6,618 matches
-
cercetător deosebit, reușește să obțină o bursă de stat, pentru a studia în laboratoarele de biologie experimentală și anatomie microscopică ale prof. dr. Hans Przibram de la Viena. Aici întreprinde o serie de cercetări de mare interes ca: regenerarea organelor la insecte și influență sistemului nervos asupra acestui proces biologic. Pe baza studiului histologic asupra insectelor holometabole, prof. dr. stabilește relația dintre două familii de coleoptere, "Scarabeidae" și "Tenebrionidae", precum și unele date interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
de biologie experimentală și anatomie microscopică ale prof. dr. Hans Przibram de la Viena. Aici întreprinde o serie de cercetări de mare interes ca: regenerarea organelor la insecte și influență sistemului nervos asupra acestui proces biologic. Pe baza studiului histologic asupra insectelor holometabole, prof. dr. stabilește relația dintre două familii de coleoptere, "Scarabeidae" și "Tenebrionidae", precum și unele date interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938, cu ocazia Congresului internațional de entomologie de la Berlin, i se permite să comunice două
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938, cu ocazia Congresului internațional de entomologie de la Berlin, i se permite să comunice două lucrări științifice în loc de una și este ales vicepreședinte al secției de entomologie și răspândire geografică a insectelor. La universitate, el ajunge conferențiar suplinitor în anul 1941, conferențiar definitiv în anul 1945 și titularul catedrei de biologie la 15 octombrie 1949. A ținut cursuri de histologie-embriologie (1940-1948) și de biologie (1948-1954) de o foarte mare frumusețe și competență
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
reușit să redacteze monografia familiei "Syrphidae" pe care a prezentat-o sub formă de manuscris la secția de Biologie a Academiei Române, apărând sub îngrijirile prietenilor săi, în anul 1959 cu titlul: Suster, P., Diptera. Syrphidae, in : "Fauna Republicii Populare Romîne". Insecta.. 286 p., 158 figs. A avut un singur discipol devotat, Dr. Andy Z. Lehrer, care a fost singurul său prieten iubit, de la primele clipe ale studenției sale și până în ultimul moment al vieții profesorului, și care a devenit continuatorul direcțiilor
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
de Farmacie a aceleiași universități (1948). După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de fizică și chimie la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. A avut contribuții la cunoașterea faunei entomologice a României. A realizat cea mai mare colecție de insecte din țară (circa 250.000 de exemplare). Semnalează, pentru prima dată, peste 300 de specii din fauna României. Identifica 8 taxoni noi pentru știință. Genuri și specii noi îi poartă numele (genul Nemeșia, de exemplu). A colaborat la prestigioase publicații
Ioan Nemeș () [Corola-website/Science/310423_a_311752]
-
din trecutul geologic al Pământului. Chihlimbarul e rășina fosilizată a unor conifere de mult dispărute. Majoritatea chihlimbarelor au circa 70 de milioane de ani vechime și au fost la mare căutare în secolul XIX. Câteodată, în rășină erau prinse mici insecte, care s-au păstrat astfel foarte bine. Lemnul negru fosilizat, cunoscut drept gagat, a fost foarte popular în epoca victoriană, când era cioplit, șlefuit sau tăiat, fiind folosit mai ales pentru bijuterii de doliu. Cele mai cunoscute fosile provin de la
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază de la mangusta pitică, cu o lungime a capului
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
șu urmărire. În căldura din miezul zilei ei pot trândăvi pur și simplu în jurul intrărilor vizuinii, stând la soare. Mărimea grupurilor variază de la numai 5 indivizi până 40 sau mai mulți. Multe manguste sunt mai mult insectivore (se hrănesc cu insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
5 indivizi până 40 sau mai mulți. Multe manguste sunt mai mult insectivore (se hrănesc cu insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste. Ele preferă prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și în apele mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în tehnici de vânare în grup, dar uneori mangustele pitice cooperează pentru a răpune o pradă mai mare. Culoarea blănii mangustelor se contopește în general cu mediul înconjurător, indicând faptul că principala
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum și câteva endemisme. De asemenea, Rezervația naturală Tâmpa protejează și o serie de specii de animale și insecte. Ocrotite mai sunt și bălțile de lângă Rotbav, în care se găsesc plante formate din relictul terțiar Stratiotes aloides. Țara Bârsei, împreună cu Șercaia numără, potrivit recensământului din 2002, 446.000 locuitori, din care Brașovul are 283.901. Acest număr reprezintă 74
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
utilizate la scară largă în zonele unde malaria este comună din cauza costurilor și a complexității acesteia. Riscul de îmbolnăvire poate fi redus prin prevenirea înțepăturilor de țânțari, utilizând plase de țânțari și produse insectifuge sau prin măsuri de controlare a insectelor, precum utilizarea de insecticide și drenarea apei stătătoare. În zonele unde boala este comună, câteva medicamente sunt disponibile pentru prevenirea malariei la călători. În zonele cu niveluri ridicate de malarie, sunt recomandate doze ocazionale de sulfadoxină/pyrimethamină la feți după
Malarie () [Corola-website/Science/304737_a_306066]
-
miceliu se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii, ajutând la propagarea ciupercii. Conidiile pot germina. Prin germinare produc filamente de infecțiune. Aceste filamente au proprietatea de a infecta celelalte spice, ca și ascosporii. La sfârșitul perioadei de
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii, ajutând la propagarea ciupercii. Conidiile pot germina. Prin germinare produc filamente de infecțiune. Aceste filamente au proprietatea de a infecta celelalte spice, ca și ascosporii. La sfârșitul perioadei de vegetație
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
de cancer. De asemnea, unele ingrediente sintetice, pot cauza probleme hormonale, sistemul endocrin fiind grav afectat. Multe chimicale prezente în parfumuri, de obicei cele sintetice, sunt cunoscute ca fiind toxice, unele dintre ele fiind folosite și la spray-urile împotriva insectelor. Unii compuși din parfumurile sintetice au fost detectați în grăsimea umană, dar și în laptele femeilor ce alăptează.
