8,110 matches
-
a spiritului religios”? Acesta, după cum o atestă, de exemplu, diversele anchete conduse În special de Danièle Hervieu-Léger sau de Guy Michelat, se caracterizează prin importanța vizibilității și a mărturiei directe, ca și printr-o atitudine crispată (chiar ostilă) față de conținutul modernității. Deși clerul Îmbătrânește, iar numărul deceselor și pensionărilor Îl depășește cu mult pe cel al hirotonisirilor, identificarea cu catolicismul este prezentă și trăită cu fervoare, În special În mediile harismatice. Același dinamism și aceeași „reînnoire” se manifestă și la islamiști
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la crearea unei noi entități independente, fie la atașarea acelei porțiuni la un alt ansamblu deja constituit. ν Apărută o dată cu proiectul modern de organizare politică a societăților, problema separatismului se pune astăzi și mai acut În contextul globalizării. Separatism și modernitate politică În sensul În care se aplică unei populații care Își reconsideră legătura atât cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul de stat, așa cum apare el În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politică În sensul În care se aplică unei populații care Își reconsideră legătura atât cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul de stat, așa cum apare el În modernitate (Burdeau, 1970, și Goyard-Fabre, 1999). Într-adevăr, deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce operează o sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gândire extinsă” (Kant), În secolul Luminilor. În anii care au precedat Revoluția franceză, Kant scrie Ideea unei istorii universale din punct de vedere cosmopolitic, În care pune bazele unei „Societăți a Națiunilor” (Kant, 1784). În felul acesta se Întoarce În modernitate noțiunea antică de „cetățean al lumii”. Nu este sigur că și-a spus deja ultimul cuvânt, dar nici că ar fi menită să rămână o utopie. Într-adevăr, contextul contemporan tinde spre o cetățenie extinsă, În special În Europa. Care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În vreme ce societatea democratică le ține separate. Locul puterii, proclamă Lefort, este gol și trebuie să rămână astfel: nimeni nu poate să aibă pretenția de a și-l Însuși. Preluând de la Etienne de La Boétie ideea „servituții voluntare” și aducând-o În modernitate, el identifică În totalitarism obsesia Unității: poporul unit ca un corp imens reprezentat de proletariat, la rândul său reprezentat de partid, având În frunte un secretar general, pe care Lefort Îl numește „Egocrat” și care poate astfel spune: „Societatea sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1999), „Le Totalitarisme encore une fois”, Communisme, nr. 59-60, trimestrele trei și patru, pp. 29-44. TRAVERSO Enzo (2001), Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fois”, Communisme, nr. 59-60, trimestrele trei și patru, pp. 29-44. TRAVERSO Enzo (2001), Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cartoline“, cum le-am numit noi, mici bucăți de carton care au imprimate pe aceeași față adresa expeditorului și a destinatarului. O formă „arhaică“ de corespondență, dar extrem de „umană“, ce va dispărea curând din repertoriul serviciilor Poștei Române, ucisă de modernitatea mijloacelor actuale de comunicare. Am corespondat pe mici bucăți de carton, afișe de conferință din universități canadiene (eu), diverse imprimate publicitare europene (Codruț). Nici unul din textele din carte nu a fost trimis pe e-mail. Îmi place să cred că fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Universitatea București. Articole diverse publicate în reviste ca: „Axioma“, „Dilema Veche“, „Revista 22“, „Observator Cultural“, „Liternet.ro“. Carte de autor dedicată istoriei ideilor, Biserica ortodoxă română în anii 30, Editura Polirom, Iași, 2007. În pregătire, volumul „Locul celuilalt“ - Ortodoxia în modernitate, Editura Paideia, București. PAGE 2 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ENERVARI final 23[1].08.07.doc PAGE 84
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
acțiunea presupune un principiu activ, încît, în gramatica tradițională, acțiunea se opune stării pentru a distinge substantivele și verbele dinamice de substantivele și verbele de stare, astfel că substantivele cu sufixul -itate sau -ătate, de exemplu, sînt pentru stare (bunătate, modernitate), în vreme ce substantivele în -re și multe dintre cele în -ție sînt de acțiune sau acționale (masticație, modernizare). Pe de altă parte, substantivele în -tor și multe dintre adjectivele cu acest sufix se referă la principiul activ, încît se poate afirma
