6,540 matches
-
să-i auzim, indiferent pe ce latură vor ieși din încăperile lor”, spune prințul, făcând elogiul construcției spațiale savant elaborate. Aici, supravegherea se apropie mai degrabă de observarea în laborator a unor cobai: prințul și prințesa adoptă obiectivitatea rece a savanților. La sfârșit, însă, resimt ei înșiși cruzimea operațiunii atât de îndelung gândită și atât de minuțios pregătită. Patrice Chéreau a pus genial în scenă această supraveghere-cadru și tot ceea ce ea comportă din punct de vedere al construcției scenice, creând un
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
modelul aforismelor care proclamă ideea indiferenței schopenhauriene. În lume există un principiu al răului și orice încercare de eliberare este inutilă: "E-atâta gol în sus încât tot ce se-ntâmplă/ jos, pe pământ, nu are un sens,/ nu clătina, savantule, râvnita tâmplă/ întinsă pe butucul văzduhului imens ("Plafon cu pâlnii"). Suferința poetului provine din nevoia de purificare. Pentru a ajunge să se purifice, Iov va trece prin suferință ("Iov era plin de guri"). Dialogul devine biblic, suferința este un har
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Tomis”, în Versuri, ediția cit., p. 42. 3. Idem, „Alea jacta est”, op. cit., p. 94. 4. Idem, „Romanța soarelui”, op. cit., p. 97. 5. Infinitul e „cea mai de căpetenie din toate noțiunile pozitive”. (Sic cogito, Ed. Evenimentul, 1990, p. 94) Savantul o vedea „pretutindeni întipărită” în lume. 6. Mihai Eminescu, Poezii, ediția cit., p. 86. 7. Ion Minulescu, „Celei care minte”, în Versuri, Antologie de Gabriela Omat, Ed. Minerva, 1975, p. 70. 8. „Dialog de iarnă”, în Opere, p. 119. 9
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a prezenta o tapiserie bogată a vieții contradictorii, eroice și aberante, din acel timp. Orgiile interzise ale lui Cyprien sunt rămășițe ale adamiților istorici, hedoniști creștini timpurii care au supraviețuit până în secolul al XVI-lea și despre care citise Yourcenar. Savanții olandezi și flamanzi recuperaseră istoria secretă a adamiților, iar ea citea fluent în aceste limbi. Cîteodată numiți Frații și Surorile Cugetului Liber, ei practicau nuditatea și erau adepții copulației în grup, dansând și preacurvind noaptea la lumina lunii, așa cum relatează
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
stoice ale concepțiilor despre formarea individualității, despre libertate și despre practicile religioase, în timp ce Al. Mușina observa cum filozofia puterii se convertește în căutare de sine. În al doilea roman, după N. Balotă, condiția lui Zenon o anticipează pe cea a savantului modern, pasionat de exactitate deci nu robit fanatic adevărului , și în același timp filantrop; pentru S. Iosifescu, virtutea de căpătâi a lui Zenon e combinația de cunoaștere și de absență a iluziei perfecțiunii, care apare și în cronica de familie
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
scop neobișnuit: dominația mondială, stăpînirea suveranilor și a popoarelor, impunerea în propriul beneficiu a unei puteri de dimensiuni planetare. Oricare ar fi natura și motivația aparentă a conspirației complot iezuit sau complot masonic, complot al vînzătorilor de arme sau al savanților luminați pentru cei care o conduc ea înseamnă satisfacerea unei nepotolite voințe de putere, de împlinire a acelui vis al construirii Imperiului universal, al unificării lumii sub o aceeași autoritate deplină. "El s-a legat prin jurămînt că va domni
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
orice experiență, de orice natură, devine în ultimă instanță interioară), de amplitudine a comprehensiunii. VALERIU CRISTEA Dacă romanul n-ar fi îmbibat de o mare poezie - a nu se confunda cu lirismul - și de o mare știință a poeziei, distribuită savant, cu o cunoaștere strategică a dozajelor, amintindu-ne de cuvintele lui Malraux că „Orice artă este lupta contra destinului”, paginile Moromeților ar ilustra doar un magistral sculptor și rapsod. Originalitatea însă a artei ce se descoperă în această carte demarează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
stogurile trebuiau să fie de formă conică, iar legăturile, făcute fără întîrziere, și pe loc [...]", p. 25); profesorul Aronnax, căpitanul Nemo și mai ales servitorul profesorului, Conseil, în 20 000 de leghe sub mări ("Avînd mereu de-a face cu savanții care trăiau cu noi în Jardin des Plantes, Conseil începuse să știe cîte ceva. Devenise un specialist foarte priceput în clasificările biologice [...]", p. 15); b) recurgerea la un program narativ de tipul unei vizite pe domeniul deținătorului de "cunoștințe". G.
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin modul de exprimare, ignoră cunoștințele botanice (vocabular comun) arătînd doar preocuparea lor de moment (de unde descrierea expresivă care asociază metaforic tufișul cu ființa iubită). Gest subliniat, metalingvistic, prin exclamația cît este de romantic! Elipsa (rămaseră...) este ștrengărească și voluntară. Savantul (cu patronim stereotip) reprezintă punctul de vedere al specialistului asupra obiectului tufiș. Fie are intervenții neînțelese de către un nespecialist (vocabular-tehnic), fie le descifrează prin adăugarea la nomenclatură a unor relative cu valoare explicativă. EXERCIȚIUL B.3. Descrieți un obiect prin intermediul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
altfel, director al unei ferme de râmători. Dramaturgul rescrie aici tragedia legată de Medeea, adusă într-un sat românesc din epoca socialistă. Un fenomen de „porcire” prezintă și piesa cu titlul antifrastic Luminile paradisului. Unul din personajele principale e un savant angajat în serviciul răului. Simbolic, laboratorul său e instalat pe o cocină, în care va fi în cele din urmă aruncat. Moartea psihică lentă, cadaverizarea progresivă e tema piesei Maimuța nudă sau Războiul de la 8 la 10. Un arbore nesfârșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
unei pedagogii românești au fost expuse cu prilejul prezentării "regionalismului educativ". 64. S. Mehedinți și-a susținut examenul de licență la Facultatea de litere și filosofie cu o lucrare despre J.-J. Rousseau. Cf. și D. MUSTER, Vocația pedagogică a savantului encicloped Simion Mehedinți, în "Revista de pedagogie", 10/1968. Să se vadă și volumul Scrieri despre educație și învățămînt. Antologie, îngrijitor de ediție D. MUSTER, Editura Academiei Române, București, 1992. 65. Dintre scrierile cu caracter pedagogic ale lui S. Mehedinți: a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
considera acest irațional ca situîndu-se în afara științei, prin definiție, ar însemna să o lipsim pe aceasta din urmă de tot dinamismul ei intern. Cauza acestei iraționalități, așa cum fