6,839 matches
-
simțim criza de timp în raport cu multele lucruri (care se adună și) pe care le avem de făcut în fiecare zi. Alții, simțim o criză de timp consubstanțială condiției umane. Și, totuși, oricât ne-am dori-o (unii), timpului nu-i pasă de noi, de nimeni. Oare cum trăiesc cei care (se) întreabă dacă există iubire între oameni? (chiar și retoric) Dacă educația presupune autoexprimare, autoafirmare, autorealizare, autocontrol, autoactualizare, atunci cei care cred că în educație sunt - în mod inevitabil - necesare autoritatea
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Educație Fizică și Sport ai Universității din Pitești și o echipă a Centrului de Reeducare a Minorilor Găești. Studenții facultății au prezentat o sinteză demonstrativă pe durata a treizeci de minute, a activității desfășurate în cadrul disciplinei Fotbal, având ca tematică „Pasa cu latul din alergare și marcajul și demarcajul fără minge”, coordonate de domnul preparator universitar Vișan Paul. În ceea ce urmează, vom prezenta detaliat trei mijloace de realizare a temelor propuse, după cum urmează: Mijlocul numărul 1 - Studenții sunt împărțiți în două
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
pentru această acțiune tactică individuală. Mijlocul numărul 2 - Studenții sunt împărțiți în echipe de câte cinci jucători într-un spațiu delimitat prin jaloane (4/3metri). Patru sunt dispuși în careu, iar unul este poziționat în mijloc încercând să recupereze mingea pasată de cei patru. Procedeul de pasare nu poate fi decât cu latul, cei care nu execută acest procedeu sau li se interceptează pasa, trebuie să intre în centrul careului. Variantă: 1. Ritmul de pasare poate fi impus în funcție de calitățile pasatorilor
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
4/3metri). Patru sunt dispuși în careu, iar unul este poziționat în mijloc încercând să recupereze mingea pasată de cei patru. Procedeul de pasare nu poate fi decât cu latul, cei care nu execută acest procedeu sau li se interceptează pasa, trebuie să intre în centrul careului. Variantă: 1. Ritmul de pasare poate fi impus în funcție de calitățile pasatorilor astfel: dintr-o singură atingere, din două sau mai multe atingeri. 2. Procedeul de pasare poate fi alternat impunându-se ca două, trei
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
trebuie să fie corelați cu intervalul de pasare delimitat de jaloane, pentru a nu depăși distanțele marcate; traiectoria mingii trebuie să fie realizată pe poziție viitoare; în momentul lovirii mingii trunchiul trebuie să fie aplecat înainte, iar mingea să fie pasată la firul ierbii. În finalul activității a fost realizat un joc bilateral între cele două echipe, din care prezentăm câteva aspecte esențiale: Pregătirea organismului pentru efort înainte de începerea meciului Desfășurarea jocului - Lovitură liberă directă Premierea jucătorilor Competiția de atletism Din cadrul
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
sunt pe patru coloane față în față la distanță de 8 m. Primii copii dintr-o parte au câte o minge. La semnalul învățătorului primii execută dribling din mers pe distanță de 6 m, prind mingea cu două mâini, o pasează celor din față și trec la coada șirului din alergare, următorul continuă acțiunea. Câștigă grupa care ajunge mai repede în vechea formație ,,Mingea în stea” Copiii sunt împărțiți în două cercuri egale ca număr. În mijlocul cercului stă un copil
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
următorul continuă acțiunea. Câștigă grupa care ajunge mai repede în vechea formație ,,Mingea în stea” Copiii sunt împărțiți în două cercuri egale ca număr. În mijlocul cercului stă un copil cu o minge. La semnalul învățătoarei copilul din mijlocul cercului pasează mingea la un copil de pe cerc care o prinde, o pasează înapoi și aleargă în mijlocul cercului iar celălalt pasează mingea la următorul și trece pe cerc. Câștigă cercul care ajunge mai repede în vechea copiii sunt pe grupe de doi
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
formație ,,Mingea în stea” Copiii sunt împărțiți în două cercuri egale ca număr. În mijlocul cercului stă un copil cu o minge. La semnalul învățătoarei copilul din mijlocul cercului pasează mingea la un copil de pe cerc care o prinde, o pasează înapoi și aleargă în mijlocul cercului iar celălalt pasează mingea la următorul și trece pe cerc. Câștigă cercul care ajunge mai repede în vechea copiii sunt pe grupe de doi cu fața la perete, primii au câte o minge. Primii elevi pasează mingea
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
