6,564 matches
-
liber, beneficiind de priveliști foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn și de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant. Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreți, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golașe adăpostesc vipere cu corn, iar în ape se află păstrăvi. În peșteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum și urme de fosile ale animalelor care au trăit demult, cum ar fi
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
din cuaternar. Aici se găsesc câteva specii de plante rare precum "daria", "trifoiștea", "gălbeneaua", "adoleanul", "bulbucii de munte" sau "bumbăcărița". Mlaștina eutrofă de la Hărman adăpostește alte specii azonale, precum "jimla" (care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glob), "daria", "coada iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum și câteva
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Iepurele (pe latinește, Lepus) este o constelație din emisfera sudică apropiată de ecuatorul ceresc. Constelația Iepurele poate fi văzută chiar sub Orion, sub cele două stele sudice - Rigel și Saiph - ale acestuia. Iarna constelația - văzută din zona noastră - se află destul de
Iepurele (constelație) () [Corola-website/Science/306235_a_307564]
-
Iepurele (pe latinește, Lepus) este o constelație din emisfera sudică apropiată de ecuatorul ceresc. Constelația Iepurele poate fi văzută chiar sub Orion, sub cele două stele sudice - Rigel și Saiph - ale acestuia. Iarna constelația - văzută din zona noastră - se află destul de sus deasupra orizontului. Două dintre stelele sale - α Lep (Arneb) și β Lep (Nihal) - au
Iepurele (constelație) () [Corola-website/Science/306235_a_307564]
-
două stele sudice - Rigel și Saiph - ale acestuia. Iarna constelația - văzută din zona noastră - se află destul de sus deasupra orizontului. Două dintre stelele sale - α Lep (Arneb) și β Lep (Nihal) - au o magnitudine aparentă mai mică de 3. În Iepurele se găsește și roiul stelar globular trecut în Catalogul Messier cu denumirea M79. Iepurele este o constelație veche. Astronomii egipteni o considerau drept „Barca lui Osiris” (ajuta apropierea Eridanului, care reprezenta Nilul). Denumită, pentru prima oară, „Iepurele” de către Eudoxus din
Iepurele (constelație) () [Corola-website/Science/306235_a_307564]
-
se află destul de sus deasupra orizontului. Două dintre stelele sale - α Lep (Arneb) și β Lep (Nihal) - au o magnitudine aparentă mai mică de 3. În Iepurele se găsește și roiul stelar globular trecut în Catalogul Messier cu denumirea M79. Iepurele este o constelație veche. Astronomii egipteni o considerau drept „Barca lui Osiris” (ajuta apropierea Eridanului, care reprezenta Nilul). Denumită, pentru prima oară, „Iepurele” de către Eudoxus din Knidos, în secolul al IV-lea î.Hr., a fost una dintre constelațiile repertoriate de
Iepurele (constelație) () [Corola-website/Science/306235_a_307564]
-
de 3. În Iepurele se găsește și roiul stelar globular trecut în Catalogul Messier cu denumirea M79. Iepurele este o constelație veche. Astronomii egipteni o considerau drept „Barca lui Osiris” (ajuta apropierea Eridanului, care reprezenta Nilul). Denumită, pentru prima oară, „Iepurele” de către Eudoxus din Knidos, în secolul al IV-lea î.Hr., a fost una dintre constelațiile repertoriate de Ptolemeu în Almageste. Este posibil să reprezinte un iepure vânat de Orion. Această constelație conține roiul globular M79, aflat la 70.000 de
Iepurele (constelație) () [Corola-website/Science/306235_a_307564]
-
drept „Barca lui Osiris” (ajuta apropierea Eridanului, care reprezenta Nilul). Denumită, pentru prima oară, „Iepurele” de către Eudoxus din Knidos, în secolul al IV-lea î.Hr., a fost una dintre constelațiile repertoriate de Ptolemeu în Almageste. Este posibil să reprezinte un iepure vânat de Orion. Această constelație conține roiul globular M79, aflat la 70.000 de ani-lumină, nebuloasa planetară IC 418, roiul deschis NGC 2017 (care este de altfel mai mult decât un sistem stelar multiplu), radiogalaxia NGC 1710, și NGC 1784
Iepurele (constelație) () [Corola-website/Science/306235_a_307564]
-
