6,818 matches
-
excelentă de freeride, fanii de snowboarding și schi extrem au un imens domeniu de off-piste, punctul central fiind reprezentat de Vârful Păpușa (alt. 2135 m). Zăpada măsoară peste 200 cm din decembrie până în aprilie, stratul de powder fiind întreținut de precipitațiile dese sub formă de ninsoare. În fiecare an, în luna septembrie pe o porțiune de serpentine a DN67c între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă etapa Rânca. În septembrie 2012, în stațiunea montană Rânca a
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]
-
situează lângă Pool Malebo pe malul fluviului Congo vis-a-vis de orașul Brazzaville, capitala Republicii Congo. Orașul este împărțit în 24 de comune (communes): Kinshasa se află în zona tropicală. Media temperaturii anuale este de 25,3 °C. Cantitatea medie a precipitațiilor anuale sunt de 1.378 mm. Lunile cele mai calde din an sunt martie și aprilie (cu temperaturi medii între 26,7-26,8 °C), cea mai rece luna din an este iulie (cu o temperatură medie de 22 °C). Anotimpul
Kinshasa () [Corola-website/Science/305596_a_306925]
-
cele mai calde din an sunt martie și aprilie (cu temperaturi medii între 26,7-26,8 °C), cea mai rece luna din an este iulie (cu o temperatură medie de 22 °C). Anotimpul ploios este între mai și octombrie. Cele mai multe precipitații cad în noiembrie (236 mm), cele mai puține în lunile iunie, iulie și august (1-5 mm). În metropola Kinshasa locuiesc cca. 9.343.416 de locuitori (2006). Limba vorbită de populație este Lingala. Sectorul industrial s-a specializat pe prelucrarea
Kinshasa () [Corola-website/Science/305596_a_306925]
-
planul național a scos în evidență faptul că România este una din țările cele mai sărace în resurse de apă din Europa, (vezi figura alăturată), în contradicție cu impresia încetățenită până atunci. Resursele care ajung în cursurile de apă din precipitațiile de teritoriul țării (resursele endogene) specifice ale României raportate la populație sunt de 1.894 m³/an, loc. iar cele raportate la suprafață corespund unui strat de apă de 0,18 m. După ambele criterii România este una din țările
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
tropicală umedă, cu diferențe mici între anotimpuri și a duratei zilelor. Tot timpul anului este cald (26 - 40 °C), cu o umiditate mare a aerului (minimum 95%). In anotimpul ploios din decembrie până în mai plouă aproape zilnic, cantitatea anuală de precipitații depășește 2000 de mm, ceea ce este o cantitate de 3 ori mai mare ca și cantitatea de precipitații din Germania. Aversele de ploaie din Anzii Cordilieri fac ca nivelul apelor să aibă o diferență de 14 m între anotimpul ploios
Manaus () [Corola-website/Science/305736_a_307065]
-
C), cu o umiditate mare a aerului (minimum 95%). In anotimpul ploios din decembrie până în mai plouă aproape zilnic, cantitatea anuală de precipitații depășește 2000 de mm, ceea ce este o cantitate de 3 ori mai mare ca și cantitatea de precipitații din Germania. Aversele de ploaie din Anzii Cordilieri fac ca nivelul apelor să aibă o diferență de 14 m între anotimpul ploios și cel secetos. Cea mai mare parte din populație sunt de religie catolică, celelalte religii ca cea evanghelică
Manaus () [Corola-website/Science/305736_a_307065]
-
situată la aproximativ 20 de km de acestea. Insula Verde, situată la limita apelor teritoriale, între Saint-Pierre și Newfoundland nu are suveranitatea bine definită între Franța și Canada. Climatul este rece și umed, insulele având peste 1.500 de mm precipitații anual și o umiditate de peste 80%. Sunt situate de asemenea la confluența dintre curentele de aer rece arctce și masele de aer oceanice, mai calde. Temperatura medie în timpul iernii este de doar -3 °C, cu temperaturi ce coboară rar sub
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
cu o circumferință de aproximativ 12 km. Din suprafața totală de 9 km² laguna reprezintă aproximativ 7 km², restul fiind teren uscat cu o înălțime maximă de 29 m. Datorită faptului că evaporarea apei din lagună este mai lentă decât precipitațiile, apa din aceasta este dulce la suprafață, iar de la 6 m profunzime este sărată și puțin acidă. Adâncimea medie este de 20 m, iar adâncimea maximă este de 90 m, și datorită faptului că laguna este închisă, în interiorul acesteia mediul
Insula Clipperton () [Corola-website/Science/305764_a_307093]
-
