7,857 matches
-
cu vederea peste insistența de care aceștia dădeau dovadă în prezentarea noului regim politic ca fiind unul de esență liberală. Dacă la acesta mai adăugăm și accentul pus pe implicațiile externe ale înlăturării lui Cuza, în urma căreia în viziunea liderilor liberali România ar fi redobândit autonomia, independența, libertatea de acțiune în plan extern, expresii care făceau parte, din punctul de vedere al conservatorilor, dintr-un registru revoluționar, avem destule elemente care ar explica răcirea relațiilor dintre liberali și conservatori la așa
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
căreia în viziunea liderilor liberali România ar fi redobândit autonomia, independența, libertatea de acțiune în plan extern, expresii care făceau parte, din punctul de vedere al conservatorilor, dintr-un registru revoluționar, avem destule elemente care ar explica răcirea relațiilor dintre liberali și conservatori la așa puțin timp după instalarea noului regim politic 719. Perioada ce a precedat campania electorală devenea interesantă pentru că formațiunile politice existente își testau acum audiența în rândurile alegătorilor punând în circulație câteva idei noi. Mergând și mai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Al.I. Cuza. Multe din discursurile politicienilor în plină ascensiune au o încărcătură istorică, fapt care le oferea posibilitatea să amâne răspunsul ce le-ar fi permis instalarea unui stat modern de esență liberală într-un mediu social nepopulat de liberali și care nu cunoștea nici exercițiul constant al drepturilor individuale 725. Remarcabilă și inexplicabilă în același timp era și o altă situație. Facțiunile liberale, radicale și moderate se manifestau, cel puțin la nivel discursiv, destul de deranjate de modul autoritar al
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politice la adresa adversarilor din partea noilor guvernanți 735. Cât de puternic se încinsese atmosfera în toamna acestuia an devenea evident în noiembrie 1866, când Mihail Kogălniceanu fusese maltratat de populație la ieșirea din Senat 736. Toamna anului 1866 îi găsea pe liberalii radicali într-un moment propice al activității lor. Programul electoral, elaborat de un comitet condus de I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, reafirma unele din principiile cuprinse în Constituție, dar trasa și câteva direcții de dezvoltare pe care România trebuia
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
C.A. Rosetti, reafirma unele din principiile cuprinse în Constituție, dar trasa și câteva direcții de dezvoltare pe care România trebuia să le urmeze în viitor 737. Publicat mai întâi în Românul, la 5 septembrie, care rămânea mai departe portavocea liberalilor, documentul amintit apărea sub forma unui angajament asumat de către cei care, indiferent de nuanța liberală căreia îi aparțineau, urmau să candideze pentru Parlament. Specific epocii, programul se remarca mai întâi de toate prin caracterul său destul de general, enunțând principii precum
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proiectul, acesta putea fi rezumat la două principii: "conservațiune și pășirea măruntă și prudentă pe calea unui progres durabil"739. O modalitate de câștigare a voturilor era în această perioadă și apropierea pe care o realizau în discursurile lor, atât liberalii cât și conservatorii, între domnia lui Cuza și gruparea politică adversă, afirmând că ideologia ei a fost pusă în practică de cel detronat 740. Deosebirea majoră consta în faptul că liberalii își nuanțau totuși intervențiile, nedesolidarizându-se de actul de la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
apropierea pe care o realizau în discursurile lor, atât liberalii cât și conservatorii, între domnia lui Cuza și gruparea politică adversă, afirmând că ideologia ei a fost pusă în practică de cel detronat 740. Deosebirea majoră consta în faptul că liberalii își nuanțau totuși intervențiile, nedesolidarizându-se de actul de la 24 ianuarie și arătând că nu principiul susținut atunci a fost greșit, ci doar persoana a fost aleasă nepotrivit 741. Tot acum se constata tendința anumitor lideri politici de a se
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era contestat meritul lui Rosetti și al lui I.C. Brătianu în îndepărtarea lui Cuza și aducerea lui Carol. Încercând să contracareze acțiunea de contestare de către conservatori a rolului pe care I.C. Brătianu îl avusese în desfășurarea mai multor evenimente 743, liberalii afirmau în Românul, la 25 octombrie 1866, necesitatea aprecierii oamenilor politici în raport cu faptele pe care ei le-au săvârșit după îndepărtarea lui Cuza. Un termen des invocat în timpul dezbaterilor politice ce au loc acum era acela de "liberal". În timp ce pentru
