6,536 matches
-
Comuna Grădina Sate: Grădina, Casian, Cheia Comuna Istria Sate: Istria, Nuntași Comuna Lumina Sate: Lumina, Oituz, Sibioara Comuna Mihai Viteazu Sate: Mihai Viteazu, Sinoie Comuna Nicolae Bălcescu Sate: Nicolae Bălcescu, Dorobanțu Comuna Săcele Sate: Săcele, Traian Comuna Târgușor Sate: Târgușor, Mireasa Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Municipiul MEDGIDIA Localități componente: Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor Orașul HÎRȘOVA Localități componente: Hârșova, Vadu Oii Comuna Ciobanu Sate: Ciobanu, Miorița Comuna Crucea Sate: Crucea, Băltăgești, Crișan, Gălbiori, Șiriu, Stupina Comuna Cuza
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Mircea cel Bătrîn bl: 5, 6, 66, 48, 59, 60, 55, 56, 57, 62, 52, 31, 58, 30, 63, 64, 54, 49, 50, 35, 11, 12, 12A, 37, 53, 70, 71, 31 A, 17, 34, 58A, 52A, 42A. Str. Miresei Str. Moise Doboșan (fosta Călimănești) de la nr. 1-105 și de la nr. 2-100 Str. Munteniei, imobile din Zona Bucovina: bl. B26, C28, C29, C30, C31, C32, C33, C35, C36, C39, C40 Str. Munteniei, fară imobile din Zona Bucovina. Str. Negru Voda
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2. Sălacea 2. Budacu de Jos Preluate de la AFP Comunală Flămânzi, care se desființează │1. Bălușeni 7. Prăjeni 6. Santa Mare 2. Dărăbani 2. Avrămeni 3. Tărlungeni Preluate de la AFP Prejmer, care se desființează │1. Teliu Preluate de la AFP Movila Miresii, care se desființează Preluate de la AFPC Viziru, care se desființează │1. Bordei Verde Preluate de la AFPC Dudești, care se desființează Preluate de AFPC Mărăcineni, care se desființează │1. Lopătari Preluate de AFPC Vadu Pașii, care se desființează │1. Gălbinași 11
ORDIN nr. 2.224 din 17 iunie 2011 (*actualizat*) pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239678_a_241007]
-
2. Sălacea 2. Budacu de Jos Preluate de la AFP Comunală Flămânzi, care se desființează │1. Bălușeni 7. Prăjeni 6. Santa Mare 2. Dărăbani 2. Avrămeni 3. Tărlungeni Preluate de la AFP Prejmer, care se desființează │1. Teliu Preluate de la AFP Movila Miresii, care se desființează Preluate de la AFPC Viziru, care se desființează │1. Bordei Verde Preluate de la AFPC Dudești, care se desființează Preluate de AFPC Mărăcineni, care se desființează │1. Lopătari Preluate de AFPC Vadu Pașii, care se desființează │1. Gălbinași 11
ORDIN nr. 2.224 din 17 iunie 2011 (*actualizat*) pentru aprobarea competenţei teritoriale de administrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239679_a_241008]
-
m 2. Strada Dunării (pe DN 56) 3. Strada Cătănești, L = 1225 m 4. Strada Sucălăști, L = 320 m 5. Strada Stoenoiu, L = 410 m 6. Strada Progresului, L = 700 m 7. Strada Vîlcu, L = 600 m 8. Strada Fântâna Mireselor, L = 250 m 9. Strada Gabru, L = 350 m 10. Strada Prunului, L = 425 m 11. Strada Berneni, L = 480 m 12. Strada Bisericii, L = 270 m 13. Strada Fermei, L = 490 m 14. Strada Cocioboiu Alexandru, L = 544 m
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
916 și proprietăți particulare, V -De 1693/1 și proprietăți particulare (pădure)"; - la poziția nr. 56, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Podari, S = 11000 mp, lungime = 1,85 km, N - proprietăți particulare, S - proprietăți particulare, E - strada Fântâna Mireselor, V - De 481"; - la poziția nr. 60, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Podari, S = 17300 mp, lungime = 2,90 km, N - proprietăți particulare (pădure), S - proprietăți particulare, E - De 481, V - De 701"; - la poziția nr. 63, coloana
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
JUDECĂTORIA BRĂILA cu sediul în municipiul Brăila MUNICIPIU 1. Brăila COMUNE 1. Chiscani 10. Salcia Tudor 2. Frecăței 11. Scorțaru Nou 3. Gemenele 12. Siliștea 4. Gropeni 13. Tichilești 5. Mărășu 14. Traian 6. Măxineni 15. Tudor Vladimirescu 7. Movila Miresii 16. Unirea 8. Rîmnicelu 17. Vădeni 9. Romanu 2. JUDECĂTORIA FĂUREI cu sediul în orașul Făurei ORAȘE 1. Făurei 2. Ianca COMUNE 1. Bordei Verde 7. Mircea Vodă 2. Cireșu 8. Racoviță 3. Dudești 9. Surdila-Găiseanca 4. Galbenu 10. Surdila-Greci
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
JUDECĂTORIA BRĂILA cu sediul în municipiul Brăila MUNICIPIU 1. Brăila COMUNE 1. Chiscani 10. Salcia Tudor 2. Frecăței 11. Scorțaru Nou 3. Gemenele 12. Siliștea 4. Gropeni 13. Tichilești 5. Mărășu 14. Traian 6. Măxineni 15. Tudor Vladimirescu 7. Movila Miresii 16. Unirea 8. Rîmnicelu 17. Vădeni 9. Romanu 2. JUDECĂTORIA FĂUREI cu sediul în orașul Făurei ORAȘE 1. Făurei 2. Ianca COMUNE 1. Bordei Verde 7. Mircea Vodă 2. Cireșu 8. Racoviță 3. Dudești 9. Surdila-Găiseanca 4. Galbenu 10. Surdila-Greci
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
buc. deversoare și 25 buc. goliri). 10. AMENAJAREA DE IRIGAȚII TERASA BRĂILEI (BR) - Suprafața amenajată: 67.441 ha; - Nr. OUAI înființate: 28; - OUAI care au accesat măsura 125: OUAI GORGOVA, OUAI UNIREA TRAIAN, OUAI SU 2 + 3 URLEASCA, OUAI MOVILA MIRESII LAC SĂRAT, OUAI SR RÂMNICELU, OUAI GORGOVA, OUAI 4 COMĂNEASCA, OUAI OUAI REFACERE, OUAI ISIFLOR SPP 18-19 TICHILEȘTI, OUAI PUNTO PROD ROMÂNU, OUAI TEVESIL. - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● SP1 Gropeni; ● Stații de repompare SRP D4, SRP D5, SP1A
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
1. Brăila ORAȘE 1. Însurăței COMUNE 1. Berteștii de Jos 12. Scorțaru Nou 2. Chiscani 13. Siliștea 3. Frecăței 14. Stăncuța 4. Gemenele 15. Tichilești 5. Gropeni 16. Traian 6. Mărășu 17. Tudor Vladimirescu 7. Măxineni 18. Tufești 8. Movila Miresii 19. Unirea 9. Rîmnicelu 20. Vădeni 10. Romanu 21. Victoria 11. Salcia Tudor 22. Viziru 2. JUDECĂTORIA FĂUREI cu sediul în orașul Făurei ORAȘE 1. Făurei 2. Ianca COMUNE 1. Bărăganul 9. Mircea Vodă 2. Bordei Verde 10. Racoviță 3
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Pe 15 septembrie 1958 a avut loc, la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, premiera spectacolului Mireasa desculță, în regia lui Valeriu Moisescu. Textul Mireasa desculță, scris de Sütő András, în 1950, are ca temă procesul de colectivizare, desfășurat în România în perioada 1949-1962, după modelul sovietic, care presupunea înglobarea terenurilor agricole în ferme colective. În România
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
Pe 15 septembrie 1958 a avut loc, la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, premiera spectacolului Mireasa desculță, în regia lui Valeriu Moisescu. Textul Mireasa desculță, scris de Sütő András, în 1950, are ca temă procesul de colectivizare, desfășurat în România în perioada 1949-1962, după modelul sovietic, care presupunea înglobarea terenurilor agricole în ferme colective. În România, colectivizarea a constat în confiscarea proprietăților agricole și
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
a constat în confiscarea proprietăților agricole și comasarea lor în gospodării administrate de stat. Începută în 1949, colectivizarea a cunoscut o perioadă de stagnare între 1953 și 1956, după care a fost reluată agresiv, consecințele fiind dintre cele mai dezastruoase. Mireasa desculță respectă canoanele ideologiei și esteticii proletcultiste, centrate pe teme și idealuri muncitorești, pe coborârea artistului din „turnul de fildeș” în fabrici, uzine, șantire, cooperative agricole de producție, și pe un stil realist frust, care să reflecte viața de zi
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
proletcultiste, centrate pe teme și idealuri muncitorești, pe coborârea artistului din „turnul de fildeș” în fabrici, uzine, șantire, cooperative agricole de producție, și pe un stil realist frust, care să reflecte viața de zi cu zi a oamenilor muncii. Spectacolul Mireasa desculță a fost jucat de nouă ori la Teatrul din Galați și o singură dată la București, în cadrul Decadei Teatrale, după care a fost cenzurat. În spectacolul regizat de Valeriu Moisescu se auzea, la un moment dat, discursul lui Gheorghiu
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
împotriva colectivizăii. În timpul acestor revolte extrem de violente, țăranii și-au ars cererile de intrare în Colectivă și au devastat sedii ale PMR. Unii dintre ei au fost omorâți, alții au fost închiși și li s-au luat toate bunurile. Spectacolul Mireasa desculță a avut premiera la un an de la revoltele țăranilor și de la reprimarea lor. Motivul opririi spectacolului nu a fost niciodată clar enunțat, argumentele estetice - faptul că montarea era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a acțiunilor, folosind „artificiile teatralității” - fiind cele care au predominat. În 2012, regizorul Alexandru Berceanu și regizoarea Ioana Păun au conceput o instalație pornind de la istoria cenzurării spectacolului Mireasa desculță. În 1958-1958. Instalație submersivă și subversivă, primim niște instrucțiuni de folosire a materialelor așezate ordonat pe o masă, semnăm un proces verbal, citim o bandă desenată (creată de Sorina Vazelina), pe care putem să o cenzurăm, facem un referat
