7,270 matches
-
naval. Tot acest utilaj pare destul de antic, ruginit, în jur, nici țipenie de om. Locul îmi amintește foarte mult de „zona” din Stalker-ul lui Tarkovski, în care pătrundem, însă nu călare pe o drezină de cale ferată, precum cei trei protagoniști din film: „scriitorul”, „savantul” și călăuza lor „sonată”, ci la bordul unui vaporaș. Dar cu ce scop, ce căutăm aici? Încă nu știm. În scurt timp, pe punte, sus, nu mai găsești un loc liber. Vântul se întețește, se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
coarda cu acest prilej, Lujkov fiind invidiat pentru performanțele sale de manager în capitala rusă și, mai ales, pentru popularitatea sa printre locuitorii Moscovei... VITALIE CIOBANU: La întâlnirea din Grădina Ermitaj, o regăsesc și pe șefa Bibliotecii Nekrasov, unde fuseserămm protagoniști, eu și colegii belaruși, cu o zi înainte. D-na Prosenkova mă salută prima și mă trage într-un colț mai ferit ca să-mi spună, c-un aer misterios-conspirativ, că apreciază stăpânirea de sine de care am dat dovadă, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
izolare de restul lumii e perfectă - o clipă suspendată, scoasă din timp, din acelea ce ți se gravează în memorie pentru tot restul vieții... Seara, lectură la cafeneaua TAM TAM, pe strada Foksal 18, parte a evenimentului Literary Babel Tower. Protagoniști - o echipă slavă, din „zona de influență” poloneză: Eugenijus Alisanka, Laurynas Katkus, Herkus Kuncius - Lituania, Ales Steger din Slovenia, Andriy Bondar, Mykola Riabczuk și Yiuriy Andrukhowycz din Ucraina și, firește, polonezii Jacek Podsiadlo și Tomasz Rozycki. Recitalul lor, acompaniat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vorbesc germana cu un accent aparte, care în Germania de astăzi nu există. Sunt imediat reperat și mulți mă întreabă de unde provin. La nivelul scrisului, al literaturii, îmi vine foarte greu să spun ce ne deosebește, eu fiind unul dintre protagoniști. Critica afirmă că există un specific al scrisului nostru, se vorbește chiar de Rumaniendeutsche Literatur, adică literatură germană provenită din România, prin care se înțelege și un fenomen stilistic aparte. De exemplu, în scrisul Herthei Müller sunt multe imagini pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mi-a picat tocmai bine când scriam la piesă. Caracterele pe care le-am întâlnit ca întreprinzător au devenit, spre surprinderea mea, parte a piesei. Sper doar ca afacerea mea cu pescuitul să aibă mai mult succes decât cea a protagonistului din piesă. Intenționez să lucrez pentru companie câteva luni, și după aceea să mă dedic completamente scrisului. Am găsit deja un subiect pentru o altă piesă: ea va fi despre un mic grup de falsificatori de opere de artă. - Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
n-are de ce să se mai lamenteze, rolul revine celuilalt. Ca și cum ar trebui să existe mereu un figurant care să ducă mai departe ștafeta lacrimilor. Un autor clasic de tragerii ar aplauda unitățile de acțiune, de loc și de timp. Protagonist: Dumnezeu-Tatăl. Locul: doi kilometri pătrați. Durata: între momentul Revelației divine și Judecata de Apoi. "Poezia istoriei" este un gen academic care place iubitorilor de rime bogate. De Gaulle avea de ce să guste spectacolul, în materie de estetică el avea niște
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
I. Tanoviceanu (1856-1917) jurist, fost profesor de drept penal la Universitățile din București și Iași. 5. Figuri fălticinene din epocă. 6. Narcis Crețulescu (1835-1911) arhiereu, stareț la Mănăstirea Neamț; a publicat 14 volume despre istoria a 120 de mănăstiri. 7. Protagonist în romanul Demonul tinereții (1928). 8. Farmacistul Kisieliewsky din Fălticeni. 9. Căpitanul Gh. Holban părintele lui Anton Holban. 10. Nicolae Lupu (1876-1947) medic și om politic, președintele Partidului Național-Țărănesc. 11. Subiecte pentru Oameni și locuri (1908) și altele. 12. Nicolae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar cererile voievodului moldovean rămân fără răspuns. Mai mult chiar, Matei Corvin, cu toate că suzeranitatea lui nu era decât formală, își asuma meritele obținute de Ștefan la Vaslui. Din felul în care anunță creștinătății victoria de la Vaslui reiese că el fusese protagonistul campaniei de la începutul anului 1475, în timp ce Ștefan apărea în rolul unui general, însărcinat de rege cu conducerea operațiunilor. Atribuindu-și „măreția acestui triumf”, scria Dlugosz, Matei „a făcut aceasta din obișnuita și neobrăzata lui deșertăciune, cu gândul să câștige pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