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
savantul român Emil Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
CO și a altor produși metabolici, hidrolimfa îndeplinind în felul acesta funcția respiratorie, de hrănire și de epurare a organismului. Într-un stadiu mai evoluat, odată cu apariția cavității celomice, hidrolimfa devine hemolimfă, un lichid incolor sau ușor albăstrui (la crustacee, insecte, moluște) sau roșu (unii viermi). Hemolimfa are o compoziție proprie, diferită de cea a mediului extern cu care nu mai vine în contact direct. Hemolimfa conține o cantitate mai mică de apă, iar cantitatea de substanțe minerale și organice sporește
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
substanțe pigmentare, cu o afinitate mai mare pentru oxigen, accentuând astfel funcția respiratorie a acestui lichid circulatoriu. Hemolimfa circulă într-un sistem circulator lacunar deschis, venind direct în contact cu celulele corpului. Dezavantajul acestui sistem o circulație mai înceată. La insecte sângele nu are rol de transport al gazelor. Aerul atmosferic pătrunde în organism prin orificii de pe laturile abdomenului numite stigme. Stigmele se continuă cu tubușoare ce se ramifică și ajung până la ultimele celule. Tubușoarele se numesc trahee și pentru a
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
a creșterii frecvenței imunosupresiei în rândul populației. Diverși paraziți pot afecta plămânii, inclusiv: "Toxoplasma gondii", "Strongyloides stercoralis","Ascaris lumbricoides" și "Plasmodium malariae". Aceste organisme pătrund în organismul uman, de regulă, prin contactul direct cu pielea, prin înghițire sau prin intermediul unei insecte vector. Cu excepția "Paragonimus westermani", majoritatea paraziților nu afectează în mod specific plămânii, dar implică plămânii în mod indirect, prin intermediul altor locuri afectate. Unii paraziți, în special cei aparținând genurilor "Ascaris" și "Strongyloides", stimulează o puternică reacție eozinofilică, putând avea drept urmare
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
a pădurilor, cresc în regiune tufișuri de Macchia, Korkeihe, ca și cedri Alepo, pini, măslini sălbatici.Datorită climei diferite după altitudine aici întâlnim o faună variată, ca: mistreți, gazele, leoparzi, gheparzi, iepuri de deșert, rozătoare, șerpi și alte reptile mici, insecte. Toate orașele mari din Algeria se află în nordul țării în zona Atlas, în sud fiind deșertul Sahara. Populația cea mai densă se află pe țărmul Mării Mediterane.Unele oraș ca de exemplu Marakesh din Maroc cu 850.000 de
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
așa numitul "scorpion de cărți"), în crăpăturile clădirilor, ori în colțurile ascunse ale mobilierului vechi. Pseudoscorpionii habitează și pe arbori. Unele specii sunt întâlnite în colonii de termite și furnici, cu larvele cărora se hrănesc. În general pseudoscorpionii vânează diferite insecte, arahnide sau consumă larvele acestora. Pseudoscorpionii sunt activi în lunile calde ale anului. Iarna ei își țes un cocon de mătase pentru a hiberna. Mătasea mai este folosită la construcția unor mici camere pentru depunerea ouălor și pentru năpârlire. Femelele
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
activi în lunile calde ale anului. Iarna ei își țes un cocon de mătase pentru a hiberna. Mătasea mai este folosită la construcția unor mici camere pentru depunerea ouălor și pentru năpârlire. Femelele și juvenilii au fost observați călătorind pe insecte, păsări sau în blana mamiferelor, acesta fiind un mijloc convenabil de transport și răspândire. Toderaș I., Vladimirov M, Miculescu Z. Lumea animală a Moldovei, vol. I/ Nevertebratele. Ch Î. E. P. Știința, 2007- 196 p
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
sistemul golgian. A fost primul cercetator în lume care a descoperit aneuploidia sau polisomia la animale. În 1902, a început seria cercetărilor citologice, pe care le-a continuat timp de trei decenii. Studiile le-a făcut pe diferite grupuri de insecte: coleoptere, lepidoptere și ortoptere. Dimitrie Voinov a fost ales, în 1927, membru al Academiei Române, în cadrul căreia a desfășurat o amplă și îndelungată activitate științifică. Principalele lucrări publicate au fost:
Dimitrie Voinov () [Corola-website/Science/305707_a_307036]