6,450 matches
-
că starea de fapt (stăpânirea bunului) se suprapune stării de drept (dreptul de proprietate). Așa fiind, în privința acestor bunuri nu se pune problema acțiunii în revendicare. Cu toate acestea, noul Cod civil prevede că "bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună credință dacă acțiunea este intentată, sub sancțiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stăpânirea materială a bunului" (art. 937 al. 2). În lumina reglementărilor menționate trebuie să distingem două
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
937 al. 2). În lumina reglementărilor menționate trebuie să distingem două situații și anume: dacă proprietarul s-a desesizat voluntar de anumite bunuri și acestea se află în posesia de bună credință a unor terțe persoane, el nu le poate revendica (posesorul de bună credință dobândește proprietatea asupra bunurilor mobile corporale chiar de la data intrării sale în posesiune, fără a fi necesară vreo curgere de timp); dacă însă bunurile de acest fel au ieșit din posesiunea proprietarului fără voia sa : prin
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de 3 ani prevăzut de al. 2 al art. 937 din noul Cod civil (care se referă expres la lucrul furat sau pierdut). Celelalte bunuri ieșite din patrimoniul proprietarului, fără voia acestuia (altele decât cele furate sau pierdute) puteau fi revendicate în baza vechiului Cod civil în termenul general de prescripție de 30 de ani. Soluția nu a întrunit însă unanimitatea autorilor de specialitate 579 și a practicienilor. Plecând de la caracterul perpetuu al dreptului de proprietate, în unele decizii de speță
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
presupune o posesie utilă, de o anumită durată, a posesorului actual). Fiind deci termen de decădere, după împlinirea acestuia se stinge și dreptul revendicantului. Noul Cod civil a stins disputa în privința naturii termenului de 3 ani în care poate fi revendicat bunul furat sau pierdut. Articolul 937 alineatul 2 face mențiunea expresă că, "Sub sancțiunea decăderii, bunul furat sau pierdut poate fi revendicat". f. Dreptul la acțiune pentru valorificarea altor drepturi reale În afară de dreptul la acțiunea în revendicare întemeiată pe dreptul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dreptul revendicantului. Noul Cod civil a stins disputa în privința naturii termenului de 3 ani în care poate fi revendicat bunul furat sau pierdut. Articolul 937 alineatul 2 face mențiunea expresă că, "Sub sancțiunea decăderii, bunul furat sau pierdut poate fi revendicat". f. Dreptul la acțiune pentru valorificarea altor drepturi reale În afară de dreptul la acțiunea în revendicare întemeiată pe dreptul de proprietate, în delimitarea domeniului prescripției extinctive este necesară și abordarea unor aspecte privind dezmembrămintele dreptului de proprietate. dreptul la acțiunea confesorie
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
donațiuni pentru ingratitudine 587 sau termenul de 1 an prevăzut de art. 931 din Codul civil de la 1864, în care poate fi introdusă acțiunea în revocarea unui testament pentru injurii grave 588, termenul de 3 ani în care poate fi revendicat bunul furat sau pierdut, în condițiile art. 937 al. 2 din noul Cod civil. Sunt, de asemenea, termene de decădere, termenele de drept procesual care atrag pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a îndeplini un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din Codul civil de la 1864, prevede că: "Proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porțiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietar asupra părții desprinse dacă o revendică în termen de 1 an de la data faptului". 579 C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 208. 580 P. Cosmovici, op. cit., p. 56. 581 M. Cantacuzino, Elemente de drept civil, București, Editura Cartea Românească, 1921, p. 123; Rosetti-Bălănescu, O. Sachelarie, N.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
spațiul tenebrelor, al îngropării romanității persistă. Izvoarele lipsesc sau sînt extrem de fragmentate pentru a putea afla ce s-a întîmplat cu românii între secolele al III-lea și al X-lea. Tensiunea provine dintr-o relație confuză cu spațiul: românii revendică teritoriul care merge de la Carpați la Dunăre pînă la Nistru la est, dar acest teritoriu era împărțit între Principatele Moldova, Țara Românească și Transilvania, care s-au unit mult mai tîrziu. Unirea moldo-valahă datează din 1859, iar formarea României Mari
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
