6,274 matches
-
de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de pasiune aflate la granița dintre așteptare și împlinirea ei. În A murit pasărea albastră, bunăoară, pe fundalul fricii de moarte, devenită obsedantă în cazul lui Pop, iubirea pare să fie modalitatea
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
farmecul scriiturii retro, care știe să capteze atenția unui public determinat. Este, cu alte cuvinte, o literatură de succes, fără a recurge la un compromis de gust. SCRIERI: Prietena mea Si, București, 1969; Castanii roșii, parfumați și naivi, București, 1970; Eternitatea e după colț, București, 1972; Scadența, București, 1972; Goana după vânt, București, 1974; Emigrant în străinătate, București, 1999. Traduceri: James Baldwin, Din sălbăticie, București, 1971 (în colaborare cu Petru Popescu). Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, Corina Cristea, „Prietena mea Si”, RL
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
fiind obsesia cu care citește literaturile lumii. Epos și logos. 25 de studii și interpretări (1981) tratează despre Comparațiile Iliadei, Marea homerică, Zeița și eroul (relația dintre Atena și Ulise), Elena, Casandra, Xenofon din Efes, Cununa palatină, Între asfințit și eternitate: Despărțirea de sine a Eladei, Platon, Lucian din Samosata, Ovidiu, Emilio Cecchi, Virginia Woolf ș.a. Cea mai realizată lucrare de exegeză este Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (1997). C. pornește de la un aplicat studiu asupra lui Ahile în cadrul Iliadei
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
este analiza critică, din punctul de vedere al logicii interne a ideilor acestuia. În prima parte a vorbirii Demiurgului, observă C., sunt juxtapuse două teze: „cea a diferenței și incompatibilității dintre ordinea eternului și cea a efemerului și cea a eternității formelor sau a tiparelor efemerului. Iar aceasta din urmă e dezvoltată cu variații infinite, ca o formă de poetică iubire pentru veșnica înnoire din universul pieirii. Or, aceste două teze nu pot figura în cadrul aceluiași discurs demiurgic decât cu condiția
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
sfârșit. Carte vie (2003) înseamnă o redescoperire a firescului existenței, a simțurilor eliberate de constrângeri pentru a putea percepe naturalul, iar dialogul cu universul mic sau mare e mediat de tehnica în expansiune. Experiența cotidiană e pretext pentru a admira eternitatea lucrurilor. Tema esențială a volumului pare a fi timpul, străjuit de copilărie și de moarte. SCRIERI: Priveliștile, Timișoara, 1977; Orele orașului Arad (în colaborare), Arad, 1978; Nori luminați, București, 1979; Scara interioară, Timișoara, 1980; Arbore genealogic, București, 1981; Întâmplări crepusculare
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
această poezie - aparent poezie-jurnal, în orice caz deloc narativă, deloc discursivă - este una a „melancoliei metafizice” (Nicolae Manolescu), a sfidării și recuperării perpetue a abisului (se instituie aici ceea ce se poate numi, cu subtitlul unui poem de Leonid Dimov, „o eternitate iterativă”), a „vorbirii de după tăcere” (Bogdan Ghiu). D. i se adresează, într-o serie de poeme, direct „Zguduitorului” - divinității -, cerându-i, de pildă, girul său pentru legitimarea discursului poetic: „...ar trebui să țin o mână pe răsăritul/ soarelui și alta
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 60-63; Dinu Flămând, Daniela Caurea, SXX, 1977, 4-5; A.I.R., Daniela Caurea, Ion Lotreanu, Primejdiile artei, primejdiile vieții, Eugenia Tudor-Anton, Tânăr poet la tâmpla țării, Ion Crânguleanu, Trifoiul cu patru foi, în 9 pentru eternitate, București, 1977, 159-173. N.Br.
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
e o voință de dragoste, un cult al ei ca forță vitală, ca Idee (Chemare, Din depărtare, Noapte). Versurile lui C. se susțin prin această undă amplă, tonică, a încrederii în viață și, totodată, prin aspirația iubirii de a atinge eternitatea. În poezia de idei, care se alătură celei închinate iubirii, apare și mai subliniată, prin alegorie, preferința pentru dramatizarea reflecției lirice. Adam este omul pedepsit de cer să răscumpere păcatul originar al iubirii cu prețul unui destin al urii, dat
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
cerșetor, RL, 1990, 8; Lovinescu, Unde scurte, I, 243-246, 353-356, II, 62-64, III, 303-309; Alex. Ștefănescu, Retorica disperării, RL, 1992, 9; Mircea Zaciu, Exilul și împărăția... cerurilor, F, 1992, 9; Cristea, A scrie, 42-45; Geo Șerban, Ion Caraion - la țărmul eternității, RL, 1993, 4; Gh. Grigurcu, Postumele lui Ion Caraion, VR, 1993, 2-3; Ion Bălu, Coborârea în universul concentraționar, ST, 1993, 5; Ioana Pârvulescu, Ultima încercare, RL, 1994, 16; Negoițescu, Scriitori contemporani, 76-79; Simuț, Incursiuni, 250-259; Constantin, Complicitatea, 87-90; Ovid S.
