9,274 matches
-
cearșafului pătat unui Gonzalez uluit. Cu ochii închiși, cei din cor cântau dezlănțuit, furați de melodie. Ignatius își croi drum printre cei din batalion, care asistau, bine dispuși, la scenă, cu fața spre masa de lucru a șefului de birou. Domnișoara Trixie îl văzu și-l întrebă: — Ce se întâmplă, Gloria? Ce fac aici oamenii din fabrică? — Fugi cât se mai poate, domnișoară Trixie, îi spuse el, extrem de serios. O, Isus, pace tu-mi dai Când mă ferești de polițai. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din batalion, care asistau, bine dispuși, la scenă, cu fața spre masa de lucru a șefului de birou. Domnișoara Trixie îl văzu și-l întrebă: — Ce se întâmplă, Gloria? Ce fac aici oamenii din fabrică? — Fugi cât se mai poate, domnișoară Trixie, îi spuse el, extrem de serios. O, Isus, pace tu-mi dai Când mă ferești de polițai. N-aud ce spui, strigă domnișoara Trixie, apucându-l de braț. E vreun spectacol cu cântăreți deghizați în negri? — Du-te de-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-l întrebă: — Ce se întâmplă, Gloria? Ce fac aici oamenii din fabrică? — Fugi cât se mai poate, domnișoară Trixie, îi spuse el, extrem de serios. O, Isus, pace tu-mi dai Când mă ferești de polițai. N-aud ce spui, strigă domnișoara Trixie, apucându-l de braț. E vreun spectacol cu cântăreți deghizați în negri? — Du-te de-ți mută fundul veștejit deasupra toaletei! strigă Ignatius sălbatic. Domnișoara Trixie plecă târșâindu-și picioarele. — Ei bine? îl întrebă Ignatius pe domnul Gonzalez, întorcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pace tu-mi dai Când mă ferești de polițai. N-aud ce spui, strigă domnișoara Trixie, apucându-l de braț. E vreun spectacol cu cântăreți deghizați în negri? — Du-te de-ți mută fundul veștejit deasupra toaletei! strigă Ignatius sălbatic. Domnișoara Trixie plecă târșâindu-și picioarele. — Ei bine? îl întrebă Ignatius pe domnul Gonzalez, întorcându-le pe cele două doamne astfel încât șeful de birou să poată vedea literele de pe cealaltă parte a cearșafului. — Ce înseamnă astă? întrebă domnul Gonzalez, citind stindardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de braț, dar omul îl înlătură cu mâna de parcă ar fi fost un țânțar. — Avem noi destule necazuri fără să mai fim și aruncați la-nchisoare, îi spuse el. — Veniți înapoi aici! N-am terminat încă! O puteți avea pe domnișoara Trixie dacă vreți, striga Ignatius înnebunit spre batalionul în retragere, dar procesiunea continua să se îndrepte spre fabrică hotărât și în tăcere, coborând treptele. În cele din urmă, ușa se trânti închizându-se în spatele ultimului cruciat pentru demnitatea maură. * Agentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
folosească la nimic. — Vezi cum ești? Totdeauna în atac. Din cauza nesiguranței, a complexului de vinovăție, a ostilității. Dacă ai putea fi mândru de tine și de felul cum te porți cu ceilalți oameni, ai fi o persoană plăcută. Alt exemplu: domnișoara Trixie. Uite ce i-ai făcut și ei. — Nu i-am făcut niciodată nimic femeii ăleia. — Tocmai! E singură, e speriată... — E aproape moartă. — De când au plecat Susan și Sandra și eu am avut un complex de vinovăție. Ce fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
atât de inutilă. M-ai închis aici ca într-o colivie, cu sute de obiecte care nu dau nici o satisfacție adevăratului meu eu. Ochii care săltau în sus și în jos priveau rece spre soțul ei. Adă-mi-o pe domnișoara Trixie și nu le mai scriu scrisoarea. — Ei asta-i! Nu vreau să văd baba aia senilă aici. Ce s-a întâmplat cu clubul tău de bridge? Ultima dată, ca să te fac să nu scrii o scrisoare fetelor, ai primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
eram și eu înainte de a fi brutalizată. — Brutalizată? — Te rog! Nu vreau să mai aud nici un cuvânt sarcastic. Un deget cu unghie acvamarină îi făcu semn de avertizare de pe planșeta ce sălta și se ondula. Mi-o aduci aici pe domnișoara Trixie, sau le trimit fetelor scrisoarea. — Ți-o aduc pe domnișoara Trixie, spuse domnul Levy în cele din urmă. O s-o pui probabil să salte pe chestia asta și o să-și fractureze șoldul. — Lasă-mi planșeta în pace! Șapte Paradisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vreau să mai aud nici un cuvânt sarcastic. Un deget cu unghie acvamarină îi făcu semn de avertizare de pe planșeta ce sălta și se ondula. Mi-o aduci aici pe domnișoara Trixie, sau le trimit fetelor scrisoarea. — Ți-o aduc pe domnișoara Trixie, spuse domnul Levy în cele din urmă. O s-o