7,390 matches
-
stânga pentru că formal sunt continuatorii FSN-ului. Aceste judecăți îmbrăcate în sforăieli demagogice sunt menite să arunce praf în ochii alegătorilor. Ele pot fi demontate dacă urmărim votul în legiferările parlamentare. Spre exemplu, în situațiile când se pun în discuție fundamentele capitalismului democratic prin jaful proprietății, PNL și PD-L votează corect, indicând limpede orientarea politică. În aceste cazuri poate fi pusă în evidență baza doctrinară a partidelor. Când aceleași partide votează măriri salariale necugetate au un comportament de stânga ca să
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Kremnitz, precum și d-șoarei Livia. Cu tot respectul al d-tale credincios amic M. Eminescu 216 [GHEORGHE PANU] Monastirea Neamțului, ianuarie 1887 Iubite Panu, S-a răspândit prin ziare știrea că aș fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt răspândite, poate cu rea intenție, din Iași, încît d. C. Mille, într-unul din articolele sale, a găsit motiv de-a vorbi de boala mea pretinsă. Te rog a spune tuturor că se află în deplină eroare și că
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
noii generații europene. Această tendință spre programatism, constituie altă trăsătură esențială a simfo nismului beethovenian, constituie mărturia tendințelor realiste ale genialului compozitor, constituie mărturia străduințelor către o maximă expresivitate, către claritate și accesibilitate. Simfonismul lui Beethoven a apărut pe un fundament pregătit de întreaga dez voltare a muzicii secolului al XVIII lea. Simfonia, cu părțile ei contrastante, cu temele ei variate, cu dinamismul ei, cu caracterul de conflict al dezvoltării, cu posibilitățile cele mai felurite și mai contradictorii, s-a dovedit
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
încadrată în scara teraselor corespunde terasei Câmpina. Mai sus, panta este foarte vălurită și alcătuită din materiale rostogolite din abrupturile dealurilor. De la Gura Beliei terasele încep să apară cu regularitate de-a lungul văii Prahovei. Trei trepte tăiate în rocă fundament și o cuvertură groasă de pietrișuri însoțesc valea. Mai sus se etajează încă două niveluri ce se ascund pentru a nu trăda evoluția atât de înaintată a văii. La Breaza terasele încep să capete o desfășurare din ce în ce mai mare. Eroziunea exercitată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
egală măsură - să urmeze politica de siguranță energetică. Energia pentru lumea dezvoltată poate fi vitală pentru prosperitatea economică în viitor, reducerea sărăciei și probabil pentru democrație. Energia face posibilă afirmarea libertăților și a încrederii în sine a individului, care este fundamentul unei societăți democratice. Energia alimentează democrația. În mod ironic, națiunile în curs de dezvoltare ar putea la început să supraviețuiască fără actualele nivele ale resurselor de energie. Dar, în cele din urmă, numai dacă societăți mai puțin industrializate nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
construiască businessul în jurul grupului global de talente, care poate deservi anumite piețe. Să ne imaginăm o companie denumită LGA, o corporație la nivel mondial având o valoare de 15 miliarde $, care prețuiește talentele și investește în viitoare oportunități al căror fundament sunt talentele. Viitoarea strategie țesută în jurul talentelor din cadrul LGA spune că, având în vedere resursele slabe de talente, ar trebui să construim afaceri sustenabile în jurul anumitor talente, care pot dezvolta și administra aceste oportunități. Această filosofie conducătoare identifică o oportunitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fi trădat drepturile noastre individuale în schimbul acestei false prosperități. Având în vedere că America face progrese în promovarea modelului de democrație și capitalism pe scena mondială, nimic nu este mai important decât respectul față de libertățile individuale care trebuie să fie fundamentul acestor eforturi. Aceasta este una dintre principalele îngrijorări ale mele pentru secolul XXI. Va trebui să fim atenți la amenințările înșelătoare la adresa individului, la Războiul Invizibil care încorsetează adevăratele libertăți de care se bucură națiunea noastră și pe care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de scop realizarea artistică a dramei. Ea presupune prin urmare esistența dramei, precum drama presupune înfățisarea scenică, prin care poezia dramatică ajunge la dreptul său cel mai nalt, la cel mai nalt al său rezultat. Și fiindcă drama are de fundament individualitățile ce se desfășoară dinaintea noastră prin a cărora exemplu (Ineinandergreifen ) reciproc apare ideea poetică a întregului, de aceea artea dramatică își propune (înfățișarea) manifestarea artistică și-n sensul poetului a (formelor) figurelor create de fantazia liberă. Așadar