6,144 matches
-
de transparentă; / sub piele venele, ca într-un acvariu / câteva plante - și sângele / curge în interior și irigă / tăcerea” (Autoportret). Undeva, definindu-și implicit lirica, C. afirmă că poetul de azi operează o schimbare de perspectivă și mută accentul de pe metafizic pe cotidian. Dar, spre deosebire de alți optzeciști, el include în modelul noii poeticități elementul plastic, secvența picturală: „O carte ca un amurg deschid / filă cu filă / așa cum mi-aș desface sufletul în extaz”. La fel ca majoritatea poeților echinoxiști, C. face
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
FRZ, 1935, 4; Paul Popescu, Cazul Mihail Chirnoagă - Pimen Constantinescu, „Orientări”, 1935, 6; Teodor Scarlat, „Carte de dragoste”, RVS, 1935, 6 - 7; Perpessicius, Opere, IX, 369-372; Vintilă Horia, „Logodna”, MMN, 1940, 1-3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 883; Melania Livadă, Valori metafizice, „Saeculum”, 1944, 2; Gheorghe Perian, Prefață la Mihail Chirnoagă, Basoreliefuri, Cluj-Napoca, 1977, 5-29; Al. I. Friduș, „Basoreliefuri”, CRC, 1978, 20; Scrisoare de la Virgil Chirnoagă, ADLTR, C-67; Dicț. scriit. rom., I, 559-561. C.Bz.
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
de a recenza a lui G., conferindu-i meritul unei atitudini obiective. Scrisul sau este de un intelectualism rafinat, ironic și emancipat, înclinat cu intermitențe, dar fără exces, și către corelări mai generale, cu vagi ecouri lirice și uneori chiar metafizice. Foarte semnificativă pentru preferințele criticului este și selecția numelor care îl interesează. El se îndreaptă mai ales către scriitorii intelectualiști și problematici, iar în privința criticilor, desi diversitatea și numărul lor sunt mai mari, arată predilecție celor care îi provoacă reacții
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
cu o substanțială prefață de Alexandru Zub, ilustrând o expoziție din 1995 care a stârnit multe ecouri. Crochiurile, desenele, tablourile sale filtrează materia concretă, percepută cu acuități senzoriale, în stilizări ce mizează, în tropismul lor către un conceptual bătând spre metafizic, pe rigoarea severă a formelor și simbolismul cromatic. Ca scriitor, G. își face apariția, cu proză și însemnări despre artă, în presa ieșeană. Din 1960 numele lui poate fi întâlnit în „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri literare” (unde susține rubrica „Brize
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
prin hiperbat. La nivel lexical, prozatorul schimonosește vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative bufe. Amestecând reprezentările și limbajele, în spirit demitizant, el orientează scripticul, literaturizează oralitatea, înjosește sublimul, proiectează prozaicul în metafizic, reduce, când vrea, toate câte există, văzute și nevăzute, la un numitor comun, derizoriu. În ordinea conținutului, o caracteristică generală a prozei lui G. e aceea de a nu zugrăvi un mediu doar în sine și pentru sine, ci de
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
de senine/ certificatele noastre de existență furată”). Poezia de notație cultivată de A. e una extrem de austeră, deși o sensibilitate ușor melodramatică transpare, nu de puține ori, din scrisul ei. Există o vizibilă încercare de a ridica accidentalul spre dezbatere metafizică, ceea ce convertește (adesea) și chemarea erosului spre thanatic, spre profunzimile cosmice ale eternității („și steaua mea în tine cade/ sau numai frunza de sipică/ albastru, poate, doar albastru/ ca untdelemnul se ridică”). A mai publicat Corneliu Coposu. Confesiuni (1996), carte
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
mult mai corect este să punem problema în modul următor: de vreme ce, în anul de grație 1705, Cantemir simte nevoia să explice potențialului (deși improbabilului) cititor al vremii sale ce înseamnă noțiuni precum apofthegma, argument, dialectic, etimologhia, ithica, idea, ironic, melanholie, metafizic, monarhie, paradigma, prognostic, ritor, sentenție, silloghizmos, sinonim, fantazie, fiziognomie, theatru, theorie, ipothesis etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului 1705: al ignoranței
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și trece la redactarea altor scrieri." Ștefan Afloroaei, Cetatea metafizică a unui principe, p. 100. 1 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și în culegerea de interviuri și articole Un long Moyen Âge
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și trece la redactarea altor scrieri." Ștefan Afloroaei, Cetatea metafizică a unui principe, p. 100. 197 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și în culegerea de interviuri și articole Un long Moyen Âge
