6,394 matches
-
gradul de direcționare a interacțiunii lor; generarea acesteia își are fundamentarea în experiența lui Richard Light care, în calitate de profesor la Universitatea Harvard, a utilizat mici grupuri de lucru conduse de lideri cu care se întâlnea în mod regulat pentru a revedea procedurile de lucru și conținutul ce trebuia predat. Apoi liderii se întorceau la grupurile lor (formate din cinci până la opt membri), pentru a se realiza procesul de instruire. Figura 1. Maniera tradițională (a) de instruire și procedeul microgrupurilor de mentorat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
educaționale - caricatura educațională, Editura „Constantin Brâncuși”, Târgu-Jiu. Pânișoară, I.-O. (2001), „Metode moderne de interațiune educațională”, în I. Cerghit; I. Neacșu; I. Negreț-Dobridor; I.-O. Pânișoară, Prelegeri pedagogice, Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O. (2004), Comunicarea eficientă (ediția a II-a revăzută și adăugită), Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O.; Iucu, R. (2000), Formarea personalului didactic - raport de cercetare (1 și 2), Editura UMC, București. Păun, E. (1999), Școala - abordare sociopedagogică, Polirom, Iași. Păun, E.; Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
societății”. În această direcție lucrează și Allan G. Johnson prin scrierile sale, traduse în mai multe limbi (The Forest and the Trees: Sociology as Life, Practice and Promise, 1997; The Gender Knot: Unraveling Our Patriarchal Legacy, ediția a II-a revăzută, 2005; Privilege, Power and Difference, ediția a II-a, 2005), și prin conferințele organizate în marile universități din SUA, în care abordează problemele capitalismului modern: inegalitatea socială, oprimarea de clasă și a femeii, patriarhatul și injustiția socială, rasismul, prejudecățile legate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a gândi și apoi intelectul, ca de pildă oamenilor, de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 55-56, filosoful consideră că memoria ar fi cea care este în măsură să ierarhizeze ființele vii: "Prin natură, viețuitoarele se nasc cu posesia senzației, dar, pornind de la senzație, la unele nu se naște
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a gândi și apoi intelectul, ca de pildă oamenilor, de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2007, p. 55-56, filosoful consideră că memoria ar fi cea care este în măsură să ierarhizeze ființele vii: "Prin natură, viețuitoarele se nasc cu posesia senzației, dar, pornind de la senzație, la unele nu se naște
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Doina Topor (LT). 22 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 1, Ed. Tineretului, 1963 (LT). 23 Ed. Alcalay, f. a, tr. M. Costin (LT). 24 Tr. Ion Hobana, în Viitorul a început ieri, Ed. Tineretului, 1966, ediție revăzută în Maeștrii anticipației clasice, Ed. Minerva, 1975 (LT). 25 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 2, Ed. Tineretului, 1963; ediție nouă, tr. Mara Popa, Paul Lăcătuș, Ed. Larry Cart 2000, 1994 (LT). 26 Visul este utilizat atât
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
semn clinic, copilul e sănătos. Doar niște escoriații și vânătăi pe fese atrag atenția medicului, fără însă a-l alarma. Comunică părinților diagnosticul. Copilul e sănătos. Părinții pleacă mulțumiți, tatăl spune mamei: „ți-am spus eu că e bine!”. După ce revede în minte scena, medicul de familie se neliniștește de acele semne de pe fesele copilului. în urma unor discuții cu un psiholog, ajunge la concluzia unor suspiciuni de abuz al copilului. Caută la adresa lăsată de familie, dar la adresa respectivă nu locuiește nici o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vieții copilului. Mai târziu, adultul îi poate povesti copilului povestea vieții acestuia folosindu-se de „cartea vieții”. Există o vârstă, copilăria mică și vârsta preșcolară, când copiii sunt foarte atrași de pozele lor și ale familiei și cer să le revadă. Acestea sunt momente în care el își prelucreează istoria personală și identitatea. Copiii sunt foarte interesați de poveștile din copilăria părinților și de povestirile în care ei sunt subiecții, dar la alte vârste. O caracteristică a părinților „suficient de buni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să găsim sensul fenomenelor și al obiectelor care «ne vorbesc», avem la dispoziție o cale pentru a ridica ceața care ne înconjoară atunci când avem o experiență psihotraumatică și asta prin intermediul narațiunii, a povestirii”. Să povestim evenimentele de viață, să le revedem înșiruirea, să povestim altora despre aceste evenimente fără spaima, fără jenă și să le facem cât mai clare și adevărate este un important pas, recunoscut ca atare de specialiști, spre vindecarea traumei. Din păcate, trauma își creează mecanisme de automenținere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
