7,850 matches
-
Din scrisorile primite: După 1989 Aromânii din Balcani și America sperau Într-un reviriment general, constituindu-se În asociații proprii. Scrisorile primite după 1997 sunt 108 pline de amărăciune și adâncă decepție. Dezinteresul democrațiilor occidentale a rămas același față de latinitatea orientală ca și pe parcursul Evului Mediu. Ghiorghi Platari Tzâmă (Atena) membru de onoare al Fundației „Ginta Latină”. „În data de 16.06.1994, În mușatul Iași și În Casa Vasile Pogor numindu-mă membru al Fundației „Ginta Latină” exprim profunda mea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
internațional consacrat acestei comunități. Congresul a fost organizat de Prof. Goran Filipi decan al Facultății de Litere și Filosofie din Pola Împreună cu președintele Asociației Culturale lu Rumeri „Andrei Glavina”, Dr. Petru Rațiu. A fost un moment istoric În lumea latinității orientale prin hotărârea de a se obține recunoașterea juridică a acestei minorități cerută de autoritatea participanților istorici lingviști, oameni politici, militanți pentru drepturile omului. Un succes al Asociației și un merit al președintelui D. Petru Rațiu este publicarea revistei trimestriale „Scrisoare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit În Republica Iakuția din Siberia Orientală. În Împrejurimi se află peste 500 de români iar În regiune se găsesc peste 10.000. În toamna anului 1992 Înființează societatea ”Constantin Stere” pe lângă care funcționează o școală duminicală. Dorește să Înființeze la Aldan o filială Ginta Latină În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a-și afirma identitatea etnică. Discriminarea antiromânească din Transnistria și Întemnițarea criminală a lui Ilie Ilașcu sunt grăitoare. Învățământul pentru minoritatea română este ficțiune iar deznaționalizarea este mai drastică decât În perioada feudală. Îngrijorați de procesul de asimilare a romanității orientale, noi, participanții la cel de al IX-lea SIMPOZION al SOCIETĂȚII CULTURALE „GINTA LATINĂ”, adresăm o cerere solemnă către parlamentarii români, Guvernului României, guvernelor țărilor vecine, Consiliului Europei și concetățenilor minoritari din România să intervină cu toată autoritatea pentru a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
patriotice neguvernamentale, cadre din Învățământ, delegați din partea minorităților din țară și a românilor din statele vecine. Europa mileniului III va trebui să asigure tuturor naționalităților egalitate, dreptate, reciprocitate! CAPITOLUL XI 1999 Grupuri de români izolați și uitați Răspândirea grupurilor latinității orientale se suprapune fidel pe harta geografică a vechilor Traci. Popor antic, cunoscut documentar de pe la 18001500 Î. Hr. sau odată cu datarea epocii bronzului, tracii au fost poporul cel mai numeros de pe continentul european. Spre miază noapte ramuri ale lor se Întindeau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, În Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat În colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din Rm. Vâlcea de către d-na Laura Vega. 21-30.08. S-a desfășurat la Muncel (lângă Pașcani) cea de-a IX-a ediție a taberei de vară - „Cultura si civilizatie „ tema: <Spirit românesc, spirit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Realizarea efectivă a așezământului ar reveni autorității locale din țara respectivă. Statul român, prin departamentele unor ministere, precum și organizațiile neguvernamentale din țară preocupate de problema românilor de peste hotare, va sprijini funcționarea acestor lăcașuri. Domnule Președinte, Participanții la Simpozionul „Unitatea romanității orientale” vi se adresează cu multă speranță: delegații Filialelor din țară, ai altor organizații neguvernamentale, membri ai parlamentului, purtători de cuvânt ai Uniunilor minorităților din România. Considerăm Casa Noastră forma potrivită pentru etapa actuală de susținere a politicii europene față de minorități