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sale, s-a hrănit din imaginile, ideile și vocabulele pe care actualitatea tehnoștiințifică le propune și din legăturile acesteia cu activitatea politică sau filozofică. Narațiunea SF propune o punere în scenă menită să inducă în cititor un efect de "patos metafizic", o emoție produsă de dezvoltarea narativă a unei idei sau a unei probleme serioase, dacă astăzi pot fi înlocuite anumite organe din corpul omenesc, ce scenarii ar putea deriva din aplicarea acestei practici întregii populații? Dacă un virus inversează ceea ce
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
romanești găsite. Folosirea roboților ca personaje permite un fel de trecere la limită și un "efect de lupă" care face mai evidente anumite situații cotidiene sau juridice în care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice: Stanislaw Lem, autor polonez, folosește roboții în povești destul de diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des robots (1967)130. El se interesează de dimensiunea filozofică și metafizică a căutării sensului de către roboți, care, supraviețuind rasei umane, își pun întrebări
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice: Stanislaw Lem, autor polonez, folosește roboții în povești destul de diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des robots (1967)130. El se interesează de dimensiunea filozofică și metafizică a căutării sensului de către roboți, care, supraviețuind rasei umane, își pun întrebări despre prezența lor în lume și despre existența și bunăvoința față de ei a unui posibil creator; • simbioza dintre om și mașină: SF-ul se interesează de această temă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în realitatea noastră, reeducarea unor handicapați poate trece efectiv prin implantarea unor cipuri în creier, permițând reactivarea prin gândire a anumitor membre, ceea ce ne apropie de universul cyberspațiului. 1.3. Noi teritorii Pe lângă narațiunile legate de antropocentrism sau de metaforele metafizice pe care tocmai le-am pomenit, tematica robotului permite o explorare a raporturilor dintre om și mașină din unghiuri originale. Obiectele cele mai comune pot fi totodată, într-un univers ultraliberal, lipsite de "reflexe umane". În Ubik, ușa frigiderului lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de incompetența autorilor în materie, sunt totuși "concretizate", făcute palpabile, chiar și printr-o punere în scenă discutabilă. Ele păstrează, în ciuda sau din cauza acestui fapt, o putere de fascinație care comunică, dincolo de dimensiunea lor informativă, ceea ce M. Nicholson numea "patosul metafizic", care-l mișcă, oricum, pe cititor. Cum spune Ursula K. Le Guin, "universurile science-fiction sunt doar mici bucăți de lumi, făcute din cuvinte". Capitolul 6 Antologie de autori Din imposibilitatea materială de a ne ocupa de toți autorii și în lipsa
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sale intitulată The Sentinel / Santinela 144, succes care-l va determina să scrie și două continuări. Combină, în textele sale, ceva apropiat de hard science, prin precizia și credibilitatea decorurilor și a obiectelor pe care le prezintă, cu o dimensiune metafizică întotdeauna prezentă. Așa se întâmplă în nuvele precum The Star / Steaua (1955) sau The Nine Billion Names of God / Cele nouă miliarde de nume ale lui Dumnezeu (1953) și chiar în romane precum Rendezvous with Rama / Rendez-vous cu Rama (1973
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care l-au citit pe Dick chiar în timp ce-și scriau propriile texte, se observă că influența dickiană este uneori prezentă, dar dificil de remarcat. Să notăm îndeosebi cum, plecând de la un univers care avea o coerență estetică și metafizică, autorii francezi ai vremii i-au împrumutat și folosit temele și motivele, personalizându-le. • Influența lui Philip K. Dick asupra generației următoare Această influență dickiană nu pare să persiste și asupra următoarei generații de autori, cea a anilor 1980-2000, avându-i
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aceste enclave și lumea anglofonă, iar romanul nu sfârșește prin a avea o intenție politică evidentă. Eventuala critică socială, după intrarea în regatul Sags, este abandonată în beneficiul descrierii unei întâlniri, tratată la un mod pe jumătate oniric, pe jumătate metafizic. Departe însă de a fi, ca la P. K. Dick, instrumentul unei critici a realității sociale, textul ne propune o căutare a realității prin intermediul viselor. În majoritatea textelor lui E. Vonarburg, narațiunea este lăsată în seama unei femei. Procedeul tematizează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
