5,962 matches
-
debutează cu apariția primelor construcții și structuri de pe teritoriul țării noastre, din perioada civilizației dace, la care s-au adăugat ulterior inovațiile tehnologiei romane. În perioada Evului Mediu, tehnica și arta construcțiilor bisericești evoluează în paralel cu cea a edificiilor laice (castele, palate) în diverse stiluri specifice românești, pentru ca în perioada modernă să se realizeze sincronizarea cu stilurile europene. Epoca contemporană este ilustrată de clădiri și structuri de mari dimensiuni, atât civile, cât și industriale, multe din acestea constituindu-se
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Orăștiei constituie o dovadă a spiritului inventiv al dacilor și astăzi fac parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO. Perioada colonizării romane este ilustrată de numeroasele castre de pe teritoriul țării și alte construcții și monumente ca: Podul lui Traian, Tropaeum Traiani, Edificiul cu mozaic din Constanța și multe așezări fortificate. Pe teritoriul românesc, la construcții se folosesc, pe lângă piatra, lemnul, pământul, și sticla pentru realizarea de ferestre. Perioada bizantină este ilustrată de Podul lui Constantin cel Mare și de diverse orașe și
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
stradală din București datează în 1574, când străzile erau pavate prin sistemul podurilor din bârne de lemn. Ulterior se vor construi "Podul Mogoșoaiei" (Calea Victoriei), "Podul Târgului din Afară" (Calea Moșilor), "Podul Calicilor" (Calea Rahovei), "Podul Beilicului" (Calea Șerban Vodă). Un alt edificiu important al Capitalei este Biserica Mihai Vodă. Finalizată în 1594, constituie un exemplar reușit de arhitectură feudală românească, care îmbină elemente decorative inspirate de la bisericile mănăstirilor Dealu, Curtea de Argeș, Mărcuța. Construit în a doua jumătate a secolului al XV-lea sub
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
și atestat documentar în 1595), Turnul Chindiei reprezintă și astăzi o atracție turistică a orașului Târgoviște. Unul dintre puținele construcții laice care s-au păstrat din secolul al XVII-lea este Conacul Goleștilor, finalizat în 1646, din Golești (Ștefănești), Argeș. Edificiul se remarcă prin portalul măreț, realizat din cărămidă și având un foișor cu cerdac pe stâlpi. Astăzi găzduiește Muzeul Viticulturii și Pomiculturii. În perioada 1654 - 1658 este construită în București Catedrala Patriarhală, care reproduce biserica Mănăstirii Curtea de Argeș și care devine
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
a fost ridicat în perioada 1680 - 1687, dar nu a rezistat timpului, pe locul său fiind ridicată (două secole mai târziu) clădirea Băncii Naționale a României. La sfârșitul secolului la XVII-lea, în Țara Românească arhitectura cunoaște o deosebită înflorire. Se construiesc numeroase edificii laice (palate și curți domnești) și religioase într-un stil propriu epocii, denumit stilul brâncovenesc. Un prim exemplu îl constituie Mănăstirea Horezu (1690 - 1694), un valoros monument istoric al orașului omonim. Aceeași amprentă a lui Constantin Brâncoveanu o poartă și
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
de la Potlogi, Dâmbovița, ridicat în 1698. Cunoscută prin decorațiile de tip oriental (vase cu flori, clădiri în formă de chioșcuri persane), Biserica Fundenii Doamnei (finalizată în 1699) din Dobroești ilustrează perioada de înflorire a stilului brâncovenesc. Dar cel mai desăvârșit edificiu construit în acest stil este Palatul Mogoșoaia. Finalizat în 1702, este remarcabil prin foișorul pe coloane de piatră și logia în stil venețian. Același stil brâncovenesc se regăsește și la Biserica Stavropoleos din Capitală. Sfințit în 1724, lăcașul de cult
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
coloane de piatră și logia în stil venețian. Același stil brâncovenesc se regăsește și la Biserica Stavropoleos din Capitală. Sfințit în 1724, lăcașul de cult atrage atenția prin decorul fațadelor, coloanele de piatră și sculpturile bogate, constituind model pentru multe edificii religioase din secolul al XVIII-lea. Construită în 1750-1760, "Casa Melik" este una dintre cele mai vechi clădiri ale Capitalei care au rezistat timpului. Astăzi găzduiește Muzeul Theodor Pallady. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reconstruită în 1827
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Putna a fost ridicată în 1346 (sau în 1353) la Volovăț, în perioada domniei lui Dragoș Vodă. Concepută într-o arhitectură cu elemente romanice, gotice și bizantine, Mănăstirea Bogdana (construită între 1359 și 1365) este unul dintre cele mai vechi edificii religioase din nord-estul țării. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, introducerea ceramicii smălțuite avea să aducă un plus de frumusețe finisajelor exterioare. În acest sens stau mărturie Biserica Sfânta Treime din Siret (1352) și Mănăstirea Cotmeana (1292). Construită în perioada
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