l'individu, Les Impressions Nouvelles, Paris, 2015. Genette, Gérard, Mimologiques. Voyages en Cratylie (1976), Seuil, Paris, 1999. Genette, Gérard, Ficțiune și dicțiune (1991), traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994. Ginzburg, Carlo, Mythes emblèmes traces. Morphologie et histoire (1986), traducere revăzută de Martin Rueff, Verdier, Paris, 2010. Girard, René, La violence et le sacré, Grasset, Paris, 1972. Girard, René, Minciună romantică și adevăr romanesc (1961), traducere de Alexandru Baciu, Univers, București, 1972. Godzich, Wlad, "Emergent Literature and the Field of Comparative
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simpatie pe Kogălniceanu: „pântecele enorm era boltit peste picioarele scurte dar mâna fină ca de femeie, era un om glumeț, iubitor de copii". Iar mai către bătrânețe imaginea lui devine și mai colorată de afecțiunea poetului: „Bătrân de tot îl revăd apoi, într-un palton lung până la pământ urcând greoi scările unei tribune. Într-o sală furtunoasă de întrunire, glasul lui stins și plângător abia răsună și lacrimi mari i se rostogolesc pe obrajii bucălați, fără să le poată stăpâni". Erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oferă nemurirea. Pe acest erou al aventurii, doar făgașele temporalității umane îl interesează 281. Și chiar dacă Penelopa nu are nici măreția, nici frumusețea unei zeițe, ea este o muritoare ce va cunoaște îmbătrânirea și moartea și el vrea să o revadă. Ulise a trebuit să plătească dublul sacrilegiu al tovarășilor săi care au stricat ritualul sacrificiului înlocuind orzul cu frunze de stejar și vinul cu apă, și care au masacrat vacile soarelui în urma unui somn vinovat. Vacile soarelui (șapte turme a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Guérin este un orizont care îl frământă pe călătorul care aspiră la întoarcere. În 1839 în corespondența sa, Maurice de Guérin scrie astfel tatălui despre dorința de întoarcere: Dacă aș putea să mă întorc în umila mea Itaca, să revăd perii lui Laerte și să-l recunosc pe tatăl meu la credionciosul Eumeu!" Și Chateaubriand se identifică cu Ulise când în Memoriile de dincolo de mormânt (Cartea 36, capitolul 11) el scrie: "Îmi dau seama acum că această parte a memoriilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
autentic, îl conduce pe cititor la interogația asupra ospitalității lui Iulian, într-o poveste care, sub culoarea simplității legendare, este una dintre cele mai tulburi. Flaubert o ține la distanță multiplicând, într- adevăr, medierile: este vorba de un Ev Mediu revăzut și regândit de către un romantism, el însuși obiect de ironie din partea lui Flaubert 341. Recursul la inspirația catolică nu se face, de altfel, fără un anumit amuzament: "cred că dacă voi continua, voi avea un loc asigurat în luminile Bisericii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toate mințile. Ah! Să plece, să fugă cu tovarășii săi, să vorbească iarăși limba lui, să se simtă în țara lui acolo, pe vas [...] să scape de acest exil, de această moarte!"). Întreg echipajul crede că bucuria de a-i revedea și a-i strânge în brațe îi provoacă o violentă criză de plâns. "Numai cumnatul nu-l întrebă nimic: îi văzu disperarea din ochi". Chiar termenul folosit aici "cumnat", care era legitim atunci când vizitau casa unchiului, nu mai este potrivit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiecare dată în altă parte, în camere străine, întotdeauna oaspete în trecere, fără legătură, fără continuitate, fără contacte autentice cu schimbări de trenuri, legăturile pe care le pierde, mesele proaste, chipurile noi, "ale unor oameni pe care nu-i va revedea niciodată, cu care nu poți fi tovarăș". Dar o asemenea existență, o asemenea libertate sunt vecine cu dezmățul. Gregor Samsa copleșit de culpabilitate rămâne acasă, ca o ființă dezgustătoare. Viața lui de gândac răspunde unei aspirații de care abia dacă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din tot ce consider eu că sunt româncă, din combinația prezentului cu trecutul un "ceva" foarte complex pentru mine, ca să vă explic! La fel a