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din primul război mondial care a dus la formarea Statului Național Unitar Român. Adresarea noastră către organizații din țările latine este o evocare apel ca acestea să sprijine programele din țară și din comunități. A venit era recunoașterii grupurilor romanității orientale și recuperarea lor În drepturi egale cu ale altor minorități din țările europene. Rolul asumat de Ginta Latină față de confrații din alte țări este de a-i Încuraja să obțină dreptul la cultura națională. Oprirea procesului de deznaționalizare Înseamnă afirmarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
am revenit în MAE, am îndeplinit în două rânduri funcția de director în Centrala MAE, iar în străinătate, prin Hotărârea Guvernului României, funcția de Consul General în Brazilia și prin Decret al Președintelui Emil Constantinescu, funcția de Ambasador în Republica Orientală a Uruguayului. În primii doi ani de după revoluție, aflat în conducerea Direcției culturale, pasiunea mea din tinerețe, aveam să călătoresc în misiuni diplomatice în SUA, Canada, Franța, Germania, Spania, Olanda, Italia, Austria, Suedia, Danemarca, Polonia, Ungaria, Republica Moldova, Albania, Bulgaria, Israel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și luând contacte cu noi oameni, noi obiceiuri, noi cerințe. A fost necesar să-mi impun voința de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și luând contacte cu noi oameni, noi obiceiuri, noi cerințe. A fost necesar să-mi impun voința de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că inscripția ipotecară trebuia făcută, deoarece era logic ca Împrumutul de 78 milioane să fie garantat cu ceva. După Îndelungate și anevoioase tratative, desfășurate până În primăvara anului 1876, problema răscumpărării Întregii rețele de căi ferate a stagnat, datorită agravării „crizei orientale”, fiind reluată abia după 1878. Capitolul II Petre P. Carp și independența României 1. Activitatea politică și diplomatică. Convenția cu Austro-Ungaria După ce a contribuit la rezolvarea parțială a „afacerii Strousberg”, Carp s-a implicat În problemele de politică internă, susținând
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
corsari englezi, fiind aproximativ contemporanii unor corsari francezi precum René Duguay-Trouin, Giovanni da Verazzano și Jean Bart. Robert Surcouf, în epoca următoare, căpitan pe micuța goeletă Confiance, a rămas în posteritate prin distrugerea uriașului vas britanic Kent, al Companiei Indiilor Orientale. Chiar dacă mai toate țările care aveau flote aveau și corsari, englezii rămân maeștrii jafurilor pe mare, după cum recunoscuse un cronicar francez, Scaliger, la capătul veacului al XVI-lea : Nulli melius piraticum exercent quam Angli. Gosse plasează aceste performanțe în descendența
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și l-au spânzurat pe cheiurile din Plymouth, iar pe ceilalți din echipajul său i-au pus în lanțuri, în Devenport, până când i-au reîmbarcat pe vasul Beagle, iertați și gata să ajute la marile descoperiri, alături de Charles Darwin. Pirații orientali ai lui Radu Tudoran locuiau izolați, în insulițe neînsemnate pe hărți (arhipelagul Sporadelor de nord, Marea Roșie) sau în porturi aglomerate (Alexandria), erau încălțați cu cizme, peste care atârnau caftane lungi, iar în cap aveau unii turbane, alții legături prăzulii ; așa cum
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în cârlig, nici papagal pe umăr, nici tricorn și redingotă, nici altă costumație cunoscută în literatura occidentală de profil. Structural levantin, ni l-am putea imagina în viața de zi cu zi, atunci când nu urmărește ceva anume, îmbrăcat în straie orientale, cu turban, șiac, vestă, șalvari și cizme cu botul ascuțit și întors. Cu un sfârșit deloc glorios, în colții rechinilor, ca o pedeapsă divină, Spânu a întruchipat în literatura română atât o variantă a perso najulul malefic, imprevizibil ca marea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ridicat, cu cea mai tânără populație și cea mai fertilă. Reprezintă a doua minoritate ca mărime după cea maghiară (7,1%), iar după Federația Romilor, prima (aproximativ 10%). Aproape jumătate din populație are sub 20 de ani (în întreaga Europă Orientală). În ultimii 16 ani, populația romă din România a crescut cu 80%. Media de locuire este de 3,03 persoane/cameră, uneori ajungând însă și la 20, 58% dintre bărbați și 89% dintre femei nu au nici o calificare. 32% dintre