de 502 m. fiecare). La fel ca în aproape toată regiunea nord-vestică a țării, clima este continental-moderată, supusă unei circulații vestice predominanțe. Temperatura medie anuală este de 6-8 grade, luna cea mai caldă fiind iulie iar cea mai rece ianuarie. Precipitațiile medii anule sunt cuprinse între 800 și 900 mm. Principalele râuri care străbat zona sunt Crasna, Almașul și Agrijul, având afluenți pâraie cu debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
din Județul Covasna. În aria Nemirei predomină climatul caracteristic al munților cu înălțimi mijlocii. Versanții vestici sunt mai umezi și mai reci față de cei estici. Se consideră ca Nemira este partia vânturilor, 40% din acestea sunt venite din vest, aducând precipitații abondente. Nemira este acoperită de păduri dense, întinse pe ambii versanți. Este caracteristică etajarea verticală bine distinctă, respectiv între 600-800 m se așează pădurile de foioase, la 800-1600 m predomină coniferele, iar în zona crestelor peste 1600 m apare vegetația
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
ceții pe fundul depresiunii. Adeseori, când Depresiunea Bârsei este acoperită de ceață, în Poiana Brașov soarele strălucește din plin și aerul este mult mai cald. Scăderea temperaturii sub 0°C este însoțită de apariția fenomenelor de îngheț și de căderea precipitațiilor sub formă de ninsoare. Primele înghețuri pot sa apară la începutul lunii septembrie, iar ultimele s-au înregistrat chiar și în iunie. În partea superioară a muntelui iarna poate să dureze 4-5 luni. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare (între
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
explică prezența viței de vie chiar în imediata vecinătate a muntelui, la Livezile, Viișoara, Sărata), unde, în genere, climatul trebuie sa fie submontan, răcoros și umed. Spațiul montan, cu expoziție față de circulația predominant vestică, favorizează cumularea unor importante cantități de precipitații anuale, a căror medie atinge 1000 mm, iar pe culmile înalte peste 1400 mm, nebulozitatea medie depășind 6 zecimi. Climatul munților mijlocii se caracterizează prin variații moderate ale temperaturii aerului, cea anuală menținîndu-se pozitivă, iar în luna iulie oscilînd între
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
estici) se caracterizează prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea lor superioară se înregistrează precipitații abundente (peste 1200 mm anual). Versanții nordici prezintă temperaturi ale solului și aerului moderate. Apele de suprafață sînt reprezentate prin rîuri și lacul de baraj al Colibiței care va alimenta cu
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea lor superioară se înregistrează precipitații abundente (peste 1200 mm anual). Versanții nordici prezintă temperaturi ale solului și aerului moderate. Apele de suprafață sînt reprezentate prin rîuri și lacul de baraj al Colibiței care va alimenta cu apă orașul Bistrița și hidrocentrala electrică de pe Valea Bistriței
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
înspre sud de aceea a Munților Tarcăului (cu influențe continentale), dar se diferențiază de unitățile de la nord de valea Bicazului. Astfel, Munții Stânișoarei au o climă de munți joși, cu temperaturi medii anuale între 2 și 7 grade C, cu precipitații anuale sub 1100 mm, si cu peste 80 de zile de menținere a stratului de zăpadă. Munții Stânișoarei sunt inca bine împăduriți (aprox. 75% din suprafața), dar pădurea este dominată de formațiunea de amestec conifere-fag. Numai pe culmile de pește
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
oscilează între 14 și 16°C la periferia munților și 10 - 12°C la altitudini mai mari de 1500 m. În luna ianuarie, temperaturile medii coboară de la - 2 pînă la mai puțin de - 6°C pe culmile cele mai înalte. Precipitațiile cresc de la 600-800 mm pînă la 1 200 - 1 400 mm, cele mai abundente afectînd munții cu înălțimi de peste 1 400 - 1 500 m. Aceste valori medii multianuale sînt neuniform repartizate pe anotimpuri, înregistrîndu-se cîte un maxim la finele primăverii
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
înălțimi de peste 1 400 - 1 500 m. Aceste valori medii multianuale sînt neuniform repartizate pe anotimpuri, înregistrîndu-se cîte un maxim la finele primăverii și începutul iernii, separate de două perioade de minim: iulie - august și ianuarie - februarie. La tranziția anotimpurilor, precipitațiile au caracter mixt, punîndu-se astfel în evidență și condițiile locale. Spre exemplu, în întreaga zonă se pot produce concomitent ploi, ninsori și lapovițe, așa cum căderile de zăpadă sau ploile torențiale nu lipsesc din manifestările trecătoare ale stărilor vremii. Dinamica atrnosferei