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evenimente 743, liberalii afirmau în Românul, la 25 octombrie 1866, necesitatea aprecierii oamenilor politici în raport cu faptele pe care ei le-au săvârșit după îndepărtarea lui Cuza. Un termen des invocat în timpul dezbaterilor politice ce au loc acum era acela de "liberal". În timp ce pentru reprezentanții curentului liberal, Constituția era doar o lege ce urma să fie îmbunătățită prin realizarea unor adevărate programe liberale de dezvoltare a României, conservatori precum L. Catargiu, G. Costaforu, D. Ghica ș.a. susțineau prin intermediul ziarului Ordinea (18 august
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
octombrie) faptul că preocuparea principală a guvernului trebuia să fie păstrarea "liberalismului" din Constituție. Constatând că există în opinia publică percepția aprecierii tuturor evenimentelor importante din istoria românilor ca fiind de esență liberală, "oamenii ordinii" surprindeau însușindu-și eticheta de "liberali", sperând în felul acesta să spargă monopolul pe care "oamenii stângii", în opinia lor, îl exercitau asupra celor mai importante realizări ale României. După o perioadă de timp în care viața politică fusese oarecum "închisă", conservatorii "decretau" dispariția confruntărilor pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
realizări ale României. După o perioadă de timp în care viața politică fusese oarecum "închisă", conservatorii "decretau" dispariția confruntărilor pe criterii ideologice și existența în viața politică doar a două partide: cel al "patrioților" și cel al "trădătorilor"744. Încercarea liberalilor 745 de a se apăra în fața tuturor acestor atacuri nu puteau să aibă un prea mare succes pentru că România intrase într-o logică a campaniilor electorale, în care declarații precum cele din Sala Slătineanu, prin care adepții lui I.C. Brătianu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aibă un prea mare succes pentru că România intrase într-o logică a campaniilor electorale, în care declarații precum cele din Sala Slătineanu, prin care adepții lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti erau acuzați de faptul că uzurpaseră numele de liberali, deveneau frecvente 746. Sfârșitul anului 1866 aducea o criză politică nouă ce putea fi tot mai greu de negat. Acesta era motivul pentru care Carol I îi chema la el pe 19 decembrie 1866 pe Ion Ghica și pe I.C.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
746. Sfârșitul anului 1866 aducea o criză politică nouă ce putea fi tot mai greu de negat. Acesta era motivul pentru care Carol I îi chema la el pe 19 decembrie 1866 pe Ion Ghica și pe I.C. Brătianu, reprezentantul liberalilor din Camera Deputaților, spre a discuta soluția adecvată în vederea promovării unei politici interne dar și externe mai energice. Liberalul radical își exprima deschis sentimentul de insatisfacție față de lipsa de eenergie a guvernului și incapacitatea acestuia de a a identifica o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politicieni a epitetelor de "albii" și "roșii". El considera că, datorită contextului internațional, în plan intern cuvintele de ordine trebuiau să fie "înfrățire" și "conlucrare pe teren constituțional". Deși nu obținuse scorul dorit, doar o treime din deputați aparținînd grupării liberalilor radicali, Brătianu era la fel de interesat de problemele existente în țară și după alegeri, una dintre ele fiind situația din Moldova. Motive erau suficiente: revitalizarea mișcării separatiste ilustrată prin apariția unei broșuri în care se susținea faptul că moldovenii nu doresc
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și a modului defectuos în care se realiza comunicarea între legislativ și executiv. Acesta era contextul în care, după mai multe discuții și dispute între Ion Ghica, aflat în căutare de sprijin parlamentar pentru echipa formată în jurul său, și liderul liberalilor radicali, I.C. Brătianu, "prințul de Samos" își prezenta demisia la începutul anului 1867756. Noul guvern format la 27 februarie era, și datorită relațiilor foarte bune dintre Carol și I.C. Brătianu, unul de factură liberală, dar din precauție politică era condus
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
convingerea că, prin venirea lui Carol de Hohenzollern în fruntea României, țara urma să cunoască "o reînviere a libertății". După astfel de declarații, conflictele ce apar în anii 1870-1871 între monarh și anumite grupări politice, la care au participat și liberalii, erau greu de prevăzut. Concluzie Dacă ar fi să vorbim de anii ce reprezintă puncte de reper în istoria modernă a României, 1866 poate fi considerat unul extrem de important din perspectiva implicațiilor sale ulterioare. Aducerea unui prinț străin în fruntea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lor, potrivit căruia sosise vremea ca și România să facă parte din familia monarhiilor europene. Marea majoritate a politicienilor români înțeleseseră foarte clar faptul că acum trebuiau să profite de prelungirea rivalităților dintre marile puteri. Contactați la cadrul dezbaterilor europene, liberalii și conservatorii în egală măsură au înțeles că rivalitățile politice dintre ei trebuiau puse în paranteze pentru adoptarea cu rapiditate a unei noi Constituții. Noua Constituție contura cadrul necesar pentru evoluția viitoare a statului român, motiv pentru care liderii politici
