6,018 matches
-
dat toate examenele și a primit, la vârsta de 27 de ani, Brevetul Internațional de Pilot Aviator, cu nr. 1591, eliberat în 22 ian. 1914 de Federația Aeronautică Internațională. Refuzată cu ostentație în țară, s-a angajat, mai întâi ca reporter al unui important cotidian francez, mergând în Caraibe, Mexic sau America de Sud, apoi corespondent de război pentru un trust de presă mexican. După intrarea României în război, în 1916, Elena Stoenescu - Caragiani a cerut, pe rând, să participe, în calitate de pilot, la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pe Ion Chelaru, vechiul primar, om al partidului de guvernământ, dar care încurcase rău de tot treburile primăriei și alta care o susțineau pe doamna învățătoare, la care oamenii alergaseră „și la boală și la pricini”. Iată ce mai nota reporterul ziarului „Dimineața” în articolul din 3 martie 1930: „Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei era înconjurat de o tăcere, de o respectuoasă sfiiciune. O femee tânără, cu un copil
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cârciumă...doamna o să șadă la școală și la primărie!” Luiza Zavloschi și soțul ei erau pe prima pagină a ziarelor. Doamna învățătoare devenise protagonista feminismului românesc. Ziarele o descriau astfel: „cu înfățișarea de gospodină grijulie, cu zâmbetul totdeauna pe buze”. Reporterul ziarului „Dimineața” o caracteriza altfel: „o femeie căreia îi pare bine că are griji și nevoi și treburi. Vrea parcă să arate că se poate descurca singură, că poate doborî toate adversitățile”. Ea a condus destinele satului Buda timp de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
aici, în condițiile grele ale suferinței și imobilizării, Nicolae Labiș, a dictat celor care îi erau aproape și îl îngrijiau, poezia „Pasărea cu clonț de rubin”. Tragicul eveniment a fost comentat și de profesorul Firică cu ocazia unui dialog cu reporterul Dan Alexandru Ștefănescu (Viața studențească, nr. 10, 11.III.1970). Reporter: Cu ani în urmă, un tragic accident de tramvai punea capăt vieții marelui talent al poeziei românești, care a fost Nicolae Labiș. Din câte îmi amintesc, în puținele zile
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dictat celor care îi erau aproape și îl îngrijiau, poezia „Pasărea cu clonț de rubin”. Tragicul eveniment a fost comentat și de profesorul Firică cu ocazia unui dialog cu reporterul Dan Alexandru Ștefănescu (Viața studențească, nr. 10, 11.III.1970). Reporter: Cu ani în urmă, un tragic accident de tramvai punea capăt vieții marelui talent al poeziei românești, care a fost Nicolae Labiș. Din câte îmi amintesc, în puținele zile pe care le-a mai trăit Labiș s-a aflat la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
n. Mihai) și al lui Marin Stăvăruș, țărani. Urmează școala primară în satul natal, liceul la Râmnicu Vâlcea (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1954; devine doctor în filologie în 1972. Lucrează mai întâi ca reporter la „Scânteia”, din 1961 fiind cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității bucureștene, cu excepția perioadei 1963-1967, când este diplomat UNESCO la Paris și atașat cultural la Ambasada României în Franța, și a perioadei 1982-1986, când este profesor în Finlanda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
și secretar general în Ministerul Artelor (1946-1948). Debutează în 1918, la „Biblioteca copiilor și a tinerimii”, cu poezie, iar editorial cu „romanul” Avantajul de a fi câine, apărut în 1938. Scrie la publicații de stânga - „Aurora”, „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Reporter”, „Dimineața”, „Facla”, „Libertatea” ș.a. -, iar după război e prezent în „Urzica”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Almanahul literar”, „România literară” ș.a. Stângismul lui T. pare să fie rezultatul unei opțiuni asumate. Încă din prima carte, Avantajul de a fi câine, autorul combate inechitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De pildă, Gheizerul înghețat (1969) este o încercare în linia prozei lui Jack London, condimentată cu elemente de senzațional: un reporter atașat pe lângă o expediție științifică se străduiește să lămurească enigma unui Eldorado nordic, într-o epică uzând de răsturnări de situație și revelații insuficient preparate. Ca și în restul cărților, excesiv e didacticismul, simbolurile fiind explicate îndată ce sunt puse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