artea dramatică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de leafă. Această nesiguranță pe de o parte, viciul și boala pe de alta se zice c-ar fi punând inimă multă și simțământ deosebit in acțiunea lor! Ademenitoare nadă! N. p. Asta nu e decât o idee proastă, în fundamentul lor absolut. Oamenii, ținîndu-se de însă, în fine, a fost și este încă o aparițiunea superficială, s-au declarat și se declară idee. Ea trebuie înlocuită cu alta încă parte contra unei activități în care omul degradă tocmai așa cum spiritul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru cari artea nu-și împrumută neci pretestul. Cumcă nu se observă nicăire decât tocmai în profesiunea artiștilor dramatici o astfel de aviditate după manifestațiuni de recunoaștere auzită după un sufragiu atât de pătat în originea sa, asta-și are fundamentul său absolut în conștiința dezvoltată de noi a profesiunei; că adică prezentul e singur, e zeul său, și pentru că în astă arte creațiunele și sentința irevocabilă asupra lor cad în același moment. Însă tocmai acest pericol născut din situațiunea proprie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părți din auditori, născută însă din lipsă de tact fin, îl obicinuiesc firește pe actor din ce în ce mai mult ca să nu simtă defel așa de adânc [nevoia] de-a satisface pretențiunei unei emancipări necondiționate de dialect. Cât merg obicinuitele critici teatrale până-n fundamente și când se silesc să țină de rău defectele pronunției? Urechea rudă a mulțimei abia e atinsă de-o asemenea discordanță. De-acolo fenomenul cumcă vezi până și actori cu talente mari, cu amor nediscutabil pentru artea lor, că nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dintru începutul lor sânt îndreptate spre însemnătatea lor și capabile de-a deveni corpurile cugetelor. La aceasta inspiciune vine mai întîi la [prin] cultura sunetului articulat înainte de toate. O tehnică adevărată are așadar de-a (merge înapoi) recurge la (acest fundament) temeiul acesta și de-a ne face să (înțelegem) pricepem din el sistemul sunetelor articulate în însămnătatea lor. Daca tehnica nu va urmări temeiul până în principiul nașterei sale, ea nu va putea da reprezintatorului decât numai ceva mecanic. Cine însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în genere din puntul de vedere etic s-ar încurca în niște principii cu totul perverse și ar cădea în pericolul de-a strica din fundament întreaga construire a unei opere poetice. Arta trebuie să lase virtuții toate trăsurile ei și viciului tot ultragiul ei neacoperite. Actorul care-ar crede că triumful conceperei sale e acela ca să pună într-un caracter criminal și plin de imoralitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o alta, el nu crează totodată și stofa și coprinsul, de-aceea el nu poate imprima în fiece punct sigiliul suveranității sale, ca pictorul, care nu are a face decât cu părerea corpului pe care el îl crează din fundament. Oricât ar supune actorul individualitatea sa spețială prin mască, ținută și costum la e[s]presiunea unei alte personalități poetice, totuși el nu poate să retopească cu desăvârșire pe cea dintâi și nu poate să câștige prin procesul acesta o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
folositoare pentru această parte decât distingerea antică. Ethos ar fi cel inteligibil. Pathos cel empiric. Pricepem aicea sub accent etic viața individuală, întru cât ea devine intuitivă prin ton, ridicîndu-se prin toate fazele dezvoltării ei din baza generală a tonului fundament[al]. Tonul fundamental s-ar putea asemăna cu o arhitectură, din care se ridică accentul etic în diferite grupe și figuri în lucru reliefat sau întreg, care însă toate stau în cea mai strictă legătură cu espresia și însămnătatea arhitecturei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o arhitectonică a artei noastre, o îngrădește față cu ușurința diletantismului și-i asigură o poziție mai naltă, ne-am întors la punctul de purcedere al opului nostru, care, dezvoltând organismul artei reprezentărei în toate părțile ei, pune prin asta fundamentul pentru o cultură sistematică în arta noastră, desenând cercul tuturor disciplinelor și a momentelor ei cari trebuiesc învățate teoretic și practic în vrun institut viitor destinat pentru formarea artiștilor dramatici. {EminescuOpXIV 367} {EminescuOpXIV 368} {EminescuOpXIV 369} [IMMANUEL] KANT [CRITICA RAȚIUNII
