6,153 matches
-
curtea palatului, numită Poarta Imperială ("Bâb-ı Hümâyûn"), conducea spre așa zisa Curte a Ienicerilor. Această curte este încărcată de numeroase fântâni și este cunoscută pentru faptul că aici aveau loc de obicei execuțiile. În partea dreaptă a curții se găseau grajdurile imperiale ce puteau găzdui până la 1000 de cai, iar în stânga curții se află Hagia Irene, fostă biserică bizantină devenită depozit de arme iar în prezent muzeu în cadrul palatului. Marea portă cu cele două turnuri, numită Poarta Salutului ("Bâb-üs Selâm") conduce
Palatul Topkapî () [Corola-website/Science/303097_a_304426]
-
imagine cât mai concludentă a vieții țăranilor, a spiritului lor de inventivitate, remarcabilului lor simț artistic, Muzeul Satului încearcă să reconstituie, într-un cadru natural generos, ambianța intimă a fiecărei locuințe și reușește acest lucru aducând, în jurul fiecărei gospodării, hambarele, grajdurile și celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, porțile modeste sau impunătoare, interioarele cu mobilierul specific, uneltele de munca, vasele, covoarele și alte țesături etc. Echipele de specialiști și studenți, conduse de profesorii D. Gusti și H.H. Stahl
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
Astfel, în 1910 existau 3315 locuitori, în 1939 existau 4662 locuitori, iar în 1956 4103 locuitori. În 1992 populația a crescut la 5555 locuitori, iar în 2002 la 5884 locuitori. Locuințele populației sunt în proprietate privată. Construcțiile din gospodărie sunt grajdul pentru vite, bucătăria de vară. magazia pentru lemne, cămara pentru alimente, poclitul pentru fan. Locuința tradițională este construită din lemn de molid sau brad și este acoperită cu dranița în patru ape. Portul popular al străjenilor este de o elegantă
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
care a derivat și numele localității. Localitatea a avut un statut special și prin faptul că aici își avea casă și ultimul boier "Iliescu", până la colectivizare. Actualmente reședința boierului este localul Școlii cu clasele I-IV Valea lui Alb, iar grajdurile de cai ale boierului au fost transformate în Dispensarul localității. Localitatea, oferă importante perspective turistice, însă datorită migrației masive a locuitorilor către Spania și Italia, dar mai ales în lipsa unei industrii în zona care să atragă fonduri și bunăstarea localnicilor
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acționat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală. Pe lângă castel au fost construite Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică și Vila Șipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I și Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleșul a fost primul castel complet electrificat din Europa. Peleșul a avut
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
ocupa de depozitele de grâne. Pregătea pâinea pentru domn și pentru slujitorii sau ostașii cu rație zilnică de pâine. În secolul al XVII-lea a devenit mebru al sfatului. Se ocupa cu aprovizionarea și distribuirea rațiilor de carne. Avea grija grajdurilor și a cailor domnești. A apărut în secolul al XVI-lea și se ocupa de corturile armatei în timp de război; rolul său sporește în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când apare în sfat. A apărut în
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
anul 1775. Aparține ca concepție aceluiași arhitect militar Lodovico Marini. Se pare că pe locația ocupată de acest corp de clădire, cu un nivel mai jos decât toate celelalte din complexul princiar, având doar un etaj, fusese ocupată anterior de grajdurile construite în timpul principelui Rákoczy al II-lea, servind probabil Poarta de Est. Azi clădirea este bibliotecă a Facultății de Arte Vizuale. Corpul E, latura nordică a Palatului Princiar, a cunoscut mai multe etape constructive. Prima este demarată în timpul domniei principelui
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
metri pătrați restaurați și refuncționalizați. Corpul J a fost inițial poarta cetății (1573). Pe el și în proximitatea acestuia se aflau turnul porții și Turnul cu Ceas, ambele vizibile în stampa lui Hoefnagel. Ab initio, în partea sa dreaptă erau grajdurile și șopronul pentru căruțe. Actuala formă cu cele 6 travee o capătă în anii 1775-1777, când sub îndrumarea arhitectului Lodovico Marini este reconstruit. Tot acum se pierde pentru totdeauna Turnul cu Ceas. Își păstrează funcțiunea de grajd (cele două adăpători
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