prima construcție din spațiul românesc la care apare tipul de "boltă moldovenească" pe arce încrucișate. Ctitorită în 1522, Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Părhăuți, Suceava este considerată ca fiind unul dintre primele monumente care aparțin așa-numitului "stil modovenesc". Alte edificii valoroase din nordul Moldovei sunt: Biserica Arbore (construită în 1502) și mănăstiri ca: Humor (1530), Moldovița (1532), Sucevița (1584), Dragomirna (1609), Agapia (1643), Văratec (1785). Cu fațadele decorate integral cu piatră cioplită, Biserica Trei Ierarhi din Iași, finalizată în 1639
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
turistică a capitalei Moldovei. Considerată cea mai veche biserică de pe spațiul românesc, Biserica Rotonda din Geoagiu a fost ridicată în secolul al XI-lea. Cea mai veche catedrală de pe teritoriul actual al României este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, edificiu reprezentativ pentru stilul romanic transilvănean. A fost refăcută în secolul al XIII-lea, secol a fost construită și Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, Hunedoara, considerată cea mai veche biserică de piatră din România. Alt vechi lăcaș de cult de pe teritoriul
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
1736 - 1774, reprezintă o grandioasă întruchipare a stilului baroc. Același stil se regăsește la Catedrala Sfânta Treime din Blaj, ridicată între 1741 și 1749. Construit în stilul barocului târziu în perioada 1762 - 1777 și considerat unul dintre cele mai reprezentative edificii ale acestui stil din estul Europei, Palatul Baroc din Oradea găzduiește astăzi Muzeul Țării Crișurilor. Același stil este vizibil și la Palatul Bánffy (finalizat în 1785) din Cluj-Napoca. Realizat într-un amestec de stil clasic și baroc austriac, Palatul Brukenthal
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
mai vechi muzee din această parte a Europei. Finalizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, adăpostind peste 56.000 de volume, reprezintă un veritabil focar de cultură transilvăneană. Istoria modernă a Bucureștiului este ilustrată de edificii impunătoare, devenite ulterior adevărate obiective turistice ale viitoarei Capitale, dar și sediile unor instituții importante. Astfel, ridicat în 1822, Palatul Ghika Tei reprezintă un valoros edificiu de arhitectură neoclasică. Tot în Capitală, Palatul Suțu (finalizat în 1835) se remarcă prin
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
reprezintă un veritabil focar de cultură transilvăneană. Istoria modernă a Bucureștiului este ilustrată de edificii impunătoare, devenite ulterior adevărate obiective turistice ale viitoarei Capitale, dar și sediile unor instituții importante. Astfel, ridicat în 1822, Palatul Ghika Tei reprezintă un valoros edificiu de arhitectură neoclasică. Tot în Capitală, Palatul Suțu (finalizat în 1835) se remarcă prin stilul neogotic și găzduiește în prezent Muzeul Municipiului București. Început la jumătatea secolului al XIX-lea și finalizat în 1864, Palatul Știrbei de pe Podul Mogoșoaiei, în
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
neogotică. Tot în București, în perioada 1865 - 1871, este construit Hotelul Bulevard, în ale cărui camere, în 1877, este introdusă pentru prima dată apa curentă în România. În 1872 este inaugurată clădirea Universității din Cluj (pe atunci "Universitatea „Franz Joseph”"), edificiu construit în stilul academismului francez, după planurile unor arhitecți austrieci. După modelul Halelor din Paris, în 1872 sunt construite "Halele Centrale", care ulterior vor deveni Piața Unirii din București. În septembrie 1878 a fost inaugurată Gara București Nord, a cărei
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
din Paris, în 1872 sunt construite "Halele Centrale", care ulterior vor deveni Piața Unirii din București. În septembrie 1878 a fost inaugurată Gara București Nord, a cărei clădire avea să fie extinsă în perioada interbelică. Unul dintre cele mai importante edificii cu valoare istorică și artistică din România, Castelul Peleș, a fost construit în perioada 1873 - 1914 și combină numeroase elemente arhitecturale gotice, baroce, rococo, hispano-maure, ale Renașterii italiene și engleze. În stil neoclasic, după planurile unor arhitecți francezi, în 1885
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
istoric și construit în perioada 1894 - 1900, în prezent găzduiește Muzeul Național de Istorie a României. Tot în 1900 a fost finalizat și Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. Îmbinând în arhitectura sa barocul francez și stilul Renașterii, astăzi edificiul adăpostește sediul CEC Bank. Arhitecții austrieci Fellner & Helmer au construit în țară o mulțime de edificii culturale ca: Opera Națională Română Timișoara (finalizat în 1875), Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1896), Teatrul de Stat din Oradea (1900), Teatrul Național
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Tot în 1900 a fost finalizat și Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. Îmbinând în arhitectura sa barocul francez și stilul Renașterii, astăzi edificiul adăpostește sediul CEC Bank. Arhitecții austrieci Fellner & Helmer au construit în țară o mulțime de edificii culturale ca: Opera Națională Română Timișoara (finalizat în 1875), Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1896), Teatrul de Stat din Oradea (1900), Teatrul Național din Cluj (1906) și altele. Un alt arhitect străin, și anume Louis Blanc a proiectat o
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Opera Națională Română Timișoara (finalizat în 1875), Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1896), Teatrul de Stat din Oradea (1900), Teatrul Național din Cluj (1906) și altele. Un alt arhitect străin, și anume Louis Blanc a proiectat o serie de edificii reprezentative, printre care: Palatul Facultății de Medicină din București (finalizat în 1902), clădirea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1897), Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor (1895) etc. În domeniul arhitecturii peisagistice, trebuie menționat Parcul Carol I. Amenajat după planurile francezului
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
construcție (arhitect Dimitrie Maimarolu) s-au finalizat în 1907. Tot în Capitală, pe Șoseaua Kiseleff, a fost ridicată clădirea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, finalizată în 1908. În 1909 este construit Cazinoul din Constanța, inaugurat în anul următor. Edificiul a fost realizat după planurile arhitectului Daniel Renard și constituie unul din simbolurile reprezentative ale orașului. Tot în 1909 încep și lucrările de construcție a Marii Moschei din Constanța, monument istoric finalizat în 1911. În 1912 se încheie construcția Palatului
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
perioada 1912 - 1914, Hotelul Athénée Palace. Ridicată în stil neoclasic francez de Ion D. Berindey în perioada 1906 - 1914, Casa Assan devine în 1945 "Casa Oamenilor de Știință". În 1923 este finalizată construcția Casei Centrale a Armatei. Început în 1911, edificiul se remarcă prin stilul academic francez. Virginia Andreescu Haret, prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, a proiectat o serie de clădiri din București ca: Colegiul Național „Gheorghe Șincai” (realizat între 1924 și 1928
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
1923 - 1928, pe baza planurilor lui Duiliu Marcu, care a utilizat într-o factură modernă elemente de arhitectură veche, se construiește clădirea Teatrului Național din Timișoara. În 1929 se construiește Palatul Patriarhal, la care arhitectul Gheorghe Simotta introduce stilul vechilor edificii de inspirație bizantină și fațade decorate cu elemente de piatră și balcoane în stil brâncovenesc. În perioada 1932-1935 se adaugă corpul principal al palatului. Același stil bizantin, combinat cu elemente de arhitectură veche românească, se regăsește și la Catedrala Mitropolitană
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Construită în perioada 1937 - 1938 după planurile arhitectului Horia Creangă, devine o unitate importantă a industriei, în special în perioada comunistă. Construită într-un stil care îmbină elemente decorative bizantine cu cele moldovenești, Catedrala Mitropolitană din Timișoara, cel mai mare edificiu din acest oraș și cea mai înaltă biserică din România, este finalizată în 1941. În 1941 se încheie construcția Muzeului Țăranului Român. Proiectat de Nicolae Ghica-Budești, edificiul a început să fie construit încă din 1912, iar la început a găzduit
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
elemente decorative bizantine cu cele moldovenești, Catedrala Mitropolitană din Timișoara, cel mai mare edificiu din acest oraș și cea mai înaltă biserică din România, este finalizată în 1941. În 1941 se încheie construcția Muzeului Țăranului Român. Proiectat de Nicolae Ghica-Budești, edificiul a început să fie construit încă din 1912, iar la început a găzduit Muzeul PCR, ca din 1990 să treacă la destinația actuală. Un alt obiectiv de importanță națională este Palatul Căilor Ferate. Început în 1937 și finalizat în 1945
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Ferate. Început în 1937 și finalizat în 1945 după planurile unui colectiv de arhitecți conduși de Duiliu Marcu, clădirea adăpostește azi Ministerul Transporturilor. În perioada 1946 - 1948 este construit sediul Comitetului Central al PCR, devenit după 1990 Palatul Senatului. Un alt edificiu de importanță națională este Palatul Victoria. Început în 1937 în locul vechiului Palat Sturdza, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, acesta este finalizat în 1952. În 1953, Institutului de Arhitectură din București i se dă numele cunoscutului arhitect Ion Mincu. În cadrul acesteia
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
din țară (din acea vreme), având 50 m înălțime, construit din diafragme cu planșee din beton armat. Devenită cea mai înaltă structură din Capitală în momentul construcției sale, Casa Scânteii, inaugurată în 1956, al cărei stil a fost inspirat de edificiile comuniste din Moscova, avea să găzduiască combinatul poligrafic omonim, care va produce mai mult de jumătate din tirajul de cărți și ziare al țării. Aceeași arhitectură stalinistă, dar cu unele accente neoclasice, se regăsește și la Palatul Parlamentului, a cărui
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]