comun, ariciul algerian, bufnița cu coarne, mangusta etc), precum și un număr de specii endemice, întâlnite în Insulele Baleare și Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, așa cum s-a întâmplat în Antichitate cu iepurele de casă ("conejo", nume de la care se presupune că ar proveni și denumirea Spaniei, conform anumitor etimologi) și cu pasărea numită canar. Cea mai mare parte din Spania peninsulară se suprapune Mesetei Centrale, o zonă înaltă, mărginită și străbătută de
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
7 kilograme în cazul celui sârmos. Este un câine extraordinar de inteligent, dar nu de puține ori poate fi extrem de încăpățânat, ca toți terrierii. La începuturi, erau utilizați pentru a descoperi vizuinele în care se ascundeau vulpile, la vânătoarea de iepuri sau a altor animale, mare parte din ele dăunătoare. Astăzi, sunt folosiți și la vânat, dar preponderent sunt animale de companie. Există mai multe teorii despre proveniența rasei, însă, cea mai pertinentă este cea care susține că provine din încrucișarea
Fox terrier () [Corola-website/Science/305582_a_306911]
-
devin bălți mici. Datorită pășunatului intensiv și exploatării neraționale a pădurilor, cresc în regiune tufișuri de Macchia, Korkeihe, ca și cedri Alepo, pini, măslini sălbatici.Datorită climei diferite după altitudine aici întâlnim o faună variată, ca: mistreți, gazele, leoparzi, gheparzi, iepuri de deșert, rozătoare, șerpi și alte reptile mici, insecte. Toate orașele mari din Algeria se află în nordul țării în zona Atlas, în sud fiind deșertul Sahara. Populația cea mai densă se află pe țărmul Mării Mediterane.Unele oraș ca
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
clanului Black Moon. Însă o parte din clan o urmărește pe Small Lady. Aceștia sunt Crimson Rubeus și cele 4 surori Ayakashi: Beruche, Calaveras, Kanye și Petz . Ei au misiunea de a o ucide pe Small Lady, căreia îi spun "iepurele". Sailor Moon ajunge protectoarea fetiței (pe care o redenumește ChibiUsa, de la "mică Usagi"). Prin intervenția acesteia, cele patru surori Ayakashi sunt vindecate și transformate în persoane normale. Rubeus, în schimb, ajunge să fie un pericol. O altă membră a clanului
Sailor Moon () [Corola-website/Science/305660_a_306989]
-
insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
cuprins între 1300 și 1700 m, este alcătuit în principal din molidișuri pure (Picea abies), brad(Abies alba), zimbru(Pinus cembra), scorușul de munte (Sorbus aucuparia), socul (Sambucus racemosa), paltinul de munte(Acer pseudoplatanus). În răriștile din pădure apar: Macrișul iepurelui(Oxalis acetosella), Perișorul(Moneses uniflora), Feriga(Driopteris filix mas). "Etajul pădurilor de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
de la obârsia râurilor, din circurile glaciare, trăiesc broasca de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra) și tritonul (Triturus alpestris). Dintre mamifere, se întâlnesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), veverița, viezurele, iepuri, jderi (Martes martes) și râsul (Lynx lynx), etc. Apele râurilor sunt săgetate de pești, așa cum sunt păstravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
suprafata împrejmuita de 180 de ha. Aici se află și un numar de trei iazuri, bogate în fauna piscicola și loc de popas pentru unele specii de avifaună. Aici pe langă zimbri se mai pot întâlni: cerbi, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urși, lupi și specii de avifaună. Aflată la 10-15 minute de mers de Mănăstirea Sihla, potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată de un cadru natural deosebit. Până la peșteră se ajunge
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ca și în Pădurile dintre Hamcearca și Luncavița. Pisică sălbatică se întâlnește în pădurile dintre satele Greci, Luncavița și Hamcearca (20 exemplare în 2003), în pădurea de la Babadag există cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). În spațiile deschise iepurele are efective mari câte (700 ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Pavonica, Inochis io, Aglais urticae, Nymphalis rivularis, Satyrus dryras Scop)dar și euro-asiatice(Papilio machaon, Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]