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cît și a celor est-europene, mai aride, în funcție de care stările vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că masele de aer oceanic, o dată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sînt specifice, înregistrîndu-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații destul de însemnate și măresc gradul de nebulozitate. De altfel, numărul mediu
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
o dată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sînt specifice, înregistrîndu-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații destul de însemnate și măresc gradul de nebulozitate. De altfel, numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este de 180 în zona celor mai înalte culmi de pe creasta apuseană a Munților Vrancei și de 160 în restul spațiului montan. În
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
prin frumusețea lui, primește din Suhard un număr de 20 de afluenți direcți, iar prin intermediul Dornei alți 14 afluenți, cei mai mulți colectați de Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției geologice predominant cristaline prin care curge, în condițiile unui climat cu precipitații abundente, înainte de confluența cu Dorna, Bistrița Aurie realizează aici un debit bogat (circa 12 mc/s). Un aport substanțial îi aduc afluenții care coboara din Suhard, cu scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
se poate împărți în patru zone climatice: In principiu domnește în zona centrală și a munților jurasici și regiunea alpină o climă asemănătoare, diferențe mai mari climatice fiind în regiunea de sud a Elveției. Pe când în regiunea centrală și alpină precipitațiile medii sunt cca. 2000 mm/an în Walis (valea Rhôn-ului) sunt numai 550 mm/an fiind zona cea mai uscată. Cantitatea de precipitații vara, cu excepția Valea Rhôn-ului, este dublă în comparație cu iarna.Temperatura depinde mult de altitudinea locului, având spre vest
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
diferențe mai mari climatice fiind în regiunea de sud a Elveției. Pe când în regiunea centrală și alpină precipitațiile medii sunt cca. 2000 mm/an în Walis (valea Rhôn-ului) sunt numai 550 mm/an fiind zona cea mai uscată. Cantitatea de precipitații vara, cu excepția Valea Rhôn-ului, este dublă în comparație cu iarna.Temperatura depinde mult de altitudinea locului, având spre vest o tendință ușoară de creștere (în medie de cca. 1 °C) Luna cea mai călduroasă iulie cu o temperatură medie între 16 - 19
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
în iulie, se înregistrează temperaturi medii cuprinse între 22°C, iar iarnă, în ianuarie, mediile termice se înscriu cu valorile între -1,9°C și -1,5°C. Maximă absolută s-a semnalat în 1968 la Jurilovca de 38°C. Precipitațiile sunt scăzute, fapt ce se reflectă negativ în scurgerea râurilor și într-o anumită măsură, în procesul de vegetație al culturilor agricole. În aria Munților Măcinului cade cea mai mare cantitate medie/ an de precipitații (circa 500 mm/an) din
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
la Jurilovca de 38°C. Precipitațiile sunt scăzute, fapt ce se reflectă negativ în scurgerea râurilor și într-o anumită măsură, în procesul de vegetație al culturilor agricole. În aria Munților Măcinului cade cea mai mare cantitate medie/ an de precipitații (circa 500 mm/an) din Dobrogea, iar în Depresiunea Nălbant și în porțiunea marginala a lacului Razim, aceasta scade circa 400 mm/an. Cele de la baza unor deluvii, au debite reduse și sunt extrem de fluctuante. Principalele râuri din Dobrogea de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
în ciclul orogenetic Precambrian (foarte probabil, svecofeno-calian), având amprentele metamorfismului din orogenezele assyntică, caledoniana și hercinica. Ulterior, în Triasic-Jurasicul superior, prin deschiderea unui rift intraplacă, s-au acumulat între 500 și 300 m de roci sedimentare foarte variate (siliciclastice, de precipitație chimică, organogene). În faza orogenetica ecocimerică (intraneocomiană) are loc definitivarea aranjamentului actual al Dobrogei de Nord. Întrucât unitățile structurale sunt orientate de la N-V la S-E, cu inclinarea axiala ușoară spre S-E transgresiunea din Cretacicul superior acoperind numai
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]