sa dreaptă erau grajdurile și șopronul pentru căruțe. Actuala formă cu cele 6 travee o capătă în anii 1775-1777, când sub îndrumarea arhitectului Lodovico Marini este reconstruit. Tot acum se pierde pentru totdeauna Turnul cu Ceas. Își păstrează funcțiunea de grajd (cele două adăpători prezente în fața Grotei Roșii în imagine fiind edificatoare), însă, nemaiexistând turnul de strajă, i se adaugă cea de cameră a străjerilor. Actualmente, primele două travee, cele cu pridvor, au funcțiunea de birou și au fost restaurate. Cea
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
spații anexe pentru teatrul de vară, grup sanitar și un punct termic - însumand 864,45 metri pătrați restaurați și refuncționalizați. Corpul M cuprinde ansamblu format din Poarta de Est și cele două clădiri adosate ei, respectiv Corpul de gardă și grajdurile. Curtina ridicată între 1582-1583 pentru a face legătura dintre bastioanele Aurit și Roșu nu a avut prevăzută o poartă de acces în cetate pe acest aliniament estic. Pe mai multe planuri, schițe sau descrieri (descrierea lui Szamosközy (1603), nici în
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
datorită expunerii spre dealul Pisica (Ciuperca) de unde veneau majoritatea atacurilor cu guri de foc. Pe latura stângă a porții s-a construit o cameră de gardă, azi cameră pentru paza cetății, iar pe partea stângă simetric cu Poarta de vest grajdurile, de această dată cu aspect de cazemată, îngropate. În fostele grajduri funcționează azi o sală de repetiție pentru o trupă de teatru și un atelier de creație decoruri. În viitorul apropiat pentru această zonă a fost destinată pentru activități culturale
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
guri de foc. Pe latura stângă a porții s-a construit o cameră de gardă, azi cameră pentru paza cetății, iar pe partea stângă simetric cu Poarta de vest grajdurile, de această dată cu aspect de cazemată, îngropate. În fostele grajduri funcționează azi o sală de repetiție pentru o trupă de teatru și un atelier de creație decoruri. În viitorul apropiat pentru această zonă a fost destinată pentru activități culturale: club, cinema, teatru experimental, teatru de copii, săli de dans, spații
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
urmă, o pâine adevărată. Acestuia i se vor adăuga un restaurant cu specific de panificație, o cafenea, spațiu expozițional, spațiu de producție, spațiu de degustare și grupuri sanitare și punctul termic - însumând 1.119,30 metri pătrați restaurați și refuncționalizați. Grajdurile clădirea cunoscută sub această denominație a fost construită în al doilea deceniu al secolului al XVII, fiind terminată în 1618 probabil odată cu Bastionul Bethlen. Ea este lipită de latura interioară sudică ce face legătură dintre bastion și curtina cu bastionul
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
rol de cazemată pentru apărarea laturii de sud a cetății. Pierderea funcțiunii strict defensive, dar și modificarea tehnicilor de război din secolului al XVIII-lea fac ca peste aceasta, posibil afectată de numeroasele asedii, să se ridice o clădire de grajduri. Adăpătorile și fântâna din apropiere relevă rolul ei. Poarta de vest (1573) a fost proiectată și construită in timpul domniei principelui Ștefan Báthory. Ea era la un moment dat singurul acces în incinta fortăreței. În stampa lui Hoefnagel poartă purta
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
cu anul 1775. Aparține ca concepție aceluiași arhitect militar Lodovico Marini. Se pare că pe locația ocupată de acest corp de clădire, cu un nivel mai jos decât toate celelalte din complexul princiar, cu un singur etaj, fusese ocupată de grajdurile construite în timpul principelui Rákoczy al II-lea, servind probabil Poarta de Est. Actualmente, clădirea este bibliotecă a Facultății de Arte Vizuale. Surse: http://www.aioradea.ro/content/view/31/76%20/ http://www.cetateaoradea.ro/turvirtual/ Cetatea Oradea - tur virtual
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
József Haracsek (inițial probabil Horáček). Ghetoul pentru evreii români și maghiari din Baia Mare a fost amplasat pe terenurile virane ale fabricii de sticlă König. Evreii provenind din diverse comunități ale districtelor Baia Mare, Șomcuta Mare și Copalnic-Mănăștur au fost masați în grajduri din Valea Borcutului, aflate la doi sau trei kilometri de oraș. Concentrarea în lagăre a evreilor și perchezițiile în căutarea bunurilor evreiești de valoare s-au făcut sub comanda lui Jenő Nagy și Gyula Gergely, cu participarea SS-Hauptsturmführer-ului Franz Abromeit
Partidul Crucilor cu Săgeți () [Corola-website/Science/302709_a_304038]
-
Gyula Gergely, cu participarea SS-Hauptsturmführer-ului Franz Abromeit. În ghetoul din Baia Mare au fost concentrați aproximativ 3.500 de evrei, iar cel din Valea Borcutului în jur de 2.000. Dintre acestia din urmă, numai 200 au putut gasi adăpost în grajduri, ceilalți au fost cantonați sub cerul liber. Comandantul șef al ghetoului a fost Tibor Várhelyi. Evreii din ghetoul de la Baia Mare au fost supuși torturilor și metodelor de anchetă obișnuite în toate ghetourile. Printre implicații în anchete, conduși de Nagy și