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind unul dintre promotorii structuralismului, care au contribuit la cunoașterea teoriei semnului, fundamentate de Ferdinand de Saussure. Editarea, împreună cu A. Sechehaye, a cursului lui F. de Saussure în 1916, a însemnat schimbarea de paradigmă în cercetarea lingvistică: se deschidea drumul modernității în gîndirea lingvistică. Dar Bally se remarcă și prin contribuțiile sale la impunerea conceptelor de "enunțare" și de "actualizare" în abordarea teoretică a raportului dintre limbă și vorbire, precum și în lansarea unei sinteze asupra mărcilor afective în limbaj. Lucrări de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este însuși Adevărul. De la Eusebiu la Augustin și de la acesta la Bossuet avem de parcurs, în limitele istoriei ecleziastice a umanității, aceeași cale. Succesivismul și sincronismul, metodic aplicate de Bossuet în Discours sur l'histoire universelle, reverifică și replasează în modernitate intuiția și știința istoriografice ale lui Eusebiu 60. Când însă, odată cu atacurile migratorilor și fărâmițarea Imperiului Roman de Apus, lumea creștină părea să se dezintegreze, s-au intensificat și acuzele păgânilor la adresa creștinilor, văzuți ca principalii vinovați ai dezastrului. Respingerea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și nu în ceea ce le spune biserica (Halman, Draulans, 2004). Industrializarea își are și ea partea ei de contribuție la "dezvrăjirea lumii". Conform lui Inkeles și Smith (1974), muncitorul industrial se rupe de modul de gândire tradițional și adoptă valorile modernității și un mod rațional de a gândi. Munca în fabrică îl pune în contact cu tehnologia avansată și îl face să accepte cu mai mare ușurință o cauzalitate științifică. În acest context, gândirea de tip religios pierde teren, fiind înlocuită
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
retragere a religiei, în timp ce în alte domenii religiozitatea are încă un rol important. Practic religiozitatea se mută de la nivelul societății în general și din spațiul public, al nivel individual, în spațiul privat. Nici nivelul religiozității individual nu a rămas nemodificat. Modernitatea a acționat asupra credințelor religioase nu numai prin scăderea practicii religioase, care poate fi considerată o manifestare în plan extern, public a religiozității. Conținutul credințelor religioase este diferit în epoca modernă, iar poziția valorilor religioase în sistemul individual s-a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
are dreptul la bricolaj la fel ca și dreptul de a alege propriile credințe" (Harvieu-Legere, 1998, pag. 2). Acest proces de eliberare a individului față de constrângerile credinței religioase tradiționale face posibilă individualizarea credințelor. O altă fațetă a religiozității în epoca modernității târzii o reprezintă integrismul și fundamentalismul religios, prezente în sânul multor religii tradiționale, precum Creștinismul Catolic și Protestant, Iudaismul sau al Islamismul. Aceste mișcări sunt foarte vizibile în plan social, mai cu seamă din cauza acțiunilor publice pe care le desfășoară
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sunt foarte vizibile în plan social, mai cu seamă din cauza acțiunilor publice pe care le desfășoară. Fundamentalismul apare practic în multe religii, însă cu intensități diferite (Gellner, 1992). Conform lui Schlegel (2005) mișcările integriste sau fundamentaliste reprezintă o reacție față de modernitate, o încercare de distanțare față de indiferența religioasă a lumii moderne. Adepții fundamentalismului sau integrismului își manifestă radicalismul împotriva Occidentului, a stilului de viață occidental, a comportamentului de consum sau a individualismului modern. Cu toate acestea, comportamentul membrilor acestor mișcări este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a lumii moderne. Adepții fundamentalismului sau integrismului își manifestă radicalismul împotriva Occidentului, a stilului de viață occidental, a comportamentului de consum sau a individualismului modern. Cu toate acestea, comportamentul membrilor acestor mișcări este influențat în mod conștient sau inconștient de modernitate și individualism. Pe de altă parte, secularizarea nu afectează în mod similar toate societățile europene sau puternic industrializate. Societățile europene prezintă patternuri diferite de secularizare (Halman, Patterson, 1996), imginea fiind mai degrabă aceea a unui puzzle, cu zone în care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în timpul persecuțiilor comuniste. În consecință, cultura pe care a încurajat-o în statele în care a fost dominantă nu a fost una a schimbării sociale rapide. Cu toate acestea lucrurile trebuie nuanțate. Faptul că ortodoxia nu este foarte deschisă către modernitate, nu conduce la concluzia că există o incompatibilitate între cultura de tip ortodox și cea democratică sau capitalistă. Analizând relațiile dintre religie și tipul de relații economice, Weber arata că etica protestantă a favorizat dezvoltarea capitalismului, cultura protestantă constituind un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Minorities in a Changing World. Sibiu: Psihomedia, pag. 77-98 Voicu, Mălina. 1999. "În căutarea identității: un studiu de caz pe membrii Asociației Studenților Creștin Ortodocși din România". Revista de Cercetări Sociale. Nr. 1/2, p. 68 78 Voicu, Mălina. 2001. "Modernitate religioasă în societatea românească". Sociologie Românească. nr. 1-4, p.70 98 Voicu, Mălina. 2004. Religion and Gender across Europe, prezentată la întâlnirea Grupului de Studii al Valorilor Europene, Varșovia Vorbonski, Andrzej. 2000."Poland: Ten Years After". Communist and Post-communist Studies
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a "vechii Moscove" în clivajul stânga-dreapta. Vom prezenta o reflecție cu privire la trei chestiuni selecționate pentru dezvoltarea inversă a evenimentelor care vizează în special consolidarea clivajului bazat pe atitudinea față de Europa Occidentală. Aspectele asupra cărora vom insista sunt: rolul atitudinii față de modernitate în diviziunea stânga-dreapta, rolul mitului Poloniei în calitate de "națiune aleasă" și, în sfârșit, posibila evoluție a strategiilor elitei intelectuale liberale. 3. De ce o nouă Moscovă la Bruxelles? A. Respingerea modernitații Când analizăm perspectivele transformării clivajului pro-Moscova/ anti-Moscova într-un clivaj pro-Bruxelles
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
autentice", care se definește în opoziție cu Rusia ortodoxă sau cu Uniunea Sovietică atee. Dacă acceptăm interpretarea stângii, mai multe elemente ale semnificației clivajului stânga-dreapta din perioada comunistă, așa cum am sugerat deja, ar deveni similare conflictului privind atitudinea fată de modernitate. Așa cum Sosnowska afirma 2, chiar de la începutul anilor 1990, conflictul polonez stânga-dreapta integra dezbaterea asupra atitudinii față de elementele culturale și mai puțin asupra elementelor politice ale revoluției liberale a Luminilor. În același timp, după Sosnowska, clivajul stânga-dreapta presupunea un conflict
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
integra dezbaterea asupra atitudinii față de elementele culturale și mai puțin asupra elementelor politice ale revoluției liberale a Luminilor. În același timp, după Sosnowska, clivajul stânga-dreapta presupunea un conflict în privința atitudinii față de caracterul periferic al țării. De fapt, dacă admitem că modernitatea este unul dintre elementele constitutive ale identității europene occidentale contemporane, atunci clivajul polonez stânga-dreapta ar fi deja de facto un conflict antivs. pro-Europa. Noi am spus-o, acest conflict nu este împărtășit de dreapta. O parte considerabilă a dreptei pretinde
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
O parte considerabilă a dreptei pretinde, bazându-se pe definiția identității europene, a fi chiar mai europeană decât stânga. Teoretic, o asemenea schimbare a dreptei ar putea surveni în același timp cu decepția privind ideologia Europei Occidentale contemporane. Acceptarea dominației modernității ca una dintre paradigmele Uniunii Europene ar putea transforma treptat poziția dreptei, din una de critică a dependenței istorice fața de Uniunea Sovietică "păgână și barbară", în una de critică a dependenței polone față de o Europă occidentală "păgână și decadentă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Uniunii Europene. În plus, dreapta poate să se declare o protectoare a identității europene "autentice". De fapt, ideea unei asemenea misiuni pentru Polonia exista deja de câtva timp și va fi prezentată pe scurt în secțiunea următoare. Adăugăm că respingerea modernității de către majoritatea dreptei poloneze nu este radicală și surprinde în primul rând, prin câteva dintre aspectele sale ideologice și simbolice, cum ar fi, de exemplu, rolul religiei. Putem constata, după modelul lui Samuel Huntington 3, că modelul de guvernare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre aspectele sale ideologice și simbolice, cum ar fi, de exemplu, rolul religiei. Putem constata, după modelul lui Samuel Huntington 3, că modelul de guvernare a Statelor Unite, ca și acela al ideologiei de stat, reunește tot atât de importante aspecte privind respingerea modernității. Cazul Poloniei și cel al Statelor Unite sunt cu totul diferite, dar grosso modo, există un anumit grad de asemanare. Acest fapt arată că anti-modernismul dreptei poloneze nu poate fi în mod necesar identificat cu atitudinea antioccidentală în sensul larg al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]