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
PĂRINTELE TEOCTIST STUPCANU Mare mâncău și iubitor de parte femeiască, stareț la Neamț și Vorona, profesor de muzică orientală la Seminarul din Iași, părintele Teoctist avea trupul plin și fața limpede, ca și sentimentele lui. Îi plăcea să-și amintească. În verile copilăriei se urca într-un cireș, în sân cu o mămăligă, și cobora numai când era sătul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
488, satul Stulpicani avea la vremea nașterii viitorului mitropolit 2.380 de locuitori și 428 de case, aproape o treime dintre săteni vorbind limba română, iar restul, cei mai mulți dintre ei, vorbeau germană. La fel, o treime erau de confesiune greco- orientală, restul fiind romano-catolici, luterani și evrei, astfel încât mitropolitul Nectarie, a trăit și a copilărit printre străinii de credința creștină ortodoxă. Astăzi, minunata așezare a Stulpicanilor în „umbra codrilor seculari ce străjuiesc pintenii estici ai Răsăritului”, adăpostește 6.246 de suflete
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
năvalnic dor de învățătură”, parcă ni-l și închipuim pe Nicolae părăsindu-și părinții, lăsându-și Stulpicanii săi iubiți în 1887 și pornind cu merinde în traistă la Școala Latinească din Suceava, „un liceu de stat denumit Gimnaziul Superior greco - oriental cezaro - crăiesc (Greco - orientalische K. K. Obergymnasium)” astăzi vestitul Liceu „Ștefan cel Mare”. Aici, la acest liceu, i-au fost „lărgite și cimentate zăcămintele sentimentului național primite de acasă, prin gura nemuritorilor dascăli cari au aprins cu grai de foc
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și creăm, prin acest uric, Universitatea din Cernăuți, îngăduind totodată ca ea să poarte numele nostru: Universitatea imperială - regală Francisc Iosif din Cernăuți. Totodată am dispus ca deocamdată Universitatea să fie compusă din trei facultăți și anume: de teologie greco - orientală, de drept și de filosofie și am avut grijă ca aceste trei facultăți să aibă un corp didactic corespunzător și să fie înzestrate cu edificiile necesare, cu material didactic și cu fondurile necesare pentru îndeplinirea scopurilor lor nobile”. Inaugurarea solemnă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
din țările ortodoxe vecine: România, Bulgaria, Serbia. Limbile de predare erau româna și germana, iar disciplinele studiate erau Studiul Biblic și Exegeza Vechiului Testament, Studiul Biblic și Exegeza Noului Testament, Dogmatica, Teologia Morală, Istoria Bisericii, Drept Bisericesc, Teologie Practică, Limbi Orientale, precum ebraica și aramaica, la care se adăugau greaca și slavona bisericească. „Iluștri profesori, care au studiat în prestigioase centre universitare din Europa și nu numai, precum Breslau, Leipzig, Strasbourg, Viena, Innsbruk, Bonn, Würtzburg, München, Tübingen, Berlin, Atena, Paris, Praga
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pe 24 mai 1915, și Italia s-a lăsat târâtă în învălmășeala generală, iluzionându-se cu o soluționare rapidă a conflictului. Și, în schimb, s-a împotmolit în tranșee, pentru trei ani interminabili. În fiecare zi, de-a lungul hotarelor orientale, se celebra ritul macabru al jocului de-a masacrul, pentru cucerirea zadarnică a vreunei înălțimi uscate, aride, încremenite. Lanțurile albe ale munților calcaroși s-au îmbibat cu pete mari și rotunde acoperite cu o crustă de sânge tineresc. În timp ce tineretul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Împărăție a lui Dumnezeu să se extindă pe întreg pământul... Al doilea lucru pe care vreau să vi-l cer este acesta. A apărut în Elveția o operă internațională numită „Catholica Unio“ cu intenția de a coopera la reîntoarcerea Bisericilor orientale în sânul Maicii Biserici. Vă atașez pagina care o să vă clarifice mai bine scopul, mijloacele și foloasele spirituale ale Operei. Eu am crezut potrivit să înscriu la această operă toată Congregația noastră, așa încât toți Slujitorii Săraci să fie asociați ai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]