12,214 matches
-
în limba latină care ne-a parvenit integral, Metamorfozele sau Măgarul de aur (n.t.). 27 eu am consumat mai mult ulei de candelă (citind) decât voi vin (în limba latină) (n.t.). 28 Gorgias (485-373 a.Ch.), retor și filosof grec, discipol al lui Empedocle, considerat unul dintre cei mari sofiști (n.t.). 29 Nu aceasta este calea de a mă întoarce în patrie (citat în limba latină din Epistola XII a lui Dante) ( n.t.). 30 Bologna, cunoscut ca
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
este calea de a mă întoarce în patrie (citat în limba latină din Epistola XII a lui Dante) ( n.t.). 30 Bologna, cunoscut ca orașul porticurilor ce se întind pe câteva zeci de kilometri (n.t.). 31 Giordano Bruno (1548-1600), filosof, scriitor și călugăr dominican; arestat în 1591 de Inchiziția din Veneția pentru ideile sale incompatibile cu doctrina Bisericii catolice, este extrădat Inchiziției din Roma ce-l condamnă la ardere pe rug. Sentința a fost executată la Roma în piazza Campo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pentru ideile sale incompatibile cu doctrina Bisericii catolice, este extrădat Inchiziției din Roma ce-l condamnă la ardere pe rug. Sentința a fost executată la Roma în piazza Campo de' Fiori la anul 1600 (n.t.). 32 Francesco Pucci (1543-1597), filosof și literat italian; acuzat de Inchiziția din Roma de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
spre a deveni unul dintre cei mai mari sculptori greci după Fidias (n. t.). 51 Gioacchino da Fiore (1130-1202) abate, teolog și scriitor italian (n. t.). 52 Cassiodoro (485-580) politician, literat și istoric roman (n. t.). 53 René Descartes (1596-1650), filosof și matematician francez, părintele raționalismului european (n. t.). 54 ansamblu de scrieri ideatice și filosofice, culese în epoca bizantină (n. t.). 55 personaj legendar din epoca elenistică, venerat ca maestru de înțelepciune și considerat autor al operei Corpus Hermeticum (n.
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
european (n. t.). 54 ansamblu de scrieri ideatice și filosofice, culese în epoca bizantină (n. t.). 55 personaj legendar din epoca elenistică, venerat ca maestru de înțelepciune și considerat autor al operei Corpus Hermeticum (n. t.). 56 Pierre Gassendi (1592-1665) filosof, teolog, matematician, astronom și astrolog francez. -----------------------------------------------------------------------6 1 CORRADO CALABRÒ Prefață DANTE MAFFÌA Notă biografică Notă bibliografică Romanul lui Tommaso Campanella
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Sunt tot ei, lămuri Efrem. Eu fac și poze color, mi-e mai ușor să înțeleg... Ce trebuie înțeles, Efrem ? — Heidegger. Cosmina râse într-un fel care lui Efrem îi amintea de Papi. — Heidegger era și radiolog ? — Ca toți marii filosofi. Efrem luă o fotografie în culori de pe masă și o puse lângă pelicula în alb și negru din care găvanele iradiau, negre. Fii atentă aici : Sein și Dasein. Arătă spre radiografii : Sein. Apoi spre poza colorată : Dasein. Ființa căzută în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Fascinația și ambiguitatea raportului dintre filosof și societate Adrian-Vladimir Costea «Filosoful trebuie să se implice în politică?» “Am ajuns - zice Socrate exact la problema pe care o asemuiam cu valul cel mai mare. Voi vorbi, totuși, chiar dacă acest val va trezi în urmă-i un răs
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
Fascinația și ambiguitatea raportului dintre filosof și societate Adrian-Vladimir Costea «Filosoful trebuie să se implice în politică?» “Am ajuns - zice Socrate exact la problema pe care o asemuiam cu valul cel mai mare. Voi vorbi, totuși, chiar dacă acest val va trezi în urmă-i un răs nemăsurat și ne va inunda
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
să devină filozofi, sau filozofii regi; și nici nu-i de dorit, deoarece puterea strică negreșit judecata liberă a rațiunii. Este însă indispensabil ca un rege - sau un popor regesc, adică un popor care se autoguvernează - să nu îndepărteze pe filosofi, ci să le recunoască dreptul de a se rosti public.” “Tot așa [...] cum se povestește și despre Thales că, cercetănd stelele și privind în sus, a căzut într-un puț. O servitoare din Tracia, minte aleasă și subțire, l-a
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
în conformitate cu imperativele zilei, pentru a sluji cine știe ce intenții cu totul străine de ea”.De aceea, legitimitatea filosofiei rezidă în interogarea “privitoare la extraordinar, la ceea ce se află în afara ordinii obișnuite”. În acest sens, este întemeiată afirmația lui Nietzsche, potrivit căreia filosoful “este un om care, neîncetat trăiește, vede, aude, bănuiește, speră, visează lucruri extraordinare”. Prin introducerea bruscă a conceptului metafizic de Formă, se produce o tensiune în urma căruia se operează un nou decupaj cu privire la obiectul specific strădaniei filosofului, “distingăndu-l de lucrurile