poate de mini. Firește, e vorba de spectacole „deșănțate” ale Vestului, dar până atunci ele erau criticate fără măcar a fi văzute. Absolut surprinzător este schimbul de replici între repor terița plină de ifose (Liliana Tomescu) și Kid (Radu Beligan) ; reporter : „Ce părere aveți despre așa- zisul realism socialist ? Comuniștii pretind că...”. Kid deschide un dicționar și citește cu glas tare : „Roșiii lucrează la comandă. Dacă un scriitor de dincolo de cortină refuză să scrie pe tema impusă de editor, e ridicat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
luptei comuniștilor, devenind un „poet al baricadei”, deoarece avea și talente literare. Suntem însă în anii ’60, când de versuri care să înflăcăreze masele nu mai e nevoie (încă nu explodase Adrian Păunescu), așa că dl Caius a devenit un vag reporter care vine în provincie să facă un portret pentru ziar unei super inginere inventatoare de noi procedee tehnologice. În tren dă peste un fost coleg de liceu, Cozma, acum inginer de baraje, și o rememorează pe Irina, fata de care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
această confruntare în care fiecare dintre tabere pune în joc și mijloace materiale, și mijloace de propagandă și dezinformare: de partea românească, televiziunea, care, departe de a calma spiritele, le incită, în continuitate perfectă cu propaganda național-ceaușistă; de partea maghiară, reporteri care, ciudat, se găseau la Târgu-Mureș în mare număr pe 19 martie, și care îi demonizează sistematic și exclusiv pe români, la nevoie chiar fabulând fără ezitare 66. Din fericire, experiența a eșuat în esența ei: oricare vor fi fost
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv, în 1937. Publicistul C. este mai puțin activ în această perioadă; a condus doar „Era nouă” (1936) și „Reporter”, în ultimul an de apariție (1937-1938), și cu totul sporadic a mai colaborat la alte reviste și ziare. Spre sfârșitul deceniului al patrulea, se retrăgea, de altfel, la Sighișoara, pentru a se dedica total literaturii. Câteva lucrări epice (Hilarie Sfântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
stare,/ Ibovnică îi zic sau țiitoare./ Dar știe orice om cu mintea trează/ Că una decât alta nu-i mai brează.”1042 Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un simplu reporter al experienței de viață, care nu este responsabil, deoarece este incapabil să judece problemele de morală și de decență ridicate de povestiri”1043, devine un creator subtil, „ce nu așteaptă să fie înțeles în întregime de toți cititorii săi. Câteva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iubească un singur om dintr-Însa.” (N. Iorga) Situația e similară cu cea În care cineva este foarte generos cu promisiunile generale, dar nu se angajează În nimic precis. * „Ce trebuie să rămînă, În chip firesc, după sfîrșitul lumii? Un reporter.” (N. Iorga) Aroganța deconspirării și a bîrfei „ne scoate chiar și acum din pepeni”!... * „Combătînd greșelile cuiva ai nevoie de un aliat care-ți lipsește de cele mai multe ori: inteligența lui.” (N. Iorga) Mai mult chiar, ai nevoie de remușcările lui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
copertă. Jurnalul, format revistă, 21x30 cm. în 12 pagini împreună cu coperțile, este realizat într-o formă grafică plăcută, atrăgătoare. Colectivul de redacție este format din: Pinar Ari. coordonator și consilier editorial; Narcis Vicol, redactor șef și 151 designer; Teodora Spânu, reporter și traducător; Costel Maftei, colaborator design. Tiparul executat la Printco. Unde este sediul redacției, în ce loc pot fi întâlniți membrii colectivului de redacție, care le este telefonul, ce periodicitate are publicația, rămân enigme de dezlegat în viitor. Nu se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la vatră. Dădeau culoare și prospețime ziarului nu numai absolvenții de la ziaristică și filozofie sosiți în redacție - Gh. Ghindă, C. Stoicescu ori Ion Codreanu dar și studenții care veneau în practică: Octavia Gheorghișor, Viorica Porumb, Natalia Dănăilă, Maria Călmățuianu, tinerii reporteri Ionel Nistor și Aurelian Axinte - sosiți de la ziarul Calea nouă - Focșani, dar mai ales Vasile Istrate - un ziarist cu multă experiență, venit prin transfer de la Drum nou - Brașov. Marele păcat al ziarului a fost lipsa ilustrației. Deși D. Pavalașcu era
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avut prioritatea în domeniul jurnalismului de știință, autorul Ștefan Neculai reamintește că Anestin, fiul actorului craiovean Ion Anestin, s-a născut în 1875 la Bacău la 19 septembrie, că a absolvit cursul liceal la Craiova, după care a lucrat ca reporter, corector sau secretar de redacție la ziarele “Adevărul”, “Dimineața”, “Viitorul”, “Minerva” și “Universul”, iar în 1906 a înființat revista “Orion” în care a semnat numeroase articole, cu observații personale asupra cometelor și stelelor. Tot Victor Anestin a înființat în 1908