găsește confruntată cu istoria maghiară. Drama elitelor românești care intră la sfîrșitul secolului al XVIII-lea în sfera de influențn a romantismului german este că acestea se lovesc de elitele maghiare germanizate. Drama celor două istorii este că ele își revendică același spațiu originar, Transilvania. Maghiarii sînt cuceritorii bazinului carpatic la sfîrșitul secolului al IX-lea. Istoriografia maghiară contemporană arată, într-o voluminoasă istorie a Transilvaniei, editată în traducere franceză sub auspiciile Academiei de la Budapesta, în 1992, că: "Înainte de sfîrșitul anului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românești și a Bisericii sale ortodoxe, o comunitate ce reprezintă, spre mijlocul secolului al XVIII-lea, cel puțin 50% din populație. Or, influența filosofiei Luminilor și despotismul luminat al Habsburgilor modifică raporturile de forță între diversele comunități naționale. Drept urmare, românii revendică egalitatea în drepturi cu cele trei națiuni recunoscute. Această revendicare este privită favorabil de Viena care intenționează să-i folosească pe români ca instrument de centralizare în fața pretențiilor nobilimii maghiare. Acest context politic și această evoluție ideologică încadrează dezbaterea deschisă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prinților, spre exemplu ajută la perceperea intenționalității politice și ideologice a dinastiilor și a cancelariilor acestora și la luarea unor măsuri într-o conjunctură geopolitică ce impune realitatea unei puteri mult mai modeste. Cazul lui Petru Rareș este interesant: el revendică faptul că ar fi fiul lui Ștefan cel Mare. Cronicarul său, Macarie, șterge înfrîngerile pe care le suportă în războaiele contra maghiarilor, valahilor, polonezilor și turcilor. Învins în 1538, el fuge și se refugiază în Transilvania. Trei ani rnai tîrziu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puternic la această frontieră, întotdeauna instabilă, a Imperiului Otoman, prea multe speranțe au renăscut". Faima lui Mihai Viteazul este refăcută în secolul al XVII-lea de Matei Basarab care se numește, în 1643, "stăpîn și voievod" al țărilor "dacice". El revendică filiația cu fiul lui Mihai Viteazul, Mihai Pătrașcu. În 1635, trimișii lui Basarab merg la Curtea din Viena pentru a intra în legătură cu familia descendentă a lui Mihai Viteazul. S-ar părea că Mihai Pătrașcu ar fi fost folosit ca instrument
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În sfîrșit, acest panslavism este o mișcare alimentată de curente multiple: mesianic, revoluționar și conservator. Conjuncturile externe, la scara intereselor balcanice și europene, apasă direct asupra Principatelor și sînt dirijate de diverse grupuri și partide care, fiecare în parte, își revendică o protecție din exterior: a Rusiei, a Franței și a Marii Britanii, aceea a Constantinopolului contra Rusiei. Apelul la puterile străine se face în funcție de aprecierea ierarhiei amenințărilor luate în calcul și a priorităților de apărat. Istoria Principatelor care se agață, în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prezidat la stabilirea Regulamentului organic, adeziunea unora la mișcarea de protest liberal din Țara Românească a anului 1840, toate acestea i-au transformat în patrioți. Prin tactică, ei se dovedesc a fi prudenți. Unitatea celor două principate moldo-valahe nu este revendicată oficial în Proclamația de la Islaz din iunie 1848, însă proiectul unirii circulă în cercurile revoluționare. Refugiați din Moldova la Brașov, Alecsandri și Russo pun în circulație textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și a Țării Românești într-
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
discuție hotărîrile Budapestei. Națiunea română reclamă independența național-politică, în numele principiului libertății, egalității și fraternității, astfel ca "ea să poată avea, proporțional din membrii săi, reprezentanți proprii în dieta țării și în aceeași proporție proprii demnitari în toate ramurile guvernului". Românii revendică dreptul de a utiliza propria limbă în toate problemele de ordin legislativ sau administrativ care îi privește. Însă programul de la Blaj nu este acceptat la Cluj. Dieta Transilvaniei, în care românii nu sînt reprezentați, consideră că aceste doleanțe sînt deplasate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pare să clarifice situația transilvană tulbure pe care împăratul o lasă în grija armatelor sale. Nevoia de claritate eroică într-o perioadă postrevoluționară, pe care Alecsandri o califică drept "melancolică", constituie una din temele compozițiilor poetice ale vremii. Ele se revendică dintr-o memorie populară prelucrată savant și recompusă. Poporul a decepționat întrucîtva sau cel puțin legătura intelectualilor cu el s-a dovedit fragilă. În întregul folclor, punerea în scenă a poporului alimentează imaginarul și îndepărtează amintirile amare. Corespondența lui Alecsandri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răsturnarea Imperiului otoman. Dacă ați făcut deja din România o a doua Belgie, situația noastră de astăzi ar fi clară". A vorbi de neutralitate presupune implicit revenirea la redefinirea statutului principatelor, căci neutralitatea ar implica o indepedență a politicii externe revendicate de prinț. Carol trece de la formularea dreptului la anunțarea unui fapt împlinit. Are loc un șantaj prin care se urmărește negocierea cu Constantinopolul a recunoașterii independenței în schimbul neutralității românești în războiul care-i opune pe turci balcanicilor. Conduita Bucureștilor tinde