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Idem, Goleștii. Locul și rolul lor în istoria României, București, Editura Enciclopedică, 1979. Idem, Pe urmele lui Dimitrie Brătianu, București, Editura Sport Turism, 1984. Idem, Ion Ghica, diplomat și om politic, București, Editura Majadahonda, 1995. Idem, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003. Iorga, N., Războiul pentru independență. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, București, Editura Cultura Națională, 1927. Iorga, Nicolae, Istoria românilor, vol. IX, Unificatorii, București, Biblioteca Academiei Române, 1938. Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
idei, programe, București, Editura Nemira, 2006. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și Problema evreiască. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor 30, București, 1995. Xenopol, A.D., Primul proiect de Constituție a Moldovei din 1822, originile partidului conservator și a celui liberal, București, Institutul de arte grafice Carol Göble, 1898. Idem, Domnia lui Cuza Vodă, vol. II, Iași, Tipografia Editoare Dacia P. Iliescu & D. Grossu, 1903. Idem, "N. Kretzulescu, 1812-1900-1912", extras din Analele Academiei Române. Memoriile Secției istorice, seria II, tom XXXIV, București
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
București, Editura Nemira, 2006, p. 5. 3 Radu Carp, Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002, p. 21. 4 A.D. Xenopol, Primul proiect de Constituție a Moldovei din 1822, originile partidului conservator și a celui liberal, București, Institutul de arte grafice Carol Göble, 1898, pp. 43-45. 5 I.M. Popescu, Originile politice și juridice ale liberalismului la români, București, Analele Universității București, Secția Sociologie, Anul 21, 1972, p. 97. Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 66. 31 Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p. 160. 36 Ibidem. 37 Dan Simionescu, Din istoria presei românești
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lor, ele nu trebuie să fie simple copii sau traduceri din legi și așezăminte străine, inadecvate stării noastre, ci aplicabile practic, oportune", în Ibidem, p. 245. 82 Ioan Stanomir, op. cit., p. 298. 83 Anul 1859 avea să fie considerat de către liberali unul de referință nu numai pentru istoria românilor, dar și pentru propria lor istorie, datorită implicării în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza. Faptul acesta poate fi ușor observat atât în documente interne, cât și în lucrări istorice ce au ca
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
istoria românilor, dar și pentru propria lor istorie, datorită implicării în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza. Faptul acesta poate fi ușor observat atât în documente interne, cât și în lucrări istorice ce au ca obiectiv trecerea în revistă a realizărilor liberalilor români. Vezi D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921, și Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă", 1918, pp. 5-7. 84 Lui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
administrativ", în Studii și materiale de Istorie Modernă , vol VII, București, Editura Academiei, 1983, p. 15. 131 Ibidem. 132 Ibidem. 133 Ibidem. 134 Barbu Catargiu, Discursuri parlamentare... p. 257. 135 Ibidem, ..., p. 258. 136 Nicolae Golescu le propune mai întâi liberalilor să se abțină de la discuțiile pe tema legii rurale, iar pe 25 mai aceștia se retrag din București, în George Fotino, op. cit., p. 264. 137 Ovidiu Papadima, Cezar Boliac, București, Editura Academiei, 1966, p. 251. 138 Dimitrie Bolintineanu, op. cit., pp.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
septembrie 1866, p. 2; 4 octombrie 1866, p. 3. 758 Romanul, 7 iunie 1866, p. 324. 759 Idem, 22 ianuarie, 1867, p. 1. ----------------------------------------------------------------------- ROMÂNIA LA RĂSCRUCE. ANUL 1866 6 1 Prefață ROMANIA LA RASCRUCE. ANUL 1866 Introducere 260 Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea Prințul străin... Tentația separatismului și primele provocări politice Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Consolidarea unui nou regim politic Concluzie Bibliografie selectivă Index
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]