6,156 matches
-
momentul isihasmului bizantin, dar și al întemeierii statelor românești), la formele artistice ale iconoduliei gotice târzii, sprijinite în cea mai mare parte de teologia franciscană (recunoscută de Vatican cu un secol în urmă, în anul 1226). Depășind iconoclasmul moderat al esteticii cisterciene de secol XII, predicate de Sfântul Bernard de Clairvaux, "timpul catedralelor" marchează apariția unor impunătoare clădiri religioase, diferite de abațiile austere din afara orașelor, acum aflate în plină dezvoltare economică și teritorială. Peisajul urban se modifică spectaculos, în jurul catedralelor apar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin imaginea propriu-zisă și prin similitudine sau imaginea intuitivă (Durand, Aventurile imaginii 136). "Doctrina" franciscană a impulsionat rapid și decisiv numeroasele scheme compoziționale de Imitatio Christi, precum și răspândirea cultului sfinților călugări, aflați într-o adevărată competiție a "legendelor aurite", precum și estetica iconografică a creștinismului occidental, dezvoltată în paralel cu estetica și cu exaltarea icoanei în biserica orientului ortodox. În pictura murală de la Assisi - curând și în Roma pontificală - este reprezentat preferențial și un alt model religios, dar "uman", cel marianic, Giotto
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Durand, Aventurile imaginii 136). "Doctrina" franciscană a impulsionat rapid și decisiv numeroasele scheme compoziționale de Imitatio Christi, precum și răspândirea cultului sfinților călugări, aflați într-o adevărată competiție a "legendelor aurite", precum și estetica iconografică a creștinismului occidental, dezvoltată în paralel cu estetica și cu exaltarea icoanei în biserica orientului ortodox. În pictura murală de la Assisi - curând și în Roma pontificală - este reprezentat preferențial și un alt model religios, dar "uman", cel marianic, Giotto oferind un adevărat prototip iconografic pentru viața Fecioarei (preluat
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic (după regulile logicii transcendentale kantiene) și condițiile cunoștinței veritabile. Luând seama la modalitățile de funcționare a facultăților de cunoaștere, la sarcinile esteticii transcendentale și ale logicii transcendentale, așa cum ele sunt prezentate de Kant în structura unei "critici a rațiunii pure", ne apare un fapt semnificativ: diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă. De explicarea celei dintâi și de formularea argumentelor privind respingerea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de cea aparentă -, încât punerea lor în discuție înseamnă o continuare a celei vechi. Fenomenul și aparența sunt obiectele celor două specii de cunoaștere. Totuși, legătura aceasta este mediată de o diferență "formală", asupra căreia Kant zăbovește mai degrabă în Estetica transcendentală, acolo unde ea are, de fapt, o semnificație cu totul aparte: diferența dintre forma a priori și obiect. Cea dintâi aparține unui subiect al cunoașterii, cealaltă este legată de ceea ce Kant numește noumen; desigur, diferențele în cauză au semnificație
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibile, nimic; totuși, cum vedem, este vorba despre "ceva". Dar despre ceva ca o absență activă: anume despre "absența" timpului ca activ-constitutivă pentru intuiția sensibilă, în acest caz. Cea mai potrivită exprimare a acestui fapt, oarecum paradoxal, o găsim în "Estetica transcendentală", acolo unde Kant vorbește despre caracterul în mod necesar obiectiv al timpului ca o condiție a intuiției sensibile. Timpul nu este deci decât o condiție subiectivă a intuiției noastre (omenești), intuiție care este totdeauna sensibilă, adică întrucât suntem afectați
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibilitatea experienței". Totuși, "ultimul" lor sens este acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor de spațiu și timp în sensul constituirii intuiției sensibile ca parte a unei constituiri fenomenale); 2. deducția (deducția transcendentală a categoriilor, în sensul unei constituiri fenomenale integrale, considerată sinteză formal-intuitivă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În curs de apariție: Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam 1 Cf. Aristotel, Etica nicomahică, Cartea I, 1094 a 1103 a; Idem, Politica, Cartea I, Cap. III. De exemplu: "Cauza acestei situații (păstrarea sau înmulțirea la infinit a averii existente n. C.) este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea condițiilor de confort vizual Mediul luminos confortabil este determinat de o serie de factori cantitativi și calitativi care caracterizează un sistem de iluminat artificial interior conducând la asigurarea confortului vizual, funcționalității și esteticii încăperii în care se desfășoară activitatea umană. Reabilitarea corespunzătoare a sistemelor de iluminat artificial în vederea asigurării confortului vizual prin respectarea factorilor cantitativi și calitativi impuși de normativul în vigoare, precum și a implementării unor soluții performanțe din punct de vedere energetic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