statut superior și în plan mundan, atât contișul (< contuș), cât și jubeaua (< giubea) fiind haine ample, îmblănite, purtate de boieri sau țărani bogați. Ezitarea receptorului în a recunoaște flăcăul colindat și devenit automat personaj mitic conturează atmosfera rituală în care protagonistul suferă o schimbare, o înălțare a statutului său care îl face greu de identificat de către profani. Apariția lui este copleșitoare și supune observatorul la un efort de orientare răsplătit prin imaginea răsăritului. Timpul imperfect indicativ deschide aici poarta către gesturile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din mitologia creștină: diavolul sau Iuda răpesc corpurile cerești, iar sfinții cu reprezentare eroică (Ilie, arhangheli) refac ordinea universului. Ca principiu viril, soarele fertilizează universul și, de aceea, fetele nubile aflate în timpul inițierii au interdicția de a vedea lumina zilei. Protagonistul aflat sub dominanta solară se naște chiar din soare, ca în exemplele citate de Lucia Berdan: „Într-un basm din colecția lui I. C. Fundescu (1897), e vorba de fiica unui împărat, ținută închisă într-o casă de fier: «când a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ori drepte, sunt eludate la nivelul semnificației, căci mâna însăși este „un însemn regal, un instrument de stăpânire și un simbol de dominație”. Vitalitatea excepțională este augmentată hiperbolic prin natura prețioasă, indestructibilă a înzestrării eroului: nu o armă îi asigură protagonistului victoria împotriva principiului răului, ci chiar mâna cu care s-a născut. Dinamismul solar de pretutindeni în inițierea masculină are forma extremă în imaginea Viteazului cu mâna de aur. Mâna evocă ideea de activitate și putere, iar voinicul hibrid poartă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acest punct al scheletului uman semnifică „forța, puterea de a realiza”. Aleasa lui îi va împărtăși condiția superioară și astfel emblema inițiatică slujește cele două puncte majore: anticiparea eroizării și finalitatea maritală. Atunci când semnele astrale nu sunt imprimate pe trupul protagonistului, el este îmbrăcat, într-o fază superioară a ritului de trecere, cu straie frecvent descrise în colinde: „D-un veștmânt prelung,/ Lung până-n pământ./ Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna;/ În spatele lui,/ Soare cu căldura;/ În ambii umerei/ Doi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un pod de aur sau un drum din același metal superior, ornate luxuriant. Cu ajutor năzdrăvan, feciorul împlinește de fiecare dată fantasticul plan arhitectural, cerințele fiind de fapt o demonstrație a naturii solare obligatorii pentru erou. Energia luminoasă latentă în protagonist este capabilă să construiască edificii strălucitoare, de parcă ar fi scăldate în razele astrului. O ipostază solară hiperbolică prin multiplicarea lăcașului sacru apare într-un basm din Fundu Moldovei, Suceava, unde poartă marca existenței în contemporaneitate a povestitorului: „Cîn s-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și detem peste o urmă de fiară” (Albele - Bacău). Vânătoarea în „țara de sus despre apus” conține într-o sinteză simbolică maximă acea „zonă obscură” a protagonistului, pe care o enunța Mircea Eliade drept condiție sine qua non pentru a fi erou solar: „Eroul «salvează» lumea, o reînnoiește, inaugurează o nouă etapă, care echivalează uneori cu o nouă organizare a universului”. Flăcăul venit la pețit a trecut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și timpul sacru al cosmosului, reîncărcat acum cu energie fertilă. Portrete de eroi în mișcare Actualizarea modelului eroic cu valențe cosmogonice asigură stabilitatea universului profan, ale cărui dimensiuni spațiale și temporale sunt marcate la intervale bine delimitate de revărsarea sacrului. Protagoniștii „domesticirii” neantului păstrează trăsăturile arhetipale cerute de victoria asupra monstrului etern și cele mai multe date asupra lor le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
victoria asupra monstrului etern și cele mai multe date asupra lor le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii identificând textele cunoscute prin intermediul prepoziției cu, care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu Ion Făt-Frumos, Cu Florea, Cu Baltazar. De multe ori nu aflăm cum este botezat eroul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii identificând textele cunoscute prin intermediul prepoziției cu, care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu Ion Făt-Frumos, Cu Florea, Cu Baltazar. De multe ori nu aflăm cum este botezat eroul decât după ce intriga s-a declanșat. Procedeul acesta, care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu Ion Făt-Frumos, Cu Florea, Cu Baltazar. De multe ori nu aflăm cum este botezat eroul decât după ce intriga s-a declanșat. Procedeul acesta, care valorifică amânarea narativă, ilustrează faptul că acțiunea propriu-zisă a protagonistului și efectul puterilor sale asupra lumii îl definesc. Alteori numele îi este rostit abia în momentul confruntării, la momentul culminant, chiar de oponentul său infernal, ceea ce îi conferă recunoaștere pe ambele tărâmuri parcurse. Notorietatea totală a voinicului este „un fenomen