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
Nietzsche, potrivit căreia filosoful “este un om care, neîncetat trăiește, vede, aude, bănuiește, speră, visează lucruri extraordinare”. Prin introducerea bruscă a conceptului metafizic de Formă, se produce o tensiune în urma căruia se operează un nou decupaj cu privire la obiectul specific strădaniei filosofului, “distingăndu-l de lucrurile sau faptele comune, care doar imită vag Forma, sunt o copie sau imagine a ei”. Pentru Pierre Hadot, Socrate - prototipul de filosof prin excelență“este conștient de starea sa de ne-înțelepciune, dorește înțelepciunea, încearcă să înainteze
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
se produce o tensiune în urma căruia se operează un nou decupaj cu privire la obiectul specific strădaniei filosofului, “distingăndu-l de lucrurile sau faptele comune, care doar imită vag Forma, sunt o copie sau imagine a ei”. Pentru Pierre Hadot, Socrate - prototipul de filosof prin excelență“este conștient de starea sa de ne-înțelepciune, dorește înțelepciunea, încearcă să înainteze spre înțelepciunea care, pentru stoici, este un fel de stare transcendentă pe care nu o putem atinge decăt printr-o mutație bruscă și neașteptată. El
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
să înainteze spre înțelepciunea care, pentru stoici, este un fel de stare transcendentă pe care nu o putem atinge decăt printr-o mutație bruscă și neașteptată. El tinde spre înțelepciune, dar asimptotic, «fără a o putea întălni vreodată»”. În schimb, filosoful apare dezorientat și adeseori ridicol atunci cănd se confruntă cu problemele cotidiene din viața reală, precum și în relațiile sale cu semenii, fiind descris drept o ființă pierdută în meditațiile sale. El se aseamănă cu albatrosul lui Baudelaire, pentru care, căzut
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
semenii, fiind descris drept o ființă pierdută în meditațiile sale. El se aseamănă cu albatrosul lui Baudelaire, pentru care, căzut pe puntea corăbiei, “aripile-i imense-l împiedică să meargă”. Avănd ca punct de plecare polemică privind statutul și importanța filosofului, subiectul lucrării abordează problematica perceperii implicării acestuia în cadrul societății. Scopul analizei vizează delimitarea domeniului legitim de manifestare a filosofului, ținănd cont de evoluția conceptelor de “filosof”, respective “societate”, întrucăt au fost interpretate diferit în funcție de contextul în care s-au manifestat
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
căzut pe puntea corăbiei, “aripile-i imense-l împiedică să meargă”. Avănd ca punct de plecare polemică privind statutul și importanța filosofului, subiectul lucrării abordează problematica perceperii implicării acestuia în cadrul societății. Scopul analizei vizează delimitarea domeniului legitim de manifestare a filosofului, ținănd cont de evoluția conceptelor de “filosof”, respective “societate”, întrucăt au fost interpretate diferit în funcție de contextul în care s-au manifestat, precum și efectele pe care le-au generat. Teza principală reliefează ambiguitatea constituirii unei poziții concrete, cauzată de imposibilitatea definirii
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
-l împiedică să meargă”. Avănd ca punct de plecare polemică privind statutul și importanța filosofului, subiectul lucrării abordează problematica perceperii implicării acestuia în cadrul societății. Scopul analizei vizează delimitarea domeniului legitim de manifestare a filosofului, ținănd cont de evoluția conceptelor de “filosof”, respective “societate”, întrucăt au fost interpretate diferit în funcție de contextul în care s-au manifestat, precum și efectele pe care le-au generat. Teza principală reliefează ambiguitatea constituirii unei poziții concrete, cauzată de imposibilitatea definirii filosofului în raport cu societatea. În plus, pozițiile enunțate
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
ținănd cont de evoluția conceptelor de “filosof”, respective “societate”, întrucăt au fost interpretate diferit în funcție de contextul în care s-au manifestat, precum și efectele pe care le-au generat. Teza principală reliefează ambiguitatea constituirii unei poziții concrete, cauzată de imposibilitatea definirii filosofului în raport cu societatea. În plus, pozițiile enunțate pănă în prezent nu prezintă argumente veridice și convingătoare, fiind susceptibile de critică; necesare dar nu și suficiente. Redefinirea permanentă a activității filosofului, prin faptul că se manifestă diferit în contexte diferite, nu permite
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