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
ecouri din vremuri scitice și, cum va proceda și în Versuri de după amiază (1940), din epoci de legendă. Străbătută de o undă de pesimism, reflexivitatea, vrând parcă să se degaje din aburul sămănătorist (vădit în Exod), își propune mize înalte („eternitatea”, „desăvârșirea” ș.a.). Se simte, la C., o acerbă voință de a-și reprima, în stanțele pe care le elaborează, impulsurile de sentimentalitate în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere”, alambicată până la sibilinic. Tot filtrând
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
legătură cu creația sa autentică, placheta de tinerețe, Poeme și proză (1913), anunța dominantele liricii lui: amestecul „neghinei” terestre în „spicul de aur” al idealului și tumultul „inimii” întrecând „armoniile gândirii” (Inimei). Acompaniamentul grav, elegiac, al neliniștilor stârnite de spectacolul „eternităților contradictorii”, o gesticulație patetic-romantică, ce transformă în procesiune sacramentală căutările sau umbletul în lume al omului, irizările simbolice, sugestia reușesc, în Drumul, să transmită prezența misterului. În ciuda mimeticelor Nevroze și a clișeelor simboliste (Parc mort, Căderea frunzelor), a neputinței de
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
e una extrem de austeră, deși o sensibilitate ușor melodramatică transpare, nu de puține ori, din scrisul ei. Există o vizibilă încercare de a ridica accidentalul spre dezbatere metafizică, ceea ce convertește (adesea) și chemarea erosului spre thanatic, spre profunzimile cosmice ale eternității („și steaua mea în tine cade/ sau numai frunza de sipică/ albastru, poate, doar albastru/ ca untdelemnul se ridică”). A mai publicat Corneliu Coposu. Confesiuni (1996), carte de dialoguri și mărturisiri. SCRIERI: Niciodată liniștea, Cluj-Napoca, 1994; Corneliu Coposu. Confesiuni, București
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
simplu joc expresiv, un artefact destinat unei desfătări rafinate. Nu acestea erau valorile epocii principelui, nu aceasta era mentalitatea sa. Cărturar format la umbra cărților clasice, autorul știa bine faptul că marile bătălii nu se câștigă în imediat, ci în eternitate. De aceea, a muta din registrul factologic, al istoriei și al politicii, fapte și conflicte care îl frustrau în sfera discursului literar, nelipsit de teză, reprezenta soluția cea mai sigură de a-și lua revanșa asupra contemporanilor săi. Aceasta era
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ideea pe care am putea-o anticipa și care ar putea schimba destinul imperiilor, exploatată în ciclul Fundația (1965), care leagă "știința" reprezentată de psihoistorie de istoria viitorului, pe care de altfel o abordează în The End of Eternity / Sfârșitul eternității (1955)146. Ray Bradbury s-a născut în 1920 și a contribuit, prin opera sa, la schimbarea imaginii pe care ne-o făcuserăm până atunci cu privire la SF, atât prin temele pe care le abordează, cât și prin stilul său net
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
interesul pentru diabet, predându-i ștafeta studiului relației cauzale diabet-pancreas, pe care o va purta cu el la București, unde va descoperi, două decenii mai târziu, hormonul antidiabetic pancreatic. Pe lângă numeroasele lucrări semnate împreună, din colaborarea lor au rămas pentru eternitate cele 4 volume ale monumentalului „Tratat de Medicină Lancereaux-Paulesco”, cea mai valoroasă sinteză medicală a timpului. Cele 4 volume ale „Tratatului de Medicină Lancereaux-Paulescu” La moartea lui Lancereaux în 1910, elogiul mărturisit al lui Paulescu față de maestrul său impresionează prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fi folosit (slăbire, azoturie, polifagie), este eliminat prin urină (glucozurie) ca un corp străin.” Cum să nu admirăm această magistrală pagină de fiziopatologie diabetologică, care poate fi considerată ca făcând parte din acele puține formulări științifice făcute să dăinuie în eternitate. Anul 1913 a fost dedicat aproape în întregime studiului funcției glicogenice hepatice, care l-a condus la o primă concluzie importantă: formarea glicogenului în ficat, din glucoza absorbită în intestin, necesită intervenția secreției endocrine pancreatice. Între 1914 și 1916, Paulescu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
lui majore, câte un exemplu „din multe altele”. Bănuim că selecția făcută de Paulescu a fost cea mai bună, dar nu vom ști niciodată câte sute de experimente au stat în spatele concluziilor lui precise, logice și definitive. Concluzii scrise pentru eternitate, martorele sigure pentru judecarea corectă a meritelor pe care acest martir al științei le-a avut în descoperirea insulinei, acest hormon care a fascinat și continuă să fascineze cercetătorii care se aproprie de înțelegerea esenței vieții, aceea a controlului metabolismului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