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din 1918, n-a putut să întreprindă o adevărată acțiune de regenerare. Suveranul observă luptele politice cu o îngăduință calculată: corupția politică este un mijloc de guvernare, iar creșterea imoralității are drept contra-efect extinderea puterii suveranului. Această putere regală își revendică siguranța din exterior, Carol făcînd politica Berlinului. Or, marea putere care are interesul să sprijine România împotriva aspirațiilor seculare ale Rusiei este Germania. În 1888, ministrul Franței la București face cunoscut că "România este prinsă în orbita celei mai puternice
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alții, regăsesc Partidul Liberal a cărui aripă tînără condusă de Ionel Brătianu îi atrage. Există aici un ușor iz de radicalism republican francez în programele politice ale acestor elite de stînga, marcate de revenirea la conținutul proiectelor din 1848: este revendicat votul universal pentru care se depun mai multe moțiuni în Parlament. La problema obsedantă a armoniei între progresism și tradiție, la problema integrării țărănimii în cadrele națiunii, răspunsul este clar: educația. Ministerul lui Spiru Haret din perioada 1897-1910 inițiază măsuri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ridică împotriva cazacilor pentru a-l apăra pe Inochentie și pierd 60 de oameni... Cuvîntul de ordine al guvernului este asimilarea. Mișcarea din 1905-1906, în ciuda suprimării ziarului Basarabia, nu s-a stins: rămîn un program și referințele. Programul grupului național-democrat revendică un regim constituțional și democratic, o organizare administrativă autonomă a Basarabiei, o reformă agrară care să instituie redobîndirea, cu ajutorul unei Bănci agrale, a tuturor pămînturilor necesare nevoilor țărănimii, răscumpărare controlată de inspectori, în spiritul păcii sociale. Aceste revendicări formează baza
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recunoașterea dreptului minorităților naționale. Pe 30 și 31 octombrie, împăratul Carol este determinat să abdice și Karolyi formează un nou guvern. El va fi de acum interlocutorul patrioților români. El le cunoaște programul: pe 18 octombrie, deputatul român Alexandru Vaida-Voevod revendică în fața Parlamentului de la Budapesta o libertate națională integrală. Era timpul să se miște, după cum se exprimă Sextil Pușcariu pe 13 octombrie: "Austria este o casă de nebuni. În asemenea împrejurări, este imposibil ca noi, românii, să rămînem inactivi, așteptînd ca
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la fața locului, mișcarea de autoguvernare a județelor și satelor este percepută ca o catastrofă de către funcționarii unguri care sînt de fapt excluși. Istoriografia ungară pune în lumină refuzarea unirii de către socialiștii internaționaliști reuniți la Budapesta pe 31 decembrie: "Congresul revendică dreptul tuturor românilor din Ungaria, din Transilvania și din Banat de a putea să-și constituie un stat independent pe baza unui plebiscit deschis tuturor naționalităților'". Ruptura româno-ungară se amplifica din ce în ce mai mult. PARTEA A III-A LUPTELE DINTRE CELE DOUĂ
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lorga sînt esențiale, căci ele neagă un sistem instituțional considerat ca o grefă... De ce să faci apel la forme venite din exterior atîta vreme cît instituțiile medievale românești probează existența unei conștiințe a Legii, a statului și a națiunii? lorga revendică fidelitatea față de o moștenire bizantină, apoi față de cea a turcilor, care au asimilat lecțiile Bizanțului. El începe, brutal, cu Revoluția franceză: un 1789 românesc este de evitat. Cei de la '89 au negat o ordine anterioară respingînd legile venite din trecut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
frontierelor romanității, dar și suferința. Spiritul timpului oscilează între euforia creatoare și tragic. Însă avîntul care integrează elitele românești în spațiul european trezește rezistențe. Suferința provocată suscită dorința de restaurație a valorilor care nu mai sînt percepute ca tradiționale și revendicate drept moștenire a trecutului, ci ca axe fundamentale. Suferința aceasta se vrea specifică și națională, însă ea este comună și altor spații din Europa, adepții români ai unei restaurații naționale fiind apropiați de omologii lor germani sau francezi care se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
despre publicațiile și reprezentațiile teatrale străine; Viața Romanească introduce la un moment chiar o cronică a vieții politice franceze, deschizînd o rubrică cu titlul Scrisori din Paris. Scriitorul și criticul literar Eugen Lovinescu devine purtătorul de cuvînt al acestei eliberări, revendicînd primatul esteticii pure în fața pedagogiei sociologizante a criticii literare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. A produce înseamnă a conferi un sens trecutului imediat, războiului, a surprinde zorii unei ere, care este aceea a marilor mișcări de masă din secolul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]