7,802 matches
-
-i rupe picioarele și l-a trimis la bufet. El a luat-o de bună, a strâns câțiva bețivani la crâșma din sat, au încheiat și un proces-verbal, semnat de secretarul comunei, care de mult vroia să scape de celălalt hoț, adică de Dumbrăveanu. Cel mai fericit a fost crâșmarul, căci Chetraru l-a făcut ,,vice” în noaptea aceea, cu obligația să rămână în continuare și șef de unitate, la restaurant. A numit alți doi funcționari, secretarului i-a dublat leafa
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
inspir încredere, nu-i așa? Știu să râd deschis, să strâng mâna cu putere și astea sunt tot atâtea atuuri. Și apoi am dus la bun sfârșit câteva cazuri grele, din interes, în primul rând, dar și din convingere. Dacă hoții și codoșii ar fi mereu și pretutindeni condamnați, oamenii cinstiți s-ar crede cu toții și întotdeauna nevinovați, dragă domnule. Și, după părerea mea ― iată că mă apropii de subiectul nostru ― tocmai asta nu trebuie să se întâmple. Altminteri, am avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
se aștepta și pe care le livram la comandă, cu cea mai mare ușurință. Dar deodată m-am pomenit recomandând amalgamul ca metodă de apărare. Nu acel amalgam, le spuneam, perfecționat de inchizițiile moderne, care judecă în același timp un hoț și un om cinstit, pentru a-l împovăra pe cel de-al doilea cu crimele celui dintâi: trebuia, dimpotrivă, să-l aperi pe hoț, punând în lumină crimele omului cinstit, adică ale avocatului. Asupra acestui punct m-am explicat cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
apărare. Nu acel amalgam, le spuneam, perfecționat de inchizițiile moderne, care judecă în același timp un hoț și un om cinstit, pentru a-l împovăra pe cel de-al doilea cu crimele celui dintâi: trebuia, dimpotrivă, să-l aperi pe hoț, punând în lumină crimele omului cinstit, adică ale avocatului. Asupra acestui punct m-am explicat cât se poate de limpede: "Să presupunem că am acceptat să apăr un biet cetățean care a ucis din gelozie. Socotiți și dumneavoastră, domnilor jurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
că sunt bogat. Uneori mi se întâmpla chiar să exclam, în cursul tiradelor mele mondene: "Proprietatea, domnilor, e o crimă!" Neavând inima îndeajuns de generoasă ca să-mi împart bogățiile cu un sărac care să le merite, le lăsam la îndemâna unor hoți eventuali, nădăjduind să îndrept astfel nedreptatea cu ajutorul întâmplării. Astăzi, de altminteri, nu mai am nimic. Nu mă grăbesc, așadar, să-mi pun la adăpost avutul, ci pe mine însumi și propria-mi prezență de spirit. Țin, astfel, să mă asigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
îmi rămâne o șansă de-a ajunge la închisoare, idee ispititoare dintr-un anume punct de vedere. În al cincilea rând, pentru că acești judecători merg să întâlnească Mielul, pentru că nici Mielul, nici nevinovăția nu mai există și, în consecință, iscusitul hoț care a furat panoul este un instrument al unei justiții necunoscute, căreia nu se cuvine să-i stăm împotrivă. În sfârșit, pentru că astfel totul e în bună ordine. Dreptatea fiind pentru totdeauna despărțită de nevinovăție, una aflându-se pe cruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
și dură, pe care i-o dă viața. Există persoane burdușite de învățătură, de știință dar cu o șubredă școală a vieții. Acestea, dacă nu sunt sprijinite și orientate mereu de către familie, devin victime sigure și ușoare ale escrocilor și hoților. Așa se explică probabil faptul că oameni cu o înaltă cultură, creatori într-un domeniu sau altul dar care nu și-au însușit aproape nimic din școala vieții, sunt conduși în problemele traiului familial și în labirintul vieții, în general
