5,917 matches
-
sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii") și un rogoz din specia "Carex stenophylla". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau diferite specii de rogozuri ("Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
de toamnă ("Crocus banaticus"), gențiană ("Gentiana cruciata"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), șoaldină aurie (Sedum hispanicum), precum și "Seseli elatum ssp. austriacum", specie endemică pentru acest sit. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, podgorii); astfel: Reportaj
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
de la Fața Fetii”, unde accesul fiind foarte dificil, presiunea antropica este scăzută. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel: Reportaje Videoreportaj
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
senator de Gorj și vicepreședinte al Senatului. În anul 1912 a participat, ca vicepreședinte al Senatului, la dezvelirea statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Iași și a publicat în Revista Armatei, al cărui director era, pe 27 mai, un amplu reportaj de la acest eveniment. Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la înființarea Brigăzii 17 Artilerie Bârlad la data de 1 noiembrie 1990, în titulatura brigăzii s-a adăugat numele onorific de „General Alexandru Tell”. În anul 1883, Tell a înființat
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
Hollywood” și a revistei israeliene de cinema „Olam Hakolnóa”. În anii 1960 a scris în cotidianul „Davar” articole în domeniul militar și strategic, apoi la ziarul „Haaretz” în domeniul apărării, al științei și tehnicii, traducând pentru acesta și sute de reportaje din presa mondială. A redactat și prima rubrică din Haaretz consacrată calculatoarelor. După studii de istorie generală și istoria Statelor Unite la Universitatea Țel Aviv, Hashavia a devenit specialist în strategie și a început să lucreze la Institutul Internațional de Strategie
Arie Hashavia () [Corola-website/Science/335289_a_336618]
-
că era „evreică”. În afară de povestiri scurte și romane, ea a scris multă literatură pentru copii, precum și o biografie romanțată a lui Dimitrie Cantemir, "Între pană și spadă" (1963). "30 de zile în studio" (1933) a fost printre primele cărți de reportaje din țară, și, de asemenea, una dintre primele cărți în limba română despre cinema. A scris piesele de teatru "Măștile destinului" (jucată la Teatrul Național din Iași și la Théâtre Albert-I din Paris), " Una sau mai multe femei" și
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria") sau broasca mare de lac ("Rana ridibunda") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
coproducție : TVR. Timișoara - Radio Canada, Montreal - CIRTEF Bruxelles;Regia filmului "Ava...mai mult decât un portretrobot" coproducție TVR Timișoara și Bayerische Rundfunk, München;2002,Realizator al filmului "Sălașul"; 2003, realizator al filmului antropologic de lung metraj, "Manu"; 2005, realizator al reportajului "Armata Regelui",dedicat vizitei istorice pe care Majestatea Să Regele Mihai a făcut-o în Slovacia și Cehia;2005, realizator al documentarului antropologic de lung metraj: "Oameni din Valea Jiului"; 2005,realizator al video clipului muzical "Cimitirul Eroilor";2006, realizator al
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
iarbă albastră ("Molinia coerulea"), sau diferite specii de rogozuri ("Carex brizoides, Carex pauciflora, Carex echinata, Carex limosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
filozofiei neopragmatiste. În perioada studiilor universitare a fost redactor al revistei Forum Studențesc din Timișoara, membru al cenaclului literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților și prezența activă în mediile culturale studențești. A colaborat cu proza, poezie și reportaje la mai multe reviste de cultură din țară, primind mai multe premii culturale naționale și locale de prestigiu ale vremii. Între anii 2000-20012 a fost redactor și membru în colegiul de redacție al revistei de cultură Mozaicul din Craiova. a
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
vremii. A debutat editorial cu volumul de proze scurte intitulat „Femeia lui Ghidirmic”, apărut la Editură Ramuri din Craiova în anul 1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești), Conta
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), huhurez-mic ("Strix aluco"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
din flora spontană a României (Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Durabile - Ordinul 246/2006). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În județul Alba: În județul Hunedoara: În județul Sibiu: În județul Vâlcea: Reportaje Videoreportaje
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
că Raportul Kroll, bazat pe datele Băncii Naționale, nu dovedește nimic și nu conține niciun document, doar extrase din diverse articole de presă. După ce jurnaliștii de la BBC au publicat interviul, Ilan Shor a venit cu o reacție declarând că în reportajul BBC nu ar fi fost incluse toate secvențele, ceea ce ar fi dus la reflectarea doar parțială a temei. Drept urmare, administrația lui Shor a publicat pe contul său de Youtube interviul video integral.
Ilan Șor () [Corola-website/Science/332875_a_334204]
-
Tringa ochropus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), mierlă ("Turdus merula"), sturzul călător ("Turdus philomelos"), pupăză ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), iarbă grasă ("Sedum telephium ssp. maximum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), silvia undulată ("Sylvia nisoria"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
că Chiril Gaburici a fost admis la ASEM în baza unei diplome de 11 clase, eliberată de Gimnaziul nr.8 din Chișinău, care a devenit, în urma reorganizării din anul 2000, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”. Însă, dintr-o serie de reportaje ale jurnaliștilor care au mers la această instituție de învățământ, directorul liceului, profesorii, dar și absolvenții promoției din anul în care ar fi absolvit Gaburici spun că nu a existat un astfel de elev în liceul lor, fapt confirmat și
Chiril Gaburici () [Corola-website/Science/333787_a_335116]
-
fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), sudoarea-calului ("Ononis repens"), sipică ("Scabiosa lucida"), cruciuliță ("Senecio cacaliaster"), ruțișor (din specia "Thalictrum alpinum"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens") sau iarbă grasă ("Sedum telephium"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]