5,898 matches
-
întrecerile socialiste (...). Cum trebuie redată viața? Răspunsul nu este greu, pentru că viața trebuie redată așa cum este, așa cum se desfășoară. Numai că reporterul, asemenea scriitorului, trebuie să știe să selecționeze ceea ce este esențial, ceea ce este tipic și ceea ce este nou. În reportajul: Lumina din munți (România liberă, martie 1951), Eusebiu Camilar prezintă viața din Țara Moților (...). Dumitru Corbea, în reportajul Cuvântul tractoriștilor (volumul Constructorii vieții noi) l-a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
desfășoară. Numai că reporterul, asemenea scriitorului, trebuie să știe să selecționeze ceea ce este esențial, ceea ce este tipic și ceea ce este nou. În reportajul: Lumina din munți (România liberă, martie 1951), Eusebiu Camilar prezintă viața din Țara Moților (...). Dumitru Corbea, în reportajul Cuvântul tractoriștilor (volumul Constructorii vieții noi) l-a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan Asztalos când scrie reportajul Gospodar cu paisprezece boi, cum se dezvoltă spiritul proprietății colective la țăranii care au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
România liberă, martie 1951), Eusebiu Camilar prezintă viața din Țara Moților (...). Dumitru Corbea, în reportajul Cuvântul tractoriștilor (volumul Constructorii vieții noi) l-a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan Asztalos când scrie reportajul Gospodar cu paisprezece boi, cum se dezvoltă spiritul proprietății colective la țăranii care au format o gospodărie colectivă. (...) Privite în general reportajele apărate în presa noastră în ultimii ani fac dovada că autorii lor au înțeles acest principiu de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan Asztalos când scrie reportajul Gospodar cu paisprezece boi, cum se dezvoltă spiritul proprietății colective la țăranii care au format o gospodărie colectivă. (...) Privite în general reportajele apărate în presa noastră în ultimii ani fac dovada că autorii lor au înțeles acest principiu de bază al literaturii realismului socialist și și-au concentrat eforturile pentru a prezenta omul nou care se dezvoltă în țara noastră, care construiește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dovada că autorii lor au înțeles acest principiu de bază al literaturii realismului socialist și și-au concentrat eforturile pentru a prezenta omul nou care se dezvoltă în țara noastră, care construiește, «fără zgomot și zarvă» socialismul. Într-un frumos reportaj intitulat Eroism, (Scânteia, martie 1951) C. Mitea redă eroismul tăcut, anonim al unor muncitori care într-o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frumos reportaj intitulat Eroism, (Scânteia, martie 1951) C. Mitea redă eroismul tăcut, anonim al unor muncitori care într-o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în reportaj în ceea ce privește prezentarea omului nou, ceea ce se petrece în literatură: se schematizează, se sărăcește realitatea atât de bogată. (...) A.E. Baconsky în reportajul Cu slove de foc o prezintă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tăcut, anonim al unor muncitori care într-o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în reportaj în ceea ce privește prezentarea omului nou, ceea ce se petrece în literatură: se schematizează, se sărăcește realitatea atât de bogată. (...) A.E. Baconsky în reportajul Cu slove de foc o prezintă pe fruntașa în muncă Hajdu Jolanda ca pe un fel de automat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în reportaj în ceea ce privește prezentarea omului nou, ceea ce se petrece în literatură: se schematizează, se sărăcește realitatea atât de bogată. (...) A.E. Baconsky în reportajul Cu slove de foc o prezintă pe fruntașa în muncă Hajdu Jolanda ca pe un fel de automat care nu vorbește despre altceva decât despre întrecerea în care este angajată. Unde o fi întâlnit reporterul asemenea om în viața cea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acum câteva inovații. A studiat metoda Kuznețov și o aplică. A realizat prin aceasta economii de 1.640.000 lei, iar el câștigă vreo 25.000 lei lunar. La anul merge la Universitatea Muncitorească de doi ani. Va deveni inginer». (Reportajul: Tractorul păcii). Și Ion Vitner și Eusebiu Camilar, în reportajele scrise pentru volumul Constructorii vieții noi, știu să organizeze materialul și să se ferească de șablonul care tinde să se încetățenească în reportajul nostru