două cercuri egale ca număr. În mijlocul cercului stă un copil cu o minge. La semnalul învățătoarei copilul din mijlocul cercului pasează mingea la un copil de pe cerc care o prinde, o pasează înapoi și aleargă în mijlocul cercului iar celălalt pasează mingea la următorul și trece pe cerc. Câștigă cercul care ajunge mai repede în vechea copiii sunt pe grupe de doi cu fața la perete, primii au câte o minge. Primii elevi pasează mingea în perete cu două mâini, iar următorul o
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
o pasează înapoi și aleargă în mijlocul cercului iar celălalt pasează mingea la următorul și trece pe cerc. Câștigă cercul care ajunge mai repede în vechea copiii sunt pe grupe de doi cu fața la perete, primii au câte o minge. Primii elevi pasează mingea în perete cu două mâini, iar următorul o prinde. același exercițiu cu lăsarea mingii să cadă jos. Joc dinamic - Pentru fiecare echipă în parte se alege câte o literă; la litera respectivă echipa trebuie să găsească cât mai multe
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
a părinților datorită locului de muncă. Itemul 8 Nivelul de control al părinților în menținerea mâinilor curate Copiii cu frați sunt mai neglijați decât copii unici, asta se datorează numărului mare de copii in casă, a părinților cărora nu le pasă de copii lor, a consumului de alcool și a lipsei responsabilității. Itemul 9 Statutul sociometric Din răspunsurile la itemul 9 observăm că fetele și băieții unici sunt mai puțin sociabili cu colegii de clasă și cei de la școală având mai
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
al lui Mozart; în acest caz însă nu se cunoaște cu exactitate originea manuscrisului latin descoperit în 1803, lângă o mănăstire bavareză Benediktbeuern. Animat de bucuria ce transpare din textul al cărui laitmotiv este „Când suntem în tavernă, nu ne pasă de nimic”, acesta pare a fi o scenă descrisă în prezentarea serbărilor dionisiace, starea supremă identificată beției. Poate fi ironic sau satiric, în funcție de contextul istoric, dar fără îndoială cântecul constituie un reper pentru perceperea influenței burlești, în ceea ce privește cultura muzicală. Contemporaneitatea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
că nu mai rezist. Până la 35 de ani aproape am „vegetat” într-un regim totalitar (nu și ca mamă, prietenă sau profesoară). În ’90 mi-am spus: „De acum încolo, ceea ce ești depinde numai de tine. Nu mai poți să pasezi responsabilitatea nimănui”. Problema era că într-o societate cu puțini oameni în stare sau dispuși să producă schimbări, fie intelectuale, fie politice, unii dintre noi trebuiau să fie de toate: și teoreticieni și creatori de instituții și ONG-uri și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
inexistent (cu excepția remarcabilă a cercetărilor întreprinse sub direcția Renatei Weber și cele de acum câțiva ani ale Monicăi Macovei). Aici probabil ne-a fost destul importul de legi, adică sindromul a ceea ce eu numesc „feminism room-service”, încât puțin ne mai pasă dacă legile celelalte discriminează sau nu. La fel de tristă este subdezvoltarea criticii literare feministe, întreprinsă asupra „reginei culturii românești”, a literaturii române, mai ales a celei „canonice”. Am vedea mult mai bine de ce, în ciuda egalității formale și a „ucazurilor” egalitare în privința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
publicare a studiilor de gen și a cercetărilor feministe. De altfel, feminismul cultural moldav nu se află până acum decât la sediul și în tipografiile Poliromului. Universitățile ieșene sunt conservator-nepăsătoare în această privință. Revistelor literare românești, indiferent de unde, nu le pasă de această problematică sau sunt năucitor de conservatoare. Televiziunile nu au nici un fel de politică feministă. Emisiunile sunt pentru doamne, despre vedete, pentru „fâțe”. Accidental mai nimerește câte o invitată sau câte un invitat care sunt feminiști. Presa scrisă cotidiană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ți se strâmbe oasele și ajungi cocoșată. Când mă uit pe drumurile României, văd în masă femei vârstnice strâmbe. Cine le-a testat de osteoporoză, cine face tratamente cu femeile de 45 de ani să nu ajungă așa? Cui îi pasă? Dar nici lor nu le pasă... Ele nu știu. Nici măcar nu știu că este o boală. Și merg înainte cu fatalisme: așa a fost să fie, așa a vrut Dumnezeu. Culorile terne în care se îmbracă, lipsa acelui joie du