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cu mâinile butucănoase și fără doi dinți din față, Îl apucă de umăr, Îl lovi peste față și-i mârâi că dacă nu dă pâinea, va scoate cuțitul. -Să știi că am să te spun șeful de post! Îngâimă copilul. Hoțul rânji și-i Înșfăcă copilului pâinea din brațe, luând-o la fugă. -Să știi că nici o faptă rea nu rămâne ascunsă! Mai strigă copilul neputincios după hoțul pe care nu-l putu prinde din urmă. Lacrimile Îi curgeau pe obrajii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cuțitul. -Să știi că am să te spun șeful de post! Îngâimă copilul. Hoțul rânji și-i Înșfăcă copilului pâinea din brațe, luând-o la fugă. -Să știi că nici o faptă rea nu rămâne ascunsă! Mai strigă copilul neputincios după hoțul pe care nu-l putu prinde din urmă. Lacrimile Îi curgeau pe obrajii uscați. Îi părea rău după pâinea pentru care muncise toată ziua.Ce Îi va da bunicii să mănânce? se Întreba el.Și se mai Întreba de ce pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sunt oameni răi. Dar bine că pe pământ mai sunt și oameni buni și corecți.Așa cum era șeful de post.Acesta Îl ascultă pe copil cu mare atenție, apoi călare și cu dulăul după el, porni În direcția unde dispăruse hoțul. Hoțul nu ajunse prea departe și când auzi vocea groasă a șefului de post și lătratul dulăului, se sperie.O luă la fugă pe câmp, căci nu vroia să ajungă la spânzurătoare pentru o pâine de secară.Își aminti Însă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oameni răi. Dar bine că pe pământ mai sunt și oameni buni și corecți.Așa cum era șeful de post.Acesta Îl ascultă pe copil cu mare atenție, apoi călare și cu dulăul după el, porni În direcția unde dispăruse hoțul. Hoțul nu ajunse prea departe și când auzi vocea groasă a șefului de post și lătratul dulăului, se sperie.O luă la fugă pe câmp, căci nu vroia să ajungă la spânzurătoare pentru o pâine de secară.Își aminti Însă că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ascundă, când tocmai ajunse și șeful de post lângă el.Acesta Îl privi sever pe sub sprânceană și Îl Întrebă ce cauta prin acele locuri. -Sunt un biet om necăjit și merg În sat să caut ceva de lucru..., se lingușea hoțul. -Ba, caută de furat.Vrea să fure așa cum mi-a furat mie pâinea! -Ce pâine? Care pâine? se prefăcea că nu știe nimic.Eu nu am nici o pâine! mințea hoțul. Și cum mințea și mințea, nu observă că din locul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
merg În sat să caut ceva de lucru..., se lingușea hoțul. -Ba, caută de furat.Vrea să fure așa cum mi-a furat mie pâinea! -Ce pâine? Care pâine? se prefăcea că nu știe nimic.Eu nu am nici o pâine! mințea hoțul. Și cum mințea și mințea, nu observă că din locul unde Îngropase el pâinea ieși un firicel plăpând și verde, ieși o plantă firavă. -Ba tu mi-ai smuls din brațe pâine de secară! strigă copilul. -Ce vorbești, copile? Domn
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
certau cei doi și privind serios, numai el observă ce se Întâmplă cu plantele cele verzi care creșteau și se infrățeau și se Întindeau ca un lan unduios În bătaia vântului. Ce se Întâmplase? Din pâinea pe care o Îngropase hoțul, Încolți o nouă plantă, numită grâu, din boabele căreia gospodinele să facă multă pâine așa Încât nici un copil să nu mai sufere vreodată de foame. Șeful de post făcu un semn din cap dulăului, iar acesta Începu să sape și să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
gospodinele să facă multă pâine așa Încât nici un copil să nu mai sufere vreodată de foame. Șeful de post făcu un semn din cap dulăului, iar acesta Începu să sape și să scormonească, scoțând din groapă pâinea furată. Și uite așa hoțul a fost dat În vileag, pentru că, Întradevăr, nici o faptă rea nu rămâne ascunsă. POVESTEA LUI MOȘ CRĂCIUN Se povestește că la Începutul Începuturilor, Moș Crăciun era un bărbat tânăr, În putere și tare arătos.Și tot pe atât de hain
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
atacând chiar și pe om. FULGERUL Pe vremea Împăratului Dioclețian, oamenii decăzuseră cum nu se mai Întâmplase niciodată. Era vremea celui mai mare desfrâu.Bețiile țineau lanț, vinul era scos din butoaie fără Încetare.Dumurile erau pline de tâlhari și hoți.Aveau loc cele mai grozave omoruri.Femeile Își omorau pruncii din pântece ori Își otrăveau bărbatul.Bărbații se omorau Între ei, Își omorau frații și chiar părinții. Femeile nu vroiau să mai crească copii, iar bărbații nu munceau nimic.Totul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și toate le știe, Îl iubea pe acest negustor bun și nu putea să-i lase pe cei doi răufăcători să-l omoare. Și pe dată Îl transformă Într-o floare frumoasă, parfumată și-i puse numele trandafir. Cei doi hoți la drumul mare au vrut să rupă trandafirul și să-l vândă În târg, ca să nu rămână chiar cu mâna goală, dar s-au Înțepat În spinii trandafirului, care se prinseseră de haina negustorului. LEGENDA CUCULUI Undeva departe, tare departe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