Partidul Crucilor cu Săgeți () [Corola-website/Science/302709_a_304038]
-
și noi metode de înhămare a animalelor de povară și se răspândesc treptat noi procedee de cultură, ca arăturile multiple și asolamentul bienal sau trienal, ceea ce a dus la creșterea randamentelor cerealiere. Se va extinde de asemenea folosirea gunoiului de grajd pentru fertilizarea ogoarelor, dar mai ales a grădinilor. Acestea vor atrage după sine împărțirea bunurilor dintr-o obște, ducând la bunuri funciare de existență comună, precum pădurea, pășunile, pământurile nelucrate, apele, și bunuri individuale aflate în posesia oricărei gospodării. Se
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
imitație a unor vechi chilii călugărești. Se presupune că au existat chilii și pe latura de vest care s-a prăbușit cu mult timp înainte. În vechime, în incinta mănăstirii au existat mai multe construcții auxiliare cu caracter provizoriu (cazărmi, grajduri, șuri, hambare) dispuse de-a lungul curtinelor. Mijlocul incintei trebuia să rămână liber pentru a permite circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. După cum se observă din fotografiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea, între turnul-clopotniță și clădirea
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
fiind 200) și castele pentru securitate. The Age of Kings oferă posibilitatea alegerii între mai multe civilizați sau națiuni , fiecare dispunând de unități diferite (dar de calități echilibrate). Aceste civilizați sunt de patru tipuri : Unitățile pot fi recrutate din bărăci,grajduri, poligoane de tras cu arcul și castele.Unitatile sunt variate: infanteriști,arcași,călăreți,arme de asediu și unități navale-corabiile.De asemenea,daca construiești mănăstiri și biserici,poti recrută călugări sau preoți care vor putea converti inamicii în tabăra voastra.Civilizatiile
Age of Empires II: The Age of Kings () [Corola-website/Science/302886_a_304215]
-
Deși afară "viscolul urla", Stavrache aude glasuri de oameni și bătăi în ușa de la drum a prăvăliei. Erau doi oameni înfofoliți din cauza viforului, care solicită găzduire peste noapte, întrucât caii erau „prăpădiți“, iar ei înghețați bocnă. Argații duseră caii în grajd, traseră sania în curtea hanului, iar călătorii intrară la căldură. Când Stavrache veni cu mâncarea, unul dintre cei doi bărbați se culcase în pat, cu spatele la el și hangiul se aplecă peste omul de pe pat, care-i răspunse: „Cum să nu
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
În 1946, când se reîntorc germanii, aceștia se vor confrunta cu o situație teribilă. Casele lor erau ocupate de coloniștii unguri auduși de regimul lui Horthy. Primăria comunei Palota (principalul centru german din județ) îi va repartiza să locuiască în grajdurile fostului moșier local, claie peste grămadă, lipsiți de orice fel de minim confort. Este de apreciat aici gestul șefului Comisiei Locale pentru Aplicarea Reformei Agrare, Ioan Chivari, care a susținut cauza germanilor reîntorși din deportare, în sensul retrocedării averilor pe
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
am avut, din faptul că trei sferturi din viață am băut apă din fântână, din pământ, iar nu din țeavă, că am mâncat pâine și mămăligă făcute de bunica și de mama mea, că am băut lapte de la vaca din grajd și că am mâncat mere abia culese din pom. Seva vine din faptul că am întâlnit oameni care au trăit meditând, încercând, nu spunând. Mai cădeau în genunchi, se mai rostogoleau, dar se ridicau. Erau oameni. Și mai vine din
Marcel Iureș () [Corola-website/Science/303785_a_305114]
-
moșia boierului și pe gârla din preajma parcului boieresc. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter și în formă de cruce. Conacul avea 20 de camere, câte zece pe fiecare etaj. În grajdurile conacului erau adăpostiți cai de rasă, pregătiți pentru întrecerile manejului din cuprinsul domeniului. Preocupat de extinderea moșiei, fiul lui Ioan Sturdza, Dimitrie (1756-1846), a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, în apropierea castelului. El a înzestrat-o cu
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
Dimitrie (1756-1846), a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, în apropierea castelului. El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc și cu numeroase obiecte de cult valoroase. De asemenea, Dimitrie Sturdza a construit aici și grajduri pentru cai. Fiul lui Dimitrie, Alecu Sturdza (1803-1848), a amenajat pe o suprafață de 42 hectare din jurul conacului un frumos parc în stil englezesc, cu specii de arbori ornamentali și numeroase alei cu flori. El s-a ocupat de achiziționarea
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]