fost cu "Adriana Lecouvreur". A.V. Ați revenit la Iași după 35 de ani, ați revăzut locurile copilăriei și primei tinereți, amintirile au devenit realitate... Ce veți face în viitorul apropiat pentru Iași? Ați trecut pe la Universitatea de Arte, fostul Conservator. N.M. Am venit în Iași, am vorbit cu Petrica, prietena mea din școală, și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ați venit "numai" ca interpreți ai unor personaje cunoscute. Acum ați luat loc în lojă, și ați pășit pe scenă în calitate de sărbătoriți. Cum v-ați simțit? David Ohanesian Ca fiecare moment sărbătoresc, ne face plăcere. Ne simțim bine, ne-am revăzut colegii, prietenii... A.V. Cred că s-a întâmplat mai rar să fiți prezent în sală, și nu pe scenă. D.O. Da, majoritatea vieții noi doi am fost pe scenă. Acum, bineînțeles, la această vârstă matusalemică pe care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o anumită distanță față de ceilalți. Dar, între rame de tablou, sunteți ludic. L.S. Așa este. Bine, toată viața am fost un personaj de care lumea a ezitat să se apropie, sau nu a îndrăznit prea mult. Fără să vreau. Acum, revăzând pe ecran imaginile cu lucrările mele, eu cunoscându-le, este și mult joc, multă ironie, satiră poate. Chiar în cele cu măști înșirate, tema este un punct de plecare foarte banal, sunt niște prepeleci. La țară, gospodinele spălau oalele sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
puțin bun, dar muzica este aceeași, și vede cu totul altceva... Este imediat deranjat, în dezacord cu ce vede, pentru că este în dezacord cu ce a auzit când a văzut spectacolul prima dată. Asta-i problema amatorilor de operă care revăd montările vechi. Pe de altă parte, există șarlatani. Am văzut montări și la București, nu vreau să dau nume acum, regizori care lucrează în țară, totul calculat, în căutare de senzațional. Montări contra muzicii. Dar, numai așa, ca încheiere, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să mai scriu după cele ce ai scris tu." Era vorba de Alin Gheorghiu 2, un text foarte elaborat, dar care reprezenta pentru mine un fel de aruncare fericită asupra prăzii. Deși imediat după, nu pot reveni. Dar în timp, revăzând niște lucrări și, mai ales, punându-le în alt context de comparație, de confruntări, sigur că îmi ies la iveală aspecte noi. Nu m-am dat niciodată înapoi de la ideea unei revizuiri, care era sportul de preferință al lui Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un film, am pus un neprofesionist într-un rol, care, spre uimirea mea, a fost realizat extraordinar! Pentru că ascultă formidabil. Mă înțelegeți? A asculta, într-un dialog care se filmează, dă veridicitate personajului. A.V. Nu știu dacă l-am revăzut într-un film ulterior pe Herman Chrodower, care a jucat în rolul bătrânului Costache Giurgiuveanu din "Felix și Otilia", dar a fost excepțional. În același film, alt personaj, interpretat foarte convingător tot de un outsider Àrpad Kemény. R.G. Este foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spun, dacă găseai un rol pentru film în care să se joace pe el însuși, era excelent, dar nu putea să joace altceva. A.V. Tot așa, în teatru, rolul Ion din "Năpasta", de Caragiale. R.G. Da, "Năpasta", dar am revăzut acum, recent, filmul lui Mircea Mureșan, "Răscoala". Acolo joacă un rol mic, care aproape seamănă cu cel jucat mult mai târziu în filmul meu "Dincolo de nisipuri". Era același tip de personaj. A.V. "Dincolo de nisipuri" a fost un film poetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
orfevru, încerca să nu solicite vocile la maximum, a fost totdeauna foarte atentă în dezvoltarea vocală a fiecărui student. A respectat natura fiecăruia. Cum ați spus, deja, am cântat acum doi ani la Iași. Mi-a făcut plăcere să-mi revăd foștii profesori de la Conservator, pe doamna Bucescu, pe doamna Ella Urmă, pe care am întâlnit-o, de altfel, și la Cluj. Mi-a telefonat ieri: "te rog din suflet, vino să mă vezi, n-am să mă pot deplasa la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de altfel, și la Cluj. Mi-a telefonat ieri: "te rog din suflet, vino să mă vezi, n-am să mă pot deplasa la spectacol, dar vreau neapărat să te văd." Și, sigur că-mi face mare plăcere să-mi revăd toți prietenii ieșeni. A.V. În primul spectacol, la prima apariție pe o scenă prestigioasă din lume, ați avut emoții? Emoția a fost stimulatoare? A trebuit să faceți un efort ca să o învingeți, să vă bazați pe talentul, pe pregătirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]