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-ar fi cu putință ca obiect al experienței. Să vedem. Toată esperiența conține, afară de intuițiunea simțurilor prin care ceva este dat, încă și o noțiune despre un obiect carele este dat în intuițiune sau care apare; prin urmare drept fundament al experienței vor premerge la toată cunoștința acestora noțiuni despre obiecte în genere, ca condiții apriorice ale acelei cunoștințe; prin urmare valoarea obiectivă a categoriilor, ca noțiuni apriorice, se va-ntemeia pe aceea că prin ele numai va fi cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așadar un principiu asupra căruia trebuie să fie țintită toată cercetarea și care este că ele trebuiesc să fie recunoscute ca condiții apriorice a posibilității experiențelor (fie a intuițiunei ce se găsește-n ea, fie a cugetărei). Noțiuni ce constituiesc fundamentul obiectiv al posibilității experienței sânt tocmai de asta necesare. Iar dezvoltarea experienței în care ele se pot găsi nu este deducția (ci ilustrația) lor, căci cu așa manieră de pertratare ele pot întîmplătoare a fi. Fără această referare primordială la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ndreaptă numai asupra formei și e apriori constructibilă. De această întrebuințare transcendentală am vorbit mai sus în partea întîi în privirea simțurilor, iar celelalte două vom cerca a le pătrunde acuma după natura lor. Sistemul lui Kant in nuce DESPRE FUNDAMENTELE APRIORICE A POSIBILITĂȚII ESPERIENȚEI E cu totul contrazicător și cu neputință ca o noțiune să se nască pe deplin apriori și să se refere la un obiect, deși el n-ar fi implicite conținut în noțiunea unei experiențe posibile, nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate cunoștințele noastre sânt în urma-urmelor supuse condiției formale ale simțului interior, adică timpului în care cu toate trebuie să se orânduiască, să se combine și să [se] aducă în raporturi. Aceasta e o observare generală care trebuiește pusă de fundament la toate cele următoare. Orice intuițiune conține o varietate care n-ar putea [fi] reprezentată ca atare dacă sufletul n-ar distinge timpul în consecuțiunea dupăolaltă a impresiilor; căci, ca conținute într-o clipă, fiecare reprezentație nu e nimic alta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezintă reproducția necesară {EminescuOpXIV 409} a celor varie din ele, prin urmare unitatea sintetică din conștiința lor. Astfel noțiunea corp, la percepția a ceva afară de noi va face necesară reprezentația extinderei și cu ea a impenetrabilității, formei ș. a. m. d. Fundamentul a toată necesitatea e-ntotdeuna o condiție transcendentală. Deci trebuie să existe un fundament. transcendental al unității conștiinței în sinteza celor diverse din toate intuițiunile noastre, prin urmare și al obiectelor în genere, deci și a tuturor obiectelor experienței, fără care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sintetică din conștiința lor. Astfel noțiunea corp, la percepția a ceva afară de noi va face necesară reprezentația extinderei și cu ea a impenetrabilității, formei ș. a. m. d. Fundamentul a toată necesitatea e-ntotdeuna o condiție transcendentală. Deci trebuie să existe un fundament. transcendental al unității conștiinței în sinteza celor diverse din toate intuițiunile noastre, prin urmare și al obiectelor în genere, deci și a tuturor obiectelor experienței, fără care ar fi [cu] neputință ca să ne cugetăm un obiect la intuițiunile noastre, căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însumi ca apercepția primordială. Este așadar absolut necesar ca în cunoștința mea toată conștiința să aparție unei conștiinți (de mine însumi). Aici deci este o unitate sintetică apriori de recunoscut (a varietății conștiinței), care servă tot așa de bine drept fundament tuturor axiomelor sintetice apriori cari privesc cugetarea, precum și mod analog spațiul și timpul servesc axiomelor cari privesc forma intuițiunei numai. Deci principiul absolut prim și sintetic al cugetărei noastre în genere este că toate conștiințele empirice diverse trebuiesc să fie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-n fine din recognițiunea fenomenelor, conține în cea din urmă și cea mai înaltă (a elementelor numai empirice ale experienței) niște noțiuni cari fac cu putință unitatea formală a experienței și cu aceasta toată valabilitatea obiectivă (adevărul) cunoștinței empirice. Aceste fundamente a recognițiunei celor diverse întru cât ating forma unei experiențe în genere sânt citatele categorii. Categorii Pe ele se bazează deci toată unitatea formală în sinteza imaginației și, prin mijlocul acesteia și a toată întrebuințarea empirică a ei (în recognițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unitate a naturii e să fie necesară, adică o unitate de împreunare apriori sigură. Dar oare cum am putea noi să realizăm apriori o unitate sintetică dacă în izvoarele originare de cunoștință ale sufletului nostru n-ar fi conținute deja fundamentele subiective ale unei asemeni unități apriorice și dacă aceste condiții subiective n-ar avea totodată valabilitate obiectivă, constituind ele baza posibilității în genere de a cunoaște un obiect în experiență? Inteligența am definit-o mai sus în deosebite moduri: am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]