confort pe care trebuie să le asigure sistemul de iluminat. ÎI.4.5.1.2. Alegerea corpului de iluminat Din punct de vedere funcțional, tipul corpului de iluminat se alege în funcție de o serie de criterii: ● activitatea desfășurată în încăperea respectivă; ● estetică; ● unghiul minim de protecție vizuală; ● luminanța; ● modul de distribuție al fluxului luminos (direct, semi-direct, direct-indirect, semi-indirect, indirect). ● tipul suprafeței pe care va fi montat; ● grad de protecție la agenții de mediu; ● grad de protecție la electrocutare. ÎI.4.5.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
iluminat (A - foarte înaltă calitate, B - înaltă calitate, C - calitate medie, D - calitate scăzută, E - calitate foarte scăzută) ● nivelul de iluminare impus prin normativ; ● modul de distribuție a fluxului luminos ( SIL direct, SIL semi-direct, SIL direct-indirect, SIL semi-indirect, SIL indirect); ● estetică. ÎI.4.5.3.2. Clasificarea sistemelor de iluminat normal Sistemele de iluminat normal se clasifică după mai multe criterii: ● distribuția fluxului luminos în spațiu; ● distribuția iluminării (a fluxului luminos) în plan util. ÎI.4.5.3.2.1. Clasificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Cluj, și la București, ca reporter la „România liberă”. De aici este recrutat pentru Școala de Literatură „M. Eminescu” (1951-1952), iar la absolvire, după un răstimp petrecut în postul de inspector la Ministerul Artelor și ca preparator la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
nu-i pe gratis). Am plătit un preț foarte ridicat pentru predilecția noastră pentru autonomie și mobilitate. Dorința pentru spații private din ce În ce mai mari și mai multe, alături de sentimentul dezrădăcinării și schimbarea constantă a rezidenței ne-a costat mult, În termenii esteticii vieții de zi cu zi. Din ce În ce mai mulți americani locuiesc În cartiere de locuințe identice, parcă clonate, ridicate pe foste terenuri agricole la depărtări de până la 80-100 km de șoseaua de centură a zonelor metropolitane. Mai mult de 60 de milioane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
zidurilor 90 cm) a turlei se justifică pentru timpul acela, astfel: a. era destinată a deveni clopotniță, cu 6 clopote, dintre care cel mai greu de aproximativ 4 tone; b. pentru a asigura prin echilibru structura de rezistență, precum și o estetică simetrică a corpului clădirii; c. prin graba mare și cheltuiala mică privind realizarea ei. Din cele de mai sus relatate, la acest punct patru, cu referire la această a doua turlă adăugită, odată cu prelungirea bisericii, rezultă următoarele concluzii logice, certe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
teoretică, uneori înțeleasă ca un instrument privilegiat de asceză mistică, și muzica, sunet sensibil, ca atracție a simțurilor și mijloc de pierzare. La rădăcina acestei dicotomii, stau două concepții estetice diferite: ideea muzicii ca asceză, care duce cu mintea la estetica pitagoreică a numerelor și muzica, sunet sensibil, obiect de plăcere, care trimite cu gândul la estetica aristotelică și la concepția muzicii înțeleasă ca o imitație a pasiunilor. Aceste două concepții caracteristice antichității grecești, opuse între ele, vor continua să coexiste
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a simțurilor și mijloc de pierzare. La rădăcina acestei dicotomii, stau două concepții estetice diferite: ideea muzicii ca asceză, care duce cu mintea la estetica pitagoreică a numerelor și muzica, sunet sensibil, obiect de plăcere, care trimite cu gândul la estetica aristotelică și la concepția muzicii înțeleasă ca o imitație a pasiunilor. Aceste două concepții caracteristice antichității grecești, opuse între ele, vor continua să coexiste de-a lungul întregului Ev Mediu creștin și chiar după. 2.5 Severino Boezio (476-525 d.
