8,467 matches
-
cartier al orașului Huși. Cuvântul provine, probabil, de la numărul mare de plopi care se aflau pe malul Drăslăvățului. Podoleni. Comună în apropiere de Huși; oameni originari din Podolia; străini, cel puțin, în sens geografic. Răești. Astăzi - cartier al orașului Huși; pârâu format din pârâiașele Șara și Turbata, care curgeau prin partea de nord a orașului. Unindu-se cu pârâul Broșteni, formează pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Podoleni. Comună în apropiere de Huși; oameni originari din Podolia; străini, cel puțin, în sens geografic. Răești. Astăzi - cartier al orașului Huși; pârâu format din pârâiașele Șara și Turbata, care curgeau prin partea de nord a orașului. Unindu-se cu pârâul Broșteni, formează pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși”, iar localitatea Răești. Recea. Pârâul Recea (bulg. rečka = râușor, diminutiv de la rěka
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apropiere de Huși; oameni originari din Podolia; străini, cel puțin, în sens geografic. Răești. Astăzi - cartier al orașului Huși; pârâu format din pârâiașele Șara și Turbata, care curgeau prin partea de nord a orașului. Unindu-se cu pârâul Broșteni, formează pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși”, iar localitatea Răești. Recea. Pârâul Recea (bulg. rečka = râușor, diminutiv de la rěka), numit și Novaci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de nord a orașului. Unindu-se cu pârâul Broșteni, formează pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși”, iar localitatea Răești. Recea. Pârâul Recea (bulg. rečka = râușor, diminutiv de la rěka), numit și Novaci, izvorăște din dealul Recea (com. Duda), trece prin satul Novaci, apoi pe teritoriul orașului Huși, și se varsă în pârâul Huși. Râșești. Comună în sud-estul plasei Podoleni, așezată în valea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numiți o perioadă de timp „râioși”, iar localitatea Răești. Recea. Pârâul Recea (bulg. rečka = râușor, diminutiv de la rěka), numit și Novaci, izvorăște din dealul Recea (com. Duda), trece prin satul Novaci, apoi pe teritoriul orașului Huși, și se varsă în pârâul Huși. Râșești. Comună în sud-estul plasei Podoleni, așezată în valea râului Prut; vecini: la nord - com. Drânceni, la sud - com. Duda, la est - Basarabia, la vest - Drânceni și Râpile. A fost proprietate a lui Teodor Cerchez, deputat și prefect. La
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Săratei (în jud. Fălciu, plasa Prut, com. Rânceni, Drânceni, de astăzi) și Sărata, care face parte din comuna Stănilești. Gheorghe Ghibănescu era de părere că „Gura Sărăței e în jos de Huși, aproape 40 km tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ghibănescu era de părere că „Gura Sărăței e în jos de Huși, aproape 40 km tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tocmai în comuna Rânceni, iar pârâul Sărata, care izvorăște din dealurile de lângă Rusca, trece prin valea Ivăneștilor, apoi mai sus de Vetrișoaia se unește cu pârâul Șchiopeni, și aproape de Berezeni, unindu-se cu Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut, este un alt pârâu Sărata, în județele Bender și Ismail, care se varsă în Pruteț, este foarte greu de făcut deosebirea între ele. Locul este amintit de mai multe ori în documentele secolului al XV-lea: din 12
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut, este un alt pârâu Sărata, în județele Bender și Ismail, care se varsă în Pruteț, este foarte greu de făcut deosebirea între ele. Locul este amintit de mai multe ori în documentele secolului al XV-lea: din 12 mai 1406, 8 octombrie 1434, 11
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiii lui Stănilă, au vândut satul Berbescii, pe Prut, după cum atestă documentul din 15 martie 1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului lor de la strămoșul domniei mele, de la Alexandru Vodă”). Talaba. Sat și pârâu care se varsă în Elan. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei Deleni, plasa Mijlocu. Se presupune că această localitate a fost întemeiată de proprietarul Toma Luca și era locuită de țiganii împroprietăriți prin Legea rurală din 1864
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
huci (pronunțat moldovenește huși), ipoteză emisă de geografii Vintilă Mihăilescu și Ion Gonea; 10) de la Hus (ebr.), fiul lui Ham. Forma Husa la aromâni ar justifica originea biblică a numelui; 11) Emil Petrovici considera că denumirea orașului Huși provine de la pârâul omonim, iar din punct de vedere etimologic, numele moldovenești de persoane Hus, Husul, Husea derivă din ucr. gγs´ (gâscă). Lingvistul susținea că toponimul Huși prezintă s, nu ș, aducând drept argument pisania de la 1497 (cu caractere chirilice), care se află
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
localității să provină din verbul a se cotroci, a (se) ascunde, generat fiind de vechea strategie a populației autohtone de retragere din fața năvălitorilor, în locuri apărate natural. Plopenii. Situat în partea de sud-est a orașului Huși, satul este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașul Vaslui, depărtat de Huși cu patru miliare ungurești - est oppidum waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al XVII-lea privind țările române