literar se aruncă o privire în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A realizat prin aceasta economii de 1.640.000 lei, iar el câștigă vreo 25.000 lei lunar. La anul merge la Universitatea Muncitorească de doi ani. Va deveni inginer». (Reportajul: Tractorul păcii). Și Ion Vitner și Eusebiu Camilar, în reportajele scrise pentru volumul Constructorii vieții noi, știu să organizeze materialul și să se ferească de șablonul care tinde să se încetățenească în reportajul nostru literar se aruncă o privire în mediul în care se petrece acțiunea descrisă, se prezintă omul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Muncitorească de doi ani. Va deveni inginer». (Reportajul: Tractorul păcii). Și Ion Vitner și Eusebiu Camilar, în reportajele scrise pentru volumul Constructorii vieții noi, știu să organizeze materialul și să se ferească de șablonul care tinde să se încetățenească în reportajul nostru literar se aruncă o privire în mediul în care se petrece acțiunea descrisă, se prezintă omul despre care se scrie și apoi este pus să vorbească. Iar aceasta începe să rostească formulele pe care omul în viață, cel descris
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
începe să rostească formulele pe care omul în viață, cel descris, nu le spune niciodată așa cum le redă reporterul pe hârtie. (...) De la scriitorii noștri valoroși și cu experiență se așteaptă mult mai mult decât au dat până acum în domeniul reportajului literar. De la ei trebuie să învețe tinerii scriitori-reporteri”. SĂMÂNȚĂ ȘI ROD Iată-ne ajunși la sfârșitul anului de grație 1953. Nouă ani de remodelare structurală, fundamentală a culturii și literaturii românești, proces pe care am încercat să-l schițăm cronologic
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acest fel, va relua lectura nuvelelor. Va zăbovi câteva clipe asupra aspectului bizar al Cărții Poporului, își va da seama totodată, mai ales din cercetarea periodicelor că în afara nuvelei propriu-zise, literatura a cunoscut atunci înflorirea unor genuri apropiate, ca schița, reportajul literar etc. Nicolae Popescu va trage apoi o primă concluzie: - Proza de mai mică întindere a cunoscut în acele timpuri o înflorire mult mai mare decât romanul. Tematica ei a fost mai apropiată de problemele centrale ale timpului, de lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai 74. În: Contemporanul, nr. 39 (364), 25 sept. 75. D. Costea - Tipicul și media statistică. În: Iașul Nou, nr. 3-4, dec. 1953 76. George Munteanu - Între publicistică și critică literară. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 3, 1953 77. Din reportajele publicate în Scânteia, 1949: - în nr. 1574, 5 nov.: Petru Dumitriu - Printre constructorii Canalului; - în nr. 1591, 13 nov.: Dan Deșliu - Dacă vreți să știți cum să vă creșteți copiii (despre pedagogia lui Macarenco - n.n.); - în nr. 1587, 20 nov.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Galan - Umăr la umăr - în nr. 2668, 24 mai: Sütö Andras - Pe malurile Mureșului - în nr. 2748, Petru Dumitriu - Visuri care se împlinesc - în nr. 2823. I. Purcaru - Lumini care nu se sting. Scrisoare de la Bicaz • În Contemporanul, 1950: nici un reportaj • Idem, 1951: - nr. 250 (29), 20 iul.: Marin Preda - În zilele secerișului în sat la Căldărești: - în nr. 255 (34), 24 aug.: Ioanichie Olteanu; Petru Vintilă - Viață nouă în Orașul Stalin; - în nr. 263 (42), 19 oct.: Ioanichie Olteanu - Învățămintele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în nr. 263 (42), 19 oct.: Ioanichie Olteanu - Învățămintele de aur • Idem, 1952: - în nr. 31 (304), 1 aug.: Eusebiu Camilar - Întâmplări: de pe Călmățui - în nr. 48 (321), 28 nov.: Geo Dumitrescu - Marea întrecere cu timpul. Scrisoare din Bicaz. ș.a. Reportaje de călătorie publicate în Scânteia, 1953 (selectiv): - în nr. 2795, 17 oct.: Zahana Stancu - Pe drumuri siberiene. Note de călătorie - în nr. 2800, 23 oct.: Traian Șelmaru - Prin capitala Cehoslovaciei; - în nr. 2806, 30 oct.: Petru Vintilă - Vis din Ural
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vis din Ural. - în nr. 2808, 2 nov: Aurel Mihale - Primele șarje. Note din R.P. Bulgaria; - în nr. 2825, 21 nov: Aurel Mihale - Portretul unui colhoznic (din Ural - n.n.) - în nr. 2831, 26 nov.: V. Em. Galan - Tinerețea lui To-Go-hua. Reportaje din China - în nr. 2835. 3 dec.: Maria Banuș - Însemnări din Budapesta 78. Geo Bogza - Capul Midia. Reportaj. în: Flacăra, nr. 14 (118), 18 apr. 1950 79. Scrisori către redacție. Nu de la mile distanță... Despre reportajul „Capul Midia” de Geo