izvor, apă neîncepută. Prințul Îi hrănea cu mâna lui, le dădea numai fân curat și ovăs ales. Prințul Îi țesăla privindu-i cu drag, vorbindu-le ca unor copii și chemându-i pe nume. Însă Într-o noapte furtunoasă niște hoți de cai, cei mai hoți dintre hoți, au furat caii prințului. I-a căutat prințul Încoace și Încolo, i-a căutat noapte și zi, zi și noapte, dar nu i-a găsit. Prințul nu mai mânca, nu mai bea, nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
hrănea cu mâna lui, le dădea numai fân curat și ovăs ales. Prințul Îi țesăla privindu-i cu drag, vorbindu-le ca unor copii și chemându-i pe nume. Însă Într-o noapte furtunoasă niște hoți de cai, cei mai hoți dintre hoți, au furat caii prințului. I-a căutat prințul Încoace și Încolo, i-a căutat noapte și zi, zi și noapte, dar nu i-a găsit. Prințul nu mai mânca, nu mai bea, nu mai dormea, slăbise și Îmbătrânise
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mâna lui, le dădea numai fân curat și ovăs ales. Prințul Îi țesăla privindu-i cu drag, vorbindu-le ca unor copii și chemându-i pe nume. Însă Într-o noapte furtunoasă niște hoți de cai, cei mai hoți dintre hoți, au furat caii prințului. I-a căutat prințul Încoace și Încolo, i-a căutat noapte și zi, zi și noapte, dar nu i-a găsit. Prințul nu mai mânca, nu mai bea, nu mai dormea, slăbise și Îmbătrânise de grija
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o săptămână, un an, o sută de ani, o mie.. Și azi Soarele se uită spre pământ. Câteodată este bun cu oamenii, le coace la timp lanurile, dar când Își aduce aminte de caii lui , de faptul că oamenii sunt hoți, le trimite săgeți de foc, de le pârjoleste ierburile, le trimite săgeți de foc de le usucă copacii, le trimite săgeti de foc de le seacă fântânile. Uite-așa ajunse pentru prima dată focul pe pământ. IARBA FIARELOR Toată lumea auzise
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pentru doi. Ea exprimă exact, cred, atitudinea jenantă până la durere a președintelui Franței față de România. Frère Jacques vorbește despre România ca și cum n-ar ști unde-am fost noi în ultimii 50 de ani. Celavecul acela din filmul rusesc nu era hoț, înainte de a fi trimis în lagăr fusese pianist, nici acum el nu fura, ci își punea deoparte rezerve ca un biet om chinuit de amintirea zilelor negre... Ce se face că nu înțelege dl Chirac, și nu știu dacă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în bucătărie. Nici măcar nu le închiriază unor turiști străini cu dare de mână, în ipoteza fericită că aceștia ar căuta în Ardeal nu specificul local, ci oglindirea grotescă a reședințelor lor din Occident... Certezenii sunt români, nu țigani. Nu sunt hoți, banii i-au muncit. Sunt oameni simpli, dar e de presupus că neproști. Și totuși, de ce această operațiune prostească? De ce, în loc să-și bage banii în ceva viu, dinamic, util, îi îngroapă în pereții acestor cavouri supraetajate? Când un îmbogățit prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
bani. În Maramureș, în Oaș, în plină românime, iată că țăranii din Certeze nu sunt nicidecum preocupați să păstreze tradițiile seculare închise în râurile înnegrite de ploi din lemnul porților maramureșene, ci să maimuțărească, cu bani munciți, opulența betonată a hoților de tranziție. Nu pot să nu mă gândesc ce-ar face unii dintre oamenii simpli ai acestei țări, muncitori și țărani, dacă ar avea dintr-o dată miliarde pe mână: exact ceea ce astăzi pretind că detestă la magnații de carton. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
totuna acum cu mărimea sânilor, cu numărul divorțurilor, amanților sau al copiilor din flori ai nu știu cărei persoane publice. Și singura „logică” ce poate guverna show-ul este că, de pildă, deputatul Raj Tunaru are un milion de dolari, deci e hoț, în vreme ce dna Norica Nicolai, care are 27.000, tre’ să fie femeie cinstită. Ca și cei care și-au băgat banii furați în conturi din străinătate sau în investiții mascate, că nu erau tâmpiți să-i depună la vedere. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]