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzicală și opera de artă sunt considerate ca fiind formele supreme ale religiei. În ceea ce privește creația muzicală, există o viziune totalizantă și autonomă. Opera muzicală autentică este considerată ea însăși o „celebrare”, dincolo de locul și momentul în care trebuie să ființeze. Estetica sentimentului religios al muzicienilor din perioada romantică se îndrepta într-o direcție opusă creștinismului tradițional: în locul Dumnezeului lui Isus Cristos se făcea referință la divinitatea Naturii sau a Infinitului; sentimentul religios era înțeles și trăit ca o realitate pur subiectivă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
recunoașterea tradiției și menținerea legăturii cu aceasta, reîntoarcerea la izvoarele credinței, adică la Sfânta Scriptură, interpretată în sensul tradițional al teologiei Sfinților Părinți, și fidelitatea absolută față de magisteriul bisericii. Nu este greu de recunoscut că cecilianismul a fost influențat de estetica, filozofia și arta romantică. Acest curent găsește în trecutul îndepărtat un mare număr de modele prețioase pe care le privește cu respect și din care se inspiră. În ceea ce privește muzica sacră, Palestrina rămâne modelul, pentru a nu spune mitul, de contemplat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în 1861. Este rezultatul strădaniilor „intelighenței” române de la Colegiul Romano-Catolic din Cluj pentru „cultivarea în limba maternă, perfecționarea în literatura română și contribuirea la înavuțirea literaturii prin elaborate proprii”. Statutul evidenția scopul societății: „înaintarea în cultura mai înaltă și în estetică, prin lecturi de cărți și ziare românești”, mijloacele fiind „adunarea unei biblioteci mai cu seamă din producțiile literare românești, apoi germane, maghiare și alte producții”. Reuniunile aveau loc sâmbăta și în cadrul lor se prezentau disertații pe teme literare, scrieri proprii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
influențele laterale între sisteme: • Impunerea de norme. Fiecare sistem caută să-și impună cerințele sale funcționale laterale sub formă de norme acceptate de către sistemele învecinate: norme juridice, morale, politice. Este cazul normelor care asigură protecția mediului natural, a habitatului (inclusiv estetica acestuia), protecția persoanei de riscuri de accidentare, de îmbolnăvire, respectarea demnității umane. • Sancțiuni. Sistemele utilizează adesea sancțiuni (acordarea de beneficii sau penalizări) pentru sistemele învecinate, pentru a stimula astfel procese dezirabile și a le descuraja pe cele indezirabile. Familia poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Comentatorul prinde pulsul sălilor de expoziții, reține noutățile care survin la „Salonul oficial”, prestigiul unor expozanți (pe care îi va urmări în timp), cota în creștere sau în scădere a acestora la „bursa” vremii. Treptat, preocupările se diversifică, integrând sfera esteticii ambientale - arhitectură, grupuri sculpturale - sau artele așa-zise „minore” și decorative, în „vădit progres” (țesături, broderii, cusături naționale, ceramică, gravură, metaloplastie, mobilier). Când e spontan, dezinhibat, D. face constatări interesante (caricatura „este epigrama, umorul în pictură”, remarcă într-un text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
al revistei „Viața românească” (1950-1953), redactor-șef al Redacției publicațiilor pentru străinătate (funcție în care a rămas din 1950 până la pensionare, în 1980). Cu toate că nu avea studii universitare de specialitate, a funcționat ca profesor universitar și șef al Catedrei de estetică la institutele de arte din București (1948-1968). Competența profesională precară - în materie de literatură și artă a rămas un autodidact, nu dintre cei mai înzestrați - nu a fost un obstacol în fața acestor poziții. În perioada 1947-1954, M. era pentru domeniile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
colaborare cu Aurel Baranga), București, 1951; ed. (Anii negri), București, 1958; Prin Republica Sovietică Socialistă Belorusă. Din țara constructorilor comunismului, București, 1953; Prin țara vulturilor. Note de drum, București, 1957; În lumea contrastelor. Jurnal de călătorie în America de Sud, București, 1958; Estetica în școlile de învățământ superior din RPR, Moscova, 1963; Conștiințe curate, București, 1972; Scurtcircuit, București, 1983. Repere bibliografice: Aurel Baranga, Realism în artă, „Revista literară”, 1947, 23; Margareta Bărbuță, Poemul luptei comuniștilor, CNT, 1958, 37; Mihnea Gheorghiu, „Anii negri”, GL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]