultimului monarh Ming, Împăratul Chongzhen. Manciurienii, aliați cu generalul Ming Wu Sangui, au acaparat Beijingul, ce a fost stabilit drept capitală a dinastiei Qing, iar apoi au procedat la supunerea rezistenței Ming, rămase în partea de sud a imperiului. Deceniile de cucerire manciuriană au provocat pierderi enorme de vieți, reducând drastic economia Chinei. În total, cucerirea manciuriană din China (1618-1683) a costat până la
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
pierderi enorme de vieți, reducând drastic economia Chinei. În total, cucerirea manciuriană din China (1618-1683) a costat până la 25 de milioane de vieți. Cu toate acestea, manciurienii au adoptat normele confucianiste de guvernare tradițională chineză și erau considerați drept o dinastie chineză. Manciurienii au pus în aplicare „ordinul cozii”, forțându-i pe chinezii han să adopte coada coafurii manciuriene și îmbrăcămintea în stil manciurian. Îmbrăcămintea tradițională han, sau Hanfu, a fost, de asemenea, înlocuitâ de îmbrăcămintea în stil manciurian Manchu Qipao
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
stil manciurian. Îmbrăcămintea tradițională han, sau Hanfu, a fost, de asemenea, înlocuitâ de îmbrăcămintea în stil manciurian Manchu Qipao (îmbrăcămintea Stegarilor și Tangzhuang). Împăratul Kangxi a ordonat crearea Dicționarului Kangxi, dicționarul de caractere chineze, cel mai complet până la momentul respectiv. Dinastia Qing a înființat sistemul „Opt Steaguri” care a oferit cadrul de bază pentru organizarea militară Qing. Stegarilor le era interzisă participarea în comerț și munca manuală, cu excepția cazului în care cereau revocarea statutului de Stegar. Erau considerați ca o formă
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
cu excepția cazului în care cereau revocarea statutului de Stegar. Erau considerați ca o formă de nobilime și primeau un tratament preferențial în ceea ce privește pensiile anuale, pământul și alocarea de îmbrăcăminte. În următoarea jumătate de secol, toate zonele aflate mai inainte în cadrul dinastiei Ming au fost consolidate sub Qing. Xinjiangul, Tibetul și Mongolia au fost incluse în mod formal în teritoriul chinez. Între 1673 și 1681, Împăratul Kangxi a suprimat revolta celor trei generali, din sudul Chinei, cărora li s-a refuzat statutul
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Război al Opiului (1840) a condus la Tratatul de la Nanking (1842), în care Hong Kong a fost cedat britanicilor iar importul opiu a fost legitimat. Înfrângerile militare ulterioare și tratatele inegale cu alte puterile imperiale, au continuat chiar și după căderea dinastiei Qing. Pe plan intern, Rebeliunea Taiping (1851-1864), o mișcare religioasă cvasi-creștină condusă de „Regele Ceresc” Hong Xiuquan, a atacat aproximativ o treime din teritoriul chinez, pentru mai mult de un deceniu, până când a fost în cele din urmă zdrobită în
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Qing. Începutul anilor 1900 a văzut o creștere a tulburărilor civile, în ciuda încercărilor de reformare inițiate de către Împărăteasa Cixi și guvernul Qing. Sclavia în China a fost abolită în 1910. Revoluția Xinhai din 1911 a răsturnat guvernarea imperială Qing. Căderea dinastiei Qing este văzută de către istoricii ca delimitatea epocii moderne în istoria Chinei. Erudiții studiază însă motivele pentru declinul dinastic, care pot fi găsite în ultimii 130 de ani. Keith Schoppa, editorul lucrării ,The Columbia Guide to Modern Chinese History” susține
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Capitale: Nanjing, Beijing, Chongqing și mai multe capitale de război de scurtă durată, Taipei după 1949 Frustrați de opoziția de reformare a curții Qing și de slăbiciune a Chinei, oficialii tineri, militari și studenți au început să pledeze pentru răsturnarea dinastiei Qing și crearea unei republici. Ei au fost inspirați de ideile revoluționare ale lui Sun Yat-sen. O revoltă militară revoluționară, Revolta Wuchang, a început la 10 octombrie 1911, în Wuhan. Guvernul provizoriu al Republicii China a fost format la Nanjing
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
a orna templul zeiței Isis de la Roma (Iseum), din Câmpul lui Marte. Astăzi se află în fața bisericii Sfânta Maria sopra Minerva. La origine acest obelisc a aparținut templului lui Neith de la Sais, în Egipt, fiind consacrat de faraonul Apries din dinastia a XXVI-a, în sec.al 6-lea e.A. Făcea pereche cu obeliscul ce se află acum în orașul Urbino, în Piazza del Rinascimento. In prima jumătate a primului secol din era nouă, Caligula a dispus construirea unui nou templu
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
II-lea sau 246 î.Hr., conteporan cu al treilea război sirian. Diodotus I este urmat la tron de fiul său, Diodotus al II-lea, care este asasinat în 230 î.Hr. de un grec, Euthydemus, satrap de Sogdiana, întemeindu-și propia dinastie și atașând Sogdiana noului său regat. Noul rege este atacat de Imperiul Seleucid în 210 î.Hr., fiind înfrânt în prima bătălie de Antioh al III-lea, împăratul seleucid. Totuși sparge un asediu de trei ani asupra Bactrei, într-un final
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
o pace. Foarte bogat și puternic urbanizat, noul regat adoptă o politică expansionistă. După ce conducătorul Parției este învins de Antioh cel Mare, provinciile Traxiane și Tapuria sunt incluse în regatul batrian. Lumea elenistică a intervenit în războiul civil dintre fosta dinastia indiană, Maurya, aliata a grecilor, și dinastia indiană Sunga. În 180 î.Hr., regele bactrian, Apollodotus I invadează India, ocupând nordul acesteia, întemeind Regatul Indo-Grec care va rezista până în anul 10 d.Hr., fiind o perioadă de înflorire a budismului. În
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
noul regat adoptă o politică expansionistă. După ce conducătorul Parției este învins de Antioh cel Mare, provinciile Traxiane și Tapuria sunt incluse în regatul batrian. Lumea elenistică a intervenit în războiul civil dintre fosta dinastia indiană, Maurya, aliata a grecilor, și dinastia indiană Sunga. În 180 î.Hr., regele bactrian, Apollodotus I invadează India, ocupând nordul acesteia, întemeind Regatul Indo-Grec care va rezista până în anul 10 d.Hr., fiind o perioadă de înflorire a budismului. În acest timp, Eucratides răstoarnă vechea dinastie, impunându
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
și dinastia indiană Sunga. În 180 î.Hr., regele bactrian, Apollodotus I invadează India, ocupând nordul acesteia, întemeind Regatul Indo-Grec care va rezista până în anul 10 d.Hr., fiind o perioadă de înflorire a budismului. În acest timp, Eucratides răstoarnă vechea dinastie, impunându-se ca rege în Bactria și Sogdiana. Ramura indiană a dinastiei grecești ripostează, o armată de 60.000 de oameni trimisă să-l înlăture pe uzurpator este înfrântă. Eucratides încearcă a cuceri regatul Indo-Grec a lui Menandru I, dar
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]