6,587 matches
-
83 °C, un punct de fierbere de 356,73 °C, și are o densitate de 13.5336 g/cm. La încălzire, metalul se dilată în mod uniform, fierbând la temperatura de 357,01 °C și vaporizându-se la 360 °C. Mercurul prezintă solubilitate mare. Sublimatul coroziv de mercur este o sare neutră, formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
356,73 °C, și are o densitate de 13.5336 g/cm. La încălzire, metalul se dilată în mod uniform, fierbând la temperatura de 357,01 °C și vaporizându-se la 360 °C. Mercurul prezintă solubilitate mare. Sublimatul coroziv de mercur este o sare neutră, formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
încălzire, metalul se dilată în mod uniform, fierbând la temperatura de 357,01 °C și vaporizându-se la 360 °C. Mercurul prezintă solubilitate mare. Sublimatul coroziv de mercur este o sare neutră, formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt. Dacă este privat de acidul conținut, mai este
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
la 360 °C. Mercurul prezintă solubilitate mare. Sublimatul coroziv de mercur este o sare neutră, formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt. Dacă este privat de acidul conținut, mai este cunoscut și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
neutră, formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt. Dacă este privat de acidul conținut, mai este cunoscut și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt. Dacă este privat de acidul conținut, mai este cunoscut și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul coroziv de mercur reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
este privat de acidul conținut, mai este cunoscut și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul coroziv de mercur reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și multe alte metale formând aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul coroziv de mercur reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și multe alte metale formând aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului în aer conduce la formarea oxidului de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de mercur reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și multe alte metale formând aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului în aer conduce la formarea oxidului de mercur. Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obișnuiți precum acid sulfuric diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau acidul azotic
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și multe alte metale formând aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului în aer conduce la formarea oxidului de mercur. Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obișnuiți precum acid sulfuric diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau acidul azotic sau apa
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
dizolvă aurul, zincul și multe alte metale formând aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului în aer conduce la formarea oxidului de mercur. Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obișnuiți precum acid sulfuric diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau acidul azotic sau apa regală (acid clorhidric + acid azotic) pot să dizolve
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului în aer conduce la formarea oxidului de mercur. Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obișnuiți precum acid sulfuric diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau acidul azotic sau apa regală (acid clorhidric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obișnuiți precum acid sulfuric diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau acidul azotic sau apa regală (acid clorhidric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează cu sulful, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur. Mercurul în stare elementară este relativ inert
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau acidul azotic sau apa regală (acid clorhidric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează cu sulful, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur. Mercurul în stare elementară este relativ inert în aerul uscat, oxigen, oxid nitros, dioxid de carbon, amoniac; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
acid clorhidric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează cu sulful, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur. Mercurul în stare elementară este relativ inert în aerul uscat, oxigen, oxid nitros, dioxid de carbon, amoniac; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de oxid mercuros, iar încălzirea în aer sau oxigen la 350 °C îl transforma în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
clorhidric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează cu sulful, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur. Mercurul în stare elementară este relativ inert în aerul uscat, oxigen, oxid nitros, dioxid de carbon, amoniac; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de oxid mercuros, iar încălzirea în aer sau oxigen la 350 °C îl transforma în oxidul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
oxid nitros, dioxid de carbon, amoniac; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de oxid mercuros, iar încălzirea în aer sau oxigen la 350 °C îl transforma în oxidul mercuric de culoare roșie: 2Hg(s) + O(g) → 2HgO(s). Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând: Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame. Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
este acoperit de o peliculă de oxid mercuros, iar încălzirea în aer sau oxigen la 350 °C îl transforma în oxidul mercuric de culoare roșie: 2Hg(s) + O(g) → 2HgO(s). Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând: Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame. Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
350 °C îl transforma în oxidul mercuric de culoare roșie: 2Hg(s) + O(g) → 2HgO(s). Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând: Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame. Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
culoare roșie: 2Hg(s) + O(g) → 2HgO(s). Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând: Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame. Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând: Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame. Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul solid. Testele efectuate în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul solid. Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează gazele nobile să reacționeze
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul solid. Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează gazele nobile să reacționeze cu vaporii de mercur. Acești compuși sunt stabili datorită forțelor
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul solid. Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează gazele nobile să reacționeze cu vaporii de mercur. Acești compuși sunt stabili datorită forțelor Van der
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]