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cocoșată. Când mă uit pe drumurile României, văd în masă femei vârstnice strâmbe. Cine le-a testat de osteoporoză, cine face tratamente cu femeile de 45 de ani să nu ajungă așa? Cui îi pasă? Dar nici lor nu le pasă... Ele nu știu. Nici măcar nu știu că este o boală. Și merg înainte cu fatalisme: așa a fost să fie, așa a vrut Dumnezeu. Culorile terne în care se îmbracă, lipsa acelui joie du vivre, faptul că bucuria de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
plătesc banii învățătoarelor, asistentelor medicale, doctorilor (mai ales femei), chestorilor, jandarmilor, generalilor (aproape numai bărbați); - Principiul „salarii egale la muncă egală” în domeniile bugetare (în sensul calificării, efortului, importanței sociale) este aplicat discreționar și netransparent, în cazul în care îi pasă cuiva de el la „negocierea” politicilor salariale între domenii bugetare. Dar din aplicarea politicilor salariale deducem însă discriminarea pozitivă a domeniilor prin excelență „bărbătești”; - Domeniile bugetare au oricum bani puțini fiindcă „protecția socială” a celor care nu au muncit, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
trag din femei, sunt crescuți de femei, educați de femei, au colege femei, fac copii cu femei, mulți dintre ei au fiice. Când utilizează acest gen de limbaj, se gândesc oare și la mamele, fiicele, iubitele, soțiile, colegele lor? Le pasă de faptul că și ele au interese legate de administrația locală și le interesează pe ce plănuiesc alții să li se ducă banii pe care îi plătesc chiar ele? Consideră că ele nu sunt în stare să-și cunoască și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
top-modele, sportive, prezentatoare, soții de politicieni în proporție egală cu politicienele; - Bărbații nu au relații politice cu femeile, nici ca alese, nici ca alegătoare. Ele apar însă uneori în clipuri de campanie zâmbind candidatului protector, pline de speranță; - Ziarelor le pasă puțin de sănătatea fizică și psihică, de educație, de administrația cotidiană, justiția de zi cu zi, căci nu sunt „scandaluri”. De aceea, profesiile feminizate sunt „nespectaculoase” și aproape invizibile public. Poate și de aceea, politicienii se simt mult mai puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
omul ca parte integrantă a unui univers fizic aflat în permanentă expansiune. Moneda de hârtie este o monedă a încrederii și vitezei, a vecinătății și cooperării. Caracterul său social devine unul clar, puternic afirmat. Aici nu este vorba de a pasa o castană fierbinte, fără nicio valoare, din mână în mână615, ci de a asuma riscul ca fiind unul colectiv, în paguba sau în profitul tuturor. Capitalismul este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul fundamental
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
să poată dispune de resurse ce ar satisface în întregime visele tuturor oamenilor. Chiar dacă imaginăm că așa ceva ar fi posibil la un moment dat, în momentul următor, omul poate avea un gând, o imagine, un plan de realizat. Oamenilor le pasă de ceilalți oameni doar dacă sunt ființe pe care le iubesc, membri ai familiei, rude sau prieteni apropiați. Dincolo de asta oamenii se află în zona unei asocieri mai mult sau mai puțin solidare, a unei asocieri în formula societății și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lor individuală, egoistă. Cu noi înșine trăim tot timpul, totul se desfășoară prin raportare la noi înșine. De aceea dimensiunea individuală, egoismul ființei noastre, ne va împiedica de la recunoașterea posibilității de a ne păsa de ceilalți, mai mult decât ne pasă de noi înșine. Un alt mit, o altă utopie, este aceea că oamenii au capacitatea de a deține lucruri în comun 1213. Freud arată cum "comuniștii cred că au descoperit calea eliberării de rău. Omul este, după părerea lor, mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
viață n-ar fi avut răbdare să o asculte nici pentru câteva clipe. În vreme ce alții plângeau, eu nu-mi putusem stăpâni râsul când am auzit versurile lui Coșbuc recitate cu un patetism fioros: „Din codru rupi o rămurea/ Ce-i pasă codrului de ea?”. Cred că și Bubi, acolo, în cer, se prăpădea de râs. C.Ș.: Am ajuns la sfârșitul istoriei vieții lui și nu mi-ai spus încă numele acestui om cu un destin atât de neobișnuit și care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
spunea exact, oricum el răspundea de edituri și era director în Consiliul Culturii. Mi-aduc aminte că am avut o discuție foarte lungă cu Mihai Gafița. El ar fi tipărit-o, deși nu era foarte încântat de conținut. I-a pasat-o însă lui Marin Preda. Preda a ținut-o, la rândul lui, foarte mult, fără să-mi spună nici dacă-i bună, nici dacă-i rea. Doar că e lungă. Am mers la Preda și l-am întrebat: „Vreți s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]