literatură tradițională aveam de mult și încă o literatură frumoasă, care nu aștepta decât nește mâini abile cari să adune prețioasele sale mărgăritare de prin munți și văi, ca să-i rădice dintr-însele monuminte neperitoare și astfel să-i asigure eternitatea"113. Dar ea a circulat și fără să fie legată de creația lui Alecsandri. O găsim într-un text al lui Hasdeu din 1868 despre Costachi Stamati: "prea puțini au fost genii covârșitori ale căror versuri să fie toate frumoase
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de cadrul salvator al comunității naționale. Rolul atribuit națiunii în guvernarea existențelor individuale se bazează pe o definiție specifică a vieții bune, a vieții realizate în funcție de controlul și de aspirațiile individului. Fichte caracterizează sensul acțiunilor umane printr-o aspirație la eternitate: faptele și gândurile capătă semnificație prin consecințele lor postume, în măsura în care lasă urme după moartea celui care le-a comis. Destinul nu poate fi gândit decât prin proiectarea unei vieți ale cărei acțiuni continuă să exercite o influență și după dispariția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vanitate respingătoare setea după glorie), să lase totuși în propria sa conștiință și în credința sa urme vădite că și el a existat? Ce om însuflețit de gânduri nobile nu vrea aceasta, ziceam 42. Or, perpetuarea acțiunilor, prelungirea lor în eternitate, dincolo de timpul scurt alocat fiecărei existențe individuale, nu poate fi asigurată decât în cadrul națiunii. Credința omului nobil că munca lui va dura veșnic pe acest pământ se sprijină [...] pe nădejdea în durata veșnică a poporului din care el s-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după dispariția acestuia, de restul colectivității, cât și în sensul mistic al stabilității în timp a unor trăsături de comportament și conduită - ceea ce Fichte numește "caracter". Existența națiunii ca un "caracter" e ceea ce asigură o logică stabilă de dezvoltare în eternitate. Fiecare națiune are propria ei "lege", manifestată prin valori de comportament originale, împărtășite spontan de membrii comunității, și date de la începutul timpurilor până la sfârșitul lor. Astfel, definite ca lege, practicile naționale intră în inventarul mai larg al legilor divine și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și cu ordinea cosmică. Nu pentru că existențele naționale s-ar putea dizolva într-o masă amorfă care conține toate ființele umane, ci pentru că prin "caracter" și prin permanența sa, acestea ocupă un loc alături de toate celelalte instanțe spirituale date în eternitate: originalitatea altor popoare, permanența umanității și a legii morale: Prin popor înțelegem totalitatea oamenilor ce viețuiesc laolaltă în societate, reproducându-se ca fire și intelect necontenit din ei înșiși și găsindu-se în întregime sub o lege cu caracter special
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
caracter național la un popor. E legea după care evoluează ceea ce este original și divin 45. Din acest punct de vedere, existența cu sens a individului e cea care, prin națiune și prin caracterul ei original, a primit acces la eternitate, la legea și la ordinea morală, o existență în care se poate revela ceva din voința care ordonează universul: "După această lege cu caracter natural, vor intra în ins și se vor plăsmui într-însul cât timp va dăinui acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
existența individuală trebuie să fie dominată de temele naționale, ci doar că în cadrul comunității naționale se pot realiza aspirațiile individului, se poate organiza existența și se pot lua în stăpânire toate aspectele ei. Națiunea nu e decât un "vehicul" al eternității, un "releu" care face posibil transferul permanenței spre existența individuală: "Făgăduința unei vieți care, chiar și aici pe pământ, trece dincolo de durata vieții ce-o trăim în lumea aceasta - iată singurul lucru ce ne poate însufleți până să vrem moartea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fost, după cum bine știți, terifiantă. Și ea a durat până când atomii fricii au pătruns în ultimul pliu al societății. Până când în jur s-a făcut liniște și lumea a înțeles că, de-acum înainte, lucrurile așa vor arăta în eternitate. N-a mai rămas nimeni care să-i aștepte pe americani". 8 A se vedea Art. 209, alineatele I, II, III, C.P., 1948, p. 269. Din punct de vedere juridic, situația "dreptului la liberă asociere" este complicată în Codul Penal
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]