va primi decât în 1246. Tutela Vaticanului asupra Universității din Paris (pe care o dorea ca centru european al studiului teologiei) s-a manifestat viguros chiar din 1215, când legatul papal a interzis orice lecturi și comentarii ale „Fizicii” și „Metafizicii” lui Aristotel. Opoziția față de deschiderea laică a rectorului Universității a fost exprimată de magiștrii dominicani și franciscani, devotați total papalității. Abia din 1318 ei vor accepta să se supună deciziilor rectorului („jurământul de ascultare sau de supunere”). Cât despre Facultatea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a unei societăți juste. Rorty afirmă că există două condiții pentru realizarea pragmatismului: punctele noastre de plecare sunt contingente și singurul lucru pe care ne putem susține este conversația, dialogul, și toate acestea acceptând că nu mai avem nici un „confort metafizic“ în noua lume. Nu e greu să observăm că o asemenea poziție poate avea rezultate doar între indivizi care vin din aceeași familie de „vocabulare“: ați întâlnit până acum fanatici dispuși la dialog sau intelectuali care să poată discuta fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din 1925 și până în 1947545 a ținut prelegeri de logică, cosmologie, psihologie, critică, metafizică și etică. O altă activitate cu un pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile de tomism predate au avut un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ființă prima asociație muncitorească din România [...]. Fără nici o șovăială, L. Rusu aruncă peste bord întreaga gândire estetică cuprinsă în opera genială a lui Marx și Engels [...]. Autorul nu ezită să-l compare pe Maiorescu cu Engels [...]. L. Rusu practică metoda metafizică în istoria literară [...]. la Maiorescu domină ideile idealiste [...]. Maiorescu trebuie privit prin prisma epocii lui, caracterizată printr-o ascuțită luptă de clasă”. Replica lui L. Rusu la aceste acuzații puerile este refuzată de aceeași publicație și va vedea lumina tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnificație - sau, cel puțin, poate avea; b) polisemia - orice semn (obiect) poate avea mai multe semnificații (unicitatea existenței nu determină unicitatea semnificației). Cele două axiome fundamentale sunt urmate de o întrebare la fel de fundamentală: Ce este atunci semnul? Formulată, desigur, nu metafizic, ci pozitiv: care este mecanismul semnificării? Cum se concretizează aceste axiome în primele două teorii efective ale semnului, în semiotica lui C. S. Peirce și în semiologia lui F. de Saussure? La C. S. Peirce toată gândirea este - se exprimă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
decât această convingere, pe care în formulă generală am mai putea-o regăsi și la alți gânditori, consecința ei: totul nu este atunci decât o interpretare și lumea devine o poveste. Chiar așa caracterizează Nietzsche în Gdtzendammerung dezvoltarea și concluzia metafizicii occidentale din perspectiva problemei: Wie die wahre Welt endlich zur Fabel wurde. In acest fel, începuturile și evoluția filosofiei occidentale, care distinge între o lume adevărată și o lume a aparențelor, coincid cu istoria celei mai lungi erori. Ca și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
gri, neplăcute, triste, fără a te scoate cu totul, eventual, din cele triste... E.B. ...Da, există o melancolie. Dar să știți, chestia asta era programatică pentru mine, fiindcă în perioada în care am debutat, și după aceea, toți erau abisali, metafizici, "Necuvintele", "11 elegii", teme mari, grave. Mi-am spus, "domnule, nu se mai poate așa", toți erau extraordinar de supărați, profund și profunzi. Chiar ca un soi de frondă, mi-am spus atunci, "domnule, dar eu scriu pe fericire, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Romanul lui Chandler depășește astfel genul policier, iese din tiparul romanului polițist, iar scopul lui nu mai este doar acela de a oferi cititorului un joc detectivist și o lecție morală. Romanul polițist al lui Chandler are și „o țintă metafizică“, abordând teme abstracte. Philip Marlowe, spune Mircea Mihăieș, devine un „investigator al nevăzutelor și nu al aparențelor nemilosului univers tentacular“. Marlowe rezolvă toate cazurile, însă drumul său nu este un linear, către un final fericit, pentru că fiecare câștig este însoțit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]