principală reliefează ambiguitatea constituirii unei poziții concrete, cauzată de imposibilitatea definirii filosofului în raport cu societatea. În plus, pozițiile enunțate pănă în prezent nu prezintă argumente veridice și convingătoare, fiind susceptibile de critică; necesare dar nu și suficiente. Redefinirea permanentă a activității filosofului, prin faptul că se manifestă diferit în contexte diferite, nu permite o analiză echitabilă a definiției acestuia, pentru că fiecare interpretare se manifestă într-un context specific ei însăși. De aceea, definirea filosofului rămăne confuză, suspendată, contradictorie. În genere, chiar dacă nu
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
dar nu și suficiente. Redefinirea permanentă a activității filosofului, prin faptul că se manifestă diferit în contexte diferite, nu permite o analiză echitabilă a definiției acestuia, pentru că fiecare interpretare se manifestă într-un context specific ei însăși. De aceea, definirea filosofului rămăne confuză, suspendată, contradictorie. În genere, chiar dacă nu instaurează o poziție pe deplin acceptată, întrebarea cu privire la rolul filosofului în societate fascinează și antrenează găndirea filosofică. Pentru a putea analiza diversitatea interpretărilor, este inevitabil alegerea drept reper a “începutului” problematizării, a
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
nu permite o analiză echitabilă a definiției acestuia, pentru că fiecare interpretare se manifestă într-un context specific ei însăși. De aceea, definirea filosofului rămăne confuză, suspendată, contradictorie. În genere, chiar dacă nu instaurează o poziție pe deplin acceptată, întrebarea cu privire la rolul filosofului în societate fascinează și antrenează găndirea filosofică. Pentru a putea analiza diversitatea interpretărilor, este inevitabil alegerea drept reper a “începutului” problematizării, a “vărtejului inițial” care a determinat polemicile referitoare la identitatea filosofului în raport cu societatea. Din acest motiv, este relevant faptul
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
o poziție pe deplin acceptată, întrebarea cu privire la rolul filosofului în societate fascinează și antrenează găndirea filosofică. Pentru a putea analiza diversitatea interpretărilor, este inevitabil alegerea drept reper a “începutului” problematizării, a “vărtejului inițial” care a determinat polemicile referitoare la identitatea filosofului în raport cu societatea. Din acest motiv, este relevant faptul că prima interpretarea aparține Apologiei lui Protagoras, care sugerează “libertatea și îndreptățirea oricui de a lua cuvăntul înaintea tuturor în chestiuni care privesc pe toată lumea, în problemele care țin de binele comun
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
aceștia [...] pentru faptul că fără să fi învățat de undeva și fără să fi avut vreun dascăl încearcă să dea sfaturi”. Prin aceasta, se ilustrează caracterul universal al participării cetățeanului la problemele din cadrul polisului. Astfel, indiferent dacă este sau nu filosof, prin faptul că este cetățean, are dreptul de a se ridica și a-și da cu părerea “în chestiuni care privesc pe toată lumea”. Însă această poziție enunță faptul că toți cetățenii sunt egali între ei atunci cănd își dau cu
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
cetăți virtuoase, “să schițeze forma constituției statului”, imitănd astfel originalul, “privind în ambele direcții, de la model la imagine, și înapoi, de la imagine la model”. Pentru a menține stabilitatea statului, pentru a evita o eventuală sciziune în unitatea clasei stăpănitoare, rolul filosofului suveran este acela de a supraveghea educația și a procreației eugenice a acestei clase, în caz contrar, dacă un stat nu este cărmuit în permanență de un filosof, atunci paznicii statului nu vor cunoaște înțelepciunea pitagoreică și Numărul platonician, iar
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
statului, pentru a evita o eventuală sciziune în unitatea clasei stăpănitoare, rolul filosofului suveran este acela de a supraveghea educația și a procreației eugenice a acestei clase, în caz contrar, dacă un stat nu este cărmuit în permanență de un filosof, atunci paznicii statului nu vor cunoaște înțelepciunea pitagoreică și Numărul platonician, iar rasa paznicilor, și implicit statul întreg, “vor degenera cu necesitate”: “Dintre aceștia puțini... care văd bine sminteala mulțimii și că nimeni... nu face ceva sănătos în cetate... Filozoful
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
sunt în stare să se raporteze într-o anumită măsură critic față de tabuuri și să-și bazeze deciziile pe autoritatea proprii lor inteligențe”. Astfel, “cănd lumea se mișcă este vremea redesenării hărților”. Analog revoluțiilor științifice, fiecare eveniment este supus din partea filosofului unei noi paradigme, printr-o convertire a modului de a reliefa obiectul și problemele cercetării. Efectul unei investigații, reprezintă, potrivit perspectivei kuhniene, un răspuns la o întrebare. În schimb, mai important decăt răspunsul sunt întrebarea și prisma prin care este
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]