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basmul Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul cu puteri fertilizatoare și este alungată, deci supusă recluziunii inițiatice. Pruncul îl are naș pe Sfântul Petru, care răspunde imboldurilor venite de la Dumnezeu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea să fructifice gesturile arhetipale. Adeseori numele vine din sfera florei: eroul se cheamă Busuioc Verde, dublul lui Busuioc este Siminoc în basme, al lui Afin e Dafin, Măr-Păr, (cei doi nu se pot despărți în analiza semnificațiilor), un alt protagonist este Florea/Florian (al cărui superlativ absolut este Florea Înfloritu), Trandafir, iar Urmă galbână își trasează itinerariul cu flori solare. Principiul muzicalității numelor pe care le au cei doi actanți mitici revelează natura similară, iradiată de aceleași trăsături învingătoare: „relațiile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reprezintă geneza dintr-un animal năzdrăvan, motiv care cumulează ajutoarele măiestre cu încărcătura magică a concepției imaculate. Eroul „poate avea origine animală, detaliu adăugat numelui generic: Făt-Frumos fiul oii, FătFrumos fiul iepei, Făt-Frumos fiul vacii, în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului ATB, cunoscut și sub alte nume (Tei Legănat, Ion năzdrăvanul de lut, Craiovisin, Petre fiul oii, Busuioc fiul vacii, Frunză verde, Rujănic voinic)”. Celții erau supranumiți „copii de iapă”, descendența totemică explicând abilitățile de echitație ale acestui popor. În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semantic al focului: vatra casei în care zace (deci tânjește, mocnește în așteptarea timpului inițiatic) eroul reprezintă inima universului domestic și punctul de legătură cu energiile sacre care includ prezența strămoșilor. Turta din cenușa din vatră constituie hrana magică pentru protagonistul plecat pe tărâmul infernal și datorită ei el poate reveni în comunitate. Drăgan Cenușă știe ce trebuie să facă pentru a înfrânge răul arhetipal și îi spune mamei împărătesei „ - Mamă! Sâ-m faci o turtă d’i cenușă! Ce: - Vai d
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mică de mâncare pe care o reprezintă turta din cenușă, informatoarea Evdochia Șargu din Izvoare, Soroca explică: „Poi turta asta era fermecatî. Când îi făcea mamî-sa o turtî-n vatră i-ajungea sî mânânci cât călătoreau ii...(...) Nu sî termina niciodatî”. Protagonistul este consubstanțial cu principiul focului civilizator, are sprijinul zeilor lari protectori ai casei, al strămoșilor și simte plânsul materiei consumate, precum voinicul din colinde aude urletul flăcăului înghițit pe jumătate ori fala cerbului distructiv. Feciorul cenușii este doar părelnic lipsit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Numele eroului, cu varianta Țugulea, pare să vină de la forma regională de alint „țugu, țugu, țugulaș”, dar și de la sensul atestat în Straja, Suceava: „om prost”. În primul caz, afecțiunea vine din partea instanței narative, care are o cunoaștere superioară a protagonistului, în cel de-al doilea, personajul apare marcat de disimularea în mediul social. Resursele fizice pierdute sunt întotdeauna recuperabile în basme și tot neamul zmeoaicei va dispărea, conform menirii. „Mezinul este supus, în mod evident, unui proces inițiatic, imaginea sa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
obligatorie pentru dispariția constrângerilor supraego-ului și este echivalentă cu o coborâre în id. Similară este și izolarea în pădure a neofiților din triburile arhaice, izolare ce eliberează subconștientul depozitar al angoaselor colective, ca imagine holomorfică a haosului de dinainte de geneză. Protagonistul baladelor fantastice se află în mișcare, dinspre cunoscut, spre spațiul de interferență a lumilor, adică fîșia de limită de unde neantul poate reveni. El nu întârzie niciodată să găsească drumul de acces, care păstrează mereu aceleași trăsături. „În buricul pământului,/ La mijlocul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]