pui probabil să salte pe chestia asta și o să-și fractureze șoldul. — Lasă-mi planșeta în pace! Șapte Paradisul Vânzătorilor își avea sediul în ceea ce fusese mai înainte un atelier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Am să mai întârzii la slujba de duminică. Aflu eu cum îl cheamă. Păi dacă nici nu-i pasă de mine! — Irene, ce rău poate fi să-l întâlnești? — Am destule probleme cu Ignatius. Ce nenorocire, Santa! Dacă-l vede domnișoara Annie, vecina de alături, cu unu dintre cărucioarele alea? Ș-așa vrea să ne reclame că tulburăm liniștea oamenilor. Tot timpu’ ne spionează de după jaluzelele dinspre alee. — Nu trebe să te necăjești de ce zice lumea, Irene, o sfătui Santa. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-sa, de dincolo de ușă. De ce? întrebă el. Ai nevoie de baie? — Nu. — Atunci pleacă de acolo, te rog. — Ai stat destul înăuntru. — Lasă-mă în pace. Încerc să citesc o scrisoare. — O scrisoare? Cine ți-a scris? — Iubita mea prietenă, domnișoara Minkoff. — Ultimul lucru pe care mi l-ai spus despre ea a fost că din cauza ei ai fost dat afară de la Levy Pants. — E adevărat. Dar s-ar putea să fi fost spre binele meu. Noua mea activitate e posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
am serioase îndoieli că voi mai avea timp în viitor pentru corespondența noastră. Al tău, foarte ocupat, Ignatius Opt — Las-o în pace, spuse domnul Levy. Uite, încearcă să doarmă. — S-o las în pace? Doamna Levy o propti pe domnișoara Trixie de spătarul divanului galben. Îți dai seama, Gus, că asta este tragedia vieții sărmanei femei? A fost întotdeauna singură. Are nevoie de cineva. Are nevoie de iubire. — Uuf! Doamna Levy era o femeie cu pasiuni și idealuri. În decursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pasiuni și idealuri. În decursul anilor se dăruise din toată inima bridge-ului, violetelor africane, lui Susan și Sandrei, golfului, orașului Miami, lui Fanny Hurst și Hemingway, cursurilor prin corespondență, coaforilor, soarelui, mâncărurilor fine, balurilor dansante și, în ultimii ani, domnișoarei Trixie. Fusese silită întotdeauna să ia hotărâri pentru domnișoara Trixie de la distanță, aranjament nesatisfăcător pentru aplicarea programului indicat de cursurile de psihologie prin corespondență, la al cărui ultim examen căzuse în mod răsunător. Școala prin corespondență refuzase să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
toată inima bridge-ului, violetelor africane, lui Susan și Sandrei, golfului, orașului Miami, lui Fanny Hurst și Hemingway, cursurilor prin corespondență, coaforilor, soarelui, mâncărurilor fine, balurilor dansante și, în ultimii ani, domnișoarei Trixie. Fusese silită întotdeauna să ia hotărâri pentru domnișoara Trixie de la distanță, aranjament nesatisfăcător pentru aplicarea programului indicat de cursurile de psihologie prin corespondență, la al cărui ultim examen căzuse în mod răsunător. Școala prin corespondență refuzase să-i dea măcar nota F*. Dar acum, că doamna Levy jucase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
psihologie prin corespondență, la al cărui ultim examen căzuse în mod răsunător. Școala prin corespondență refuzase să-i dea măcar nota F*. Dar acum, că doamna Levy jucase o carte bună în jocul privind concedierea tânărului idealist, o avea pe domnișoara Trixie în carne și oase, cozoroc, papuci de gimnastică și toate celelalte. Domnul Gonzalez fusese bucuros să-i dea contabilei adjuncte o vacanță nelimitată. — Domnișoară Trixie, spuse cu voce dulce doamna Levy, trezește-te. Domnișoara Trixie deschise ochii și întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
doamna Levy jucase o carte bună în jocul privind concedierea tânărului idealist, o avea pe domnișoara Trixie în carne și oase, cozoroc, papuci de gimnastică și toate celelalte. Domnul Gonzalez fusese bucuros să-i dea contabilei adjuncte o vacanță nelimitată. — Domnișoară Trixie, spuse cu voce dulce doamna Levy, trezește-te. Domnișoara Trixie deschise ochii și întrebă cu voce șuierată: — M-au pensionat? — Nu, draga mea. — De ce? mârâi domnișoara Trixie. Am crezut că m-au pensionat. — Domnișoară Trixie, dumneata crezi că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tânărului idealist, o avea pe domnișoara Trixie în carne și oase, cozoroc, papuci de gimnastică și toate celelalte. Domnul Gonzalez fusese bucuros să-i dea contabilei adjuncte o vacanță nelimitată. — Domnișoară Trixie, spuse cu voce dulce doamna Levy, trezește-te. Domnișoara Trixie deschise ochii și întrebă cu voce șuierată: — M-au pensionat? — Nu, draga mea. — De ce? mârâi domnișoara Trixie. Am crezut că m-au pensionat. — Domnișoară Trixie, dumneata crezi că ești bătrână și obosită. Asta-i foarte rău! — Cine? — Dumneata. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