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
adrenalina în fiecare zi. A ajuns un adevărat obicei pentru Popeye de la Cotroceni, de a întreba pe ziariștii prezenți la anumite evenimente politice, dacă sunt și cei de la Antena 3. Pur și simplu îi este teamă de acești redatori și reporteri care îl invită permanent la emisiunile lor. Toate documentele prezentate de Dana Grecu sau Radu Tudor, Niels Schnecker și în special Mihai Gâdea sunt „bombe cu focos nuclear” pentru suspendatul de la Cotroceni. Dacă Traian Băsescu ar avea de partea sa
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Fuerea, Augustin, Instituțiile Uniunii Europene, București: Universul Juridic, 2002. Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, ed. Universul Juridic, București, 2004. Galbreath J., The Organization for Security and Co-operation in Europe, Londra: Routledge, 2007. Gionea V., Curs de drept constituțional, Ed. Holding Reporter, București, 1998. Goldstein J., J. Pevehouse, Relații internaționale, ed. Polirom, 2008. Habegger, B. Parlamentarismus in der internationalen Politik: Europarat, OSZE und Interparlamentarische Union, Baden-Baden:Nomos, 2005. Harvey J., L. Bather, The British Constitution, MacMillan Education, Londra, 1977. Held, David, Democrația
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
op. cit., p. 153. 24 Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, op. cit., p. 113. 25 Ibidem, p. 130. 26 Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, p. 156. 27 Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, op. cit., p. 133. 28 V. Gionea, Curs de drept constituțional, Ed. Holding Reporter, București, 1998, p. 169; I. Deleanu, Drept constituțional și instituții politice, Tratat, vol. II, Ed. Europa Nova, București, 1996, p. 55. 29 I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., p. 234. 30 S. Finner, Modern Political Systems, Ed. Roy Macrides, Hall Prentice
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
este nerecuperabilă În cazul unei eventuale manopere defectuoase a contractorului român. Pe de altă parte, acesta din urmă se confruntă cu incertitudinea impunerii contractului odată ce marfa este predată: costurile de judecată sunt foarte mari, iar probabilitatea recuperării pagubei este mică. Reporter: Au existat conflicte Între dvs. și parteneri? Intervievat: Am avut, cu unii am ajuns În tribunal, am câștigat și atât, că banii oricum nu i-am primit. Era un grup cu mai multe firme și au Închis. Trebuia să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
angajamentele de plată după ce și-au preluat marfa este ridicată. De altfel, posibilitatea unei firme românești să Își recupereze sumele datorate de un partener extern În instanță este foarte scăzută, date fiind costurile judiciare mari ale unui proces În străinătate. Reporter: Credeți că puteți avea Încredere În majoritatea partenerilor dvs. de afaceri? Intervievat: Cu cei cu care lucrez la momentul de față... Da! Mai am și eu emoții, de ce să nu spun? În momentul În care Încep o relație cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acolo să ofere. Una dintre firmele vizitate se baza pe un contract extern cu o firmă producătoare irlandeză și datorită comenzilor mari primite de la partenerul extern era nevoită să subcontracteze o parte din comandă altor fabrici, de mai mici dimensiuni. Reporter: Cum vă alegeți partenerii de afaceri? Intervievat: Prin cunoștințe În general, prin făbricuțe cât de cât, mai mult sau mai puțin dotate pe care le-am dotat, le-am ajutat. Care la rândul lor, că așa se Întâmplă de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
că așa se Întâmplă de fapt au vreo 2-3 asociați, aceia la rândul lor s-au despărțit, au mai facut altele, au venit la noi iarăși și uite așa s-a facut un cerc de aproape 2000 de angajați anual. Reporter: Din cataloagele de afaceri niciodată nu v-ați selectat partenerul? Intervievat: Nu, nu așa se face, se vine cu prieteni, unul vine cu altul, recomandări de genul asta. Nu l-am luat din stradă. În ceea ce privește gestiunea relației odată stabilite, aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la anumite ore. Pentru ca știrile despre mișcarea socială să fie difuzate la ore de maximă audiență sau să apară în edițiile imediate ale ziarelor, liderii mișcării trebuie să planifice acțiunile ținând cont de aceste aspecte. 4. Rețele de știri. Mulți reporteri au o anumită rutină, un domeniu preferat al știrilor pe care le acoperă. O invitație prealabilă adresată lor poate fi un reper după care jurnalistul își organizează agenda și, totodată, o șansă ridicată pentru ca evenimentul să fie relatat oportun. În
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]