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se constată, tradițional și documentar, că cele mai vechi vii hușene se găseau pe Dric, pe dealul și pe platoul de dincolo de pârâul Turbata, la nord-est de Huși, spre dealul Lohanului. Un document din 1634 consemnează existența în timpul domniei lui Vasile Lupu a unor plantații de viță-de-vie la Dric, lângă târgul Huși. Într-un hrisov din 26 aprilie 1658, sunt menționate viile de pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținutul Fălciu erau vestite pentru creșterea vitelor. Dimitrie Cantemir remarca în mod deosebit bovinele din ținutul Fălciu, care erau exportate până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud, până în Veneția: „Boii cei mai grași și mai buni se găsesc la Pârâul Sărat din Fălciu [...], fiindcă acolo pășunile sunt foarte sărate și cu iarbă grasă. Aici se găsesc atât de mulți boi de soiul acesta, încât ei sunt îndestulători nu numai pentru hrana locuitorilor, dar și pentru plata grelelor tributuri pe care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a născut într-un imobil (ulterior demolat), care era situat pe actuala stradă Alexandru Ioan Cuza, fostă proprietate a avocatului Teodor Stafie. O parte din copilărie și-a petrecut-o pe moșia tatălui său, la Barboși (ținutul Fălciu), situat pe pârâul Moisei, afluent al Elanului (drumul spre Hoceni-Oțeleni). Ion Lupașcu, într-un studiu publicat în „Convorbiri literare”, atrăgea atenția asupra faptului că Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Huși: „În cel dintâi an al domniei, cam prin luna Maiu sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului. Igiena era neglijată. În piața orașului, unde se afla o hală, erau expuse diferite zarzavaturi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Călătorului îi stă bine cu emigrația. * Haina dezbracă pe om. * Era așa de frig, încât a înghețat și focul în sobă. * Politicienii mint de îngheață și Soarele. * A fost o inundație atât de mare, că nu se mai vedea nici pârâul. * Ca să dai, trebuie să ai. * Muncă multă, oboseală sigură. * Unii au ajuns oale și canistre. * Gura omului cu mâncare se astupă. * Dacă nu-i foc, înseamnă că nu sunt lemne. * Laudă-mă, gură, că ți-oi da gumă de mestecat
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ce-i stăteau în cale, urca panta dealului ce era destul de înclinată. La prima vedere n-am vrut să cred. Rup o frunză dintr-un mic copăcel din preajma mea, lăsând-o pe firul ape. Și totuși încet, încet la viteza pârâului, frunza urca panta dealului, îndepărtându-se de noi. Era ceva nou ce nu-ți puteai închipui că e adevărat până ce nu vedeai cu ochi tăi. Am pornit iar la drum, în mintea mea încercam să-i găsesc o explicație fenomenului
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Ne adunasem deci într-o poiană prea frumoasă prin mijlocul căreia șerpuia un pârău rece ca gheața și limpede ca lacrima. Acolo la umbra a câtorva brazi seculari, pe un mușchi verde și moale ca o saltea de puf, lângă pârâul cel răcoros în undele căruia ne-am așezat butelcile 132 ca să le răcim, ne-am pus și noi jos roată împrejur după moda orientală a văcsuitorului nostru de cizme, iar după ce Catrințaș ne-a desfăcut saci cu merindele, apoi... halal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
numai lumea vie, dar și cea pe care noi, desigur superficial, o numim moartă, a mineralelor, poate fi pragmatizată, de fapt revelându-i frumusețea ascunsă, prin entropie. Maiestuosul aceluiași munte sau perfecțiunea unui cristal, curgerea iute și cristalină a unui pârâu e aceeași ordine, adică aceeași negentropie; un deșert ori o grămadă de pietre, la care cineva făcea recent referire, apărând frumoasa sălbăticie a Rarăului de invazia tehnologiei, nu-i altceva decât entropizare, adică haos și urâțenie. Ca și canalul de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la dreapta, ajungi în valea Ucei Mari, unde dai de Cabana Fata Pădurii, sau cabana Arpaș, denumirea mai oficială, din păcate închisă de mai mulți ani, din motive neștiute încă de mai nimeni. Acolo drumul urcă spre munți pe malul pârâului Ucii până se termină și el, de aici continuând o potecă ce urcă pe firul văii până la Cabana Turnuri, la 1500 și ceva de metri altitudine, iar de aici până la cabana Podragu, după vreo 2.5 ore de gâfâială. De
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
localnicii au redenumit această cascadă ca fiind a cailor, tocmai datorită acestei legende. Odată cu această cascadă, întreaga zonă a fost redenumită, muntele din imediata apropiere primind numele de Muntele Cailor, circul glaciar primind și el numele de Podul Cailor, iar pârâul ce se prăvălește în vale a primit numele de Izvorul Cailor. Citind legenda am înțeles mai bine istoria acestui tărâm fantastic. Afară s-a întunecat și noi ne-am reîntors cu telescaunul în Borșa, unde ne-am cazat. În acea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fi acoperit un cioban, omorându-i și oile, câinele și măgarul. De aici vine denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nordvestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor roșiatice aduse de pârâul Roșu, cât și reflectarea purpurie a Suhardului Mic în oglinda lacului, dar și calcarele roșcate din împrejurimi sunt considerate a fi motivele pentru care acest mic paradis acvatic a primit numele de Lacul Roșu. Când am ajuns pentru prima dată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]