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
de cenzor specialist, afiliat la Comisia de Îndreptare Culturală. Instalația pune în discuție limbajul epuizat de sens pe care rapoartele de ieri și de azi îl au în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
ieri și de azi îl au în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu generozitate de gazete, pe o perioadă de aproape doi ani. Calificative ca „teatralitate excesivă”, „virtuozitate gratuită”, „teatrul de agitație piscatorian
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
au în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu generozitate de gazete, pe o perioadă de aproape doi ani. Calificative ca „teatralitate excesivă”, „virtuozitate gratuită”, „teatrul de agitație piscatorian”, „formalism”, alături de laude uneori exagerate
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
aureola” unui regizor de scandal. Mai târziu, un cronicar m-a numit pilot de încercare și trebuie să mărturisesc că această caracterizare m-a flatat. Valeriu Moisescu, Persistența memoriei, Fundația Culturală Camil Petrescu, Revista Teatrul Azi, București, 2007, pag.29 Mireasa desculță avusese parte, încă de la premiera de la Galați, de o presă de excepție, iar comisia de selecționare îl vizase pentru Premiul I. I se făcuse atâta reclamă încât toată lumea era curioasă să-l vadă (n.r.la București). Moisescu se afla
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
pe colectiviști? Acest punct de vedere, odată exprimat, a circulat ca telefonul fără fir, spre dezamăgirea tuturor. Ion Focșa, din volumul Persitența memoriei de Valeriu Moisescu, Fundația Culturală Camil Petrescu, Revista Teatrul Azi, București, 2007, pag.28 Extrase din piesa Mireasa desculță de Sütő András TABLOUL III MAMA lui DANI: Dani, tu ești? DANI: Eu îs. Ce veghezi până noaptea târziu? MAMA: Îmi veghez necazurile dragul mamii. Șezi și mâncă. De când te tot aștept, s-a prins fasolea de oală. DANI
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
inima ta. pe Domnul sădește-l. în răsuflarea ta. viața ta scald-o în lacrimi. despre chipul cel dulce al morții întreabă-i pe părinți. umple amintirea ta cu duh. sălășluiește-L în tine pe cel necuprins. chiar pe aici, mireasa trecu lăsând unde neliniștite de voaluri. ciupind pleoapa noastră la vreme de iarnă. chiar printre aceste fire de iarbă, roza ei făptură, încoronată, dintre spumele mării ieși. vestind prima zăpadă, vântul răbufnind printre pociumbi. degrabă intra-vom cu tălpi sfiite
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
ochii ațintiți la buzele avvei, fiind în ascultare și-n tăierea voii. despre sărbătoare, curat, de seara până dimineața, ca sămânța ierbii încolțeam. ca firul de păr pe capul avvei crescând. despre sărbătoare, ochiul său nu doarme niciodată, bucurând frumusețea miresei. numeroase sunt numite zile, până când se înalță cununa de stele peste al doilea pământ. printre specii de îngeri zicând și făcând. despre sărbătoare, cuvintele se întorc unele în altele, devin, în burta mamei, fiul dulgherului. această limbă sau sufletul. poemul
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
Vreo șapte cărți cu titlul Getica îngropate în pivnițele Vaticanului în ele se recunoștea latinitatea primordială de la Baltica până la Micene și Troia, Și, de asemenea, obârșia patricienilor alăptați de lupa capitolina, al Tărtăria. Cum să fi uitat limba mamelor noastre Miresele din Târgul de Fete de pe Muntele Găina și de pe Moma? Intimidați de-un pretins prestigiu roman acceptat fără discernământ și fără pudoare Dacii s-ar fi dizolvat în terciul demografic de creștini și hoți Ca un pumn de sare
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
o altă lună căzută gravidă, era moartea preschimbată în fântână adâncă, târzie - sfârșitul care se răstise la lumea vie... Soldați care visaseră la coronița de fată, prea târzie, prea niciodată. Dar din craniile înfipte în crengi de salcâm tresărea o mireasă de scrum. Purta semne pe frunte cu drumuri care duc înapoi-înainte. Scrâșnetul morții încetase odată cu ultimele steaguri albe - înroșite, înnegrite de fum. Astfel, unii au rămas morți în tranșee, cu ochii deschiși... alții, la curve. Sau la Verdun.
Într-o tranșee de ceață by Traian T. Coșovei () [Corola-website/Imaginative/4703_a_6028]