celelalte. Domnul Gonzalez fusese bucuros să-i dea contabilei adjuncte o vacanță nelimitată. — Domnișoară Trixie, spuse cu voce dulce doamna Levy, trezește-te. Domnișoara Trixie deschise ochii și întrebă cu voce șuierată: — M-au pensionat? — Nu, draga mea. — De ce? mârâi domnișoara Trixie. Am crezut că m-au pensionat. — Domnișoară Trixie, dumneata crezi că ești bătrână și obosită. Asta-i foarte rău! — Cine? — Dumneata. — O! Dar sunt. Sunt foarte obosită. — Nu-ți dai seama? întrebă doamna Levy. Toate acestea sunt doar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
contabilei adjuncte o vacanță nelimitată. — Domnișoară Trixie, spuse cu voce dulce doamna Levy, trezește-te. Domnișoara Trixie deschise ochii și întrebă cu voce șuierată: — M-au pensionat? — Nu, draga mea. — De ce? mârâi domnișoara Trixie. Am crezut că m-au pensionat. — Domnișoară Trixie, dumneata crezi că ești bătrână și obosită. Asta-i foarte rău! — Cine? — Dumneata. — O! Dar sunt. Sunt foarte obosită. — Nu-ți dai seama? întrebă doamna Levy. Toate acestea sunt doar în capul dumitale. Te obsedează bătrânețea. Ești încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Sunt foarte obosită. — Nu-ți dai seama? întrebă doamna Levy. Toate acestea sunt doar în capul dumitale. Te obsedează bătrânețea. Ești încă o femeie foarte atrăgătoare. Trebuie să-ți repeți tot timpul: „Sunt încă atrăgătoare. Sunt o femeie foarte atrăgătoare“. Domnișoara Trixie emise un sforăit gemut, în părul dat cu fixativ al doamnei Levy. — Nu vrei, te rog, s-o lași în pace, doctore Freud? spuse supărat domnul Levy, ridicând privirea de pe revista Sports Illustrated. Mai că aș dori să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cam jumătate, jumătate. — Să nu-mi mai spui nici un cuvânt, îl mustră doamna Levy. Nici un cuvânt! E tipic pentru tine să lași o biată femeie care suferă de incontinență să rătăcească astfel singură. N-a apărut Lawrence Welk? întrebă brusc domnișoara Trixie. — Nu, dragă, liniștește-te. — E sâmbătă. — O să apară, nu te necăji. Acum povestește-mi despre ce visezi. — Nu-mi amintesc pentru moment. Încearcă, spuse doamna Levy, luând un fel de note pe agenda ei cu un pix ornat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Încearcă, spuse doamna Levy, luând un fel de note pe agenda ei cu un pix ornat cu strasuri. Trebuie să încerci. Draga mea, mintea ta e deformată. Ești ca o schiloadă. — Sunt eu bătrână, dar schiloadă nu sunt, se rățoi domnișoara Trixie. — Uite că o enervezi, Florence Nightingale, spuse domnul Levy. Cu ce știi tu despre psihanaliză, ai s-o zăpăcești de tot. Singura ei dorință este să se pensioneze și să doarmă. — Tu ți-ai distrus deja viața. Nu face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de gimnastică și las-o să tragă un pui de somn. Parcă am hotărât să nu amestecăm planșeta în chestia asta. — Las-o în pace! Lasă-mă în pace! Du-te și fă gimnastică pe bicicletă. Liniște, vă rog, croncăni domnișoara Trixie, frecându-și ochii. — Trebuie să vorbim frumos de față cu ea, șopti doamna Levy. Niște voci ridicate care se ceartă îi sporesc sentimentul de insecuritate. — Sunt de acord. Nu mai vorbi. Și scoate baba asta senilă din sala mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tine ca întotdeauna. Dacă tatăl tău ar putea să te vadă acum... Pleoapele acvamarine ale doamnei Levy se ridicară exprimând oroarea. Un filfizon mâncat de molii, în căutare de senzații tari! — Tari? — Ia mai tăceți o dată din gură, îi ocărî domnișoara Trixie. Trebuie să spun că a fost o zi blestemată cea în care m-ați adus aici. Era mult mai bine acolo cu Gomez. Plăcut și liniștit. Dacă asta-i un fel de păcăleală de întâi aprilie, aflați că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lucrat vreodată în biroul acela. — O, nu! suspină doamna Levy. Apoi se întoarse spre soțul ei. Ziceai că n-ai concediat decât o singură persoană, nu-i așa? Atunci cu Gloria ce-i? O singură ființă se poartă omenește cu domnișoara Trixie. O prietenă are și ea. Dar tu ce știi? Ție ce-ți pasă? Levy Pants ar putea fi și pe lună, după cât îți pasă ție. Ai trecut așa, din senin, o dată pe acolo și ai dat-o afară... — Gloria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]