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
2825, 21 nov: Aurel Mihale - Portretul unui colhoznic (din Ural - n.n.) - în nr. 2831, 26 nov.: V. Em. Galan - Tinerețea lui To-Go-hua. Reportaje din China - în nr. 2835. 3 dec.: Maria Banuș - Însemnări din Budapesta 78. Geo Bogza - Capul Midia. Reportaj. în: Flacăra, nr. 14 (118), 18 apr. 1950 79. Scrisori către redacție. Nu de la mile distanță... Despre reportajul „Capul Midia” de Geo Bogza: În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai, 1950 80. D.C.H. - Din problemele reportajului literar. În: Almanahul literar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Galan - Tinerețea lui To-Go-hua. Reportaje din China - în nr. 2835. 3 dec.: Maria Banuș - Însemnări din Budapesta 78. Geo Bogza - Capul Midia. Reportaj. în: Flacăra, nr. 14 (118), 18 apr. 1950 79. Scrisori către redacție. Nu de la mile distanță... Despre reportajul „Capul Midia” de Geo Bogza: În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai, 1950 80. D.C.H. - Din problemele reportajului literar. În: Almanahul literar de la Cluj, nr. 1-2 (14-15), ian-feb., 1951 81. George Macovescu - Reportajul literar, mijloc de educare și mediatizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Geo Bogza - Capul Midia. Reportaj. în: Flacăra, nr. 14 (118), 18 apr. 1950 79. Scrisori către redacție. Nu de la mile distanță... Despre reportajul „Capul Midia” de Geo Bogza: În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai, 1950 80. D.C.H. - Din problemele reportajului literar. În: Almanahul literar de la Cluj, nr. 1-2 (14-15), ian-feb., 1951 81. George Macovescu - Reportajul literar, mijloc de educare și mediatizare a maselor. În: Viața românească, nr.6, iun. 1952; 82. Mihail Novicov - O călătorie în anul 1999. (Note pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
către redacție. Nu de la mile distanță... Despre reportajul „Capul Midia” de Geo Bogza: În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai, 1950 80. D.C.H. - Din problemele reportajului literar. În: Almanahul literar de la Cluj, nr. 1-2 (14-15), ian-feb., 1951 81. George Macovescu - Reportajul literar, mijloc de educare și mediatizare a maselor. În: Viața românească, nr.6, iun. 1952; 82. Mihail Novicov - O călătorie în anul 1999. (Note pe marginea literaturii primilor cinci ani de după 23 August 1944). În: Contemporanul, nr. 150, 19 aug.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri lirice Poetice faceri Critica și istoria literară Reportajul literar: 1949-1953 Sămânță și rod Note și comentarii Indice de nume FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ana selejan-literatura in totalitarism.doc PAGE 56
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
radio despre eveniment... Chiar la mitingul acela din 1992, când cu huiduirea d-lui Iliescu, când am fost simplu spectator și jurnalist în misiune, am huiduit atât de puternic, încât seara a trebuit să pun pe altcineva să-mi citească reportajul, pentru că nu mai aveam voce! Nu era chiar normal, dar așa a început democrația noastră, cu multă energie consumată și cu multe nereguli. Totuși, cred că mitingurile din anii 1990-1992, la care participam cu entuziasm, în vreme ce alții își făceau deja
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
deja, se îndreaptă spre pensie... Păcat, pentru că un anume talent la scris are, din nefericire copleșit de jocurile interesate, dar și de gândirea strâmbă, de tip conspirativist, dusă nu doar până în pânzele albe, ci chiar până în cearșafurile bordelurilor. Ciclul de reportaje "România mea", realizat de Hurezeanu, ar trebui disecat în școlile de jurnalism, cu mult profit profesional și intelectual. Dorin Popa: Dacă ți-aș spune că în '93, când EvZ era pe val, cu aproape un milion de exemplare tiraj, am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acade-miceni, și de babe... Nu vom mai asista întreaga noastră viață la un succes jurnalistic de o asemenea amploare și... de o asemenea factură. Dar să revenim la Emil Hurezeanu care, la TVR ori la Antena 1, a făcut niște reportaje de o finețe cum nu știu să se mai fi făcut în România! Liviu Antonesei: Să mai zăbovesc o clipă la d-l Cristoiu. Mulți se miră cum a trecut de la ideologie, de la utecism și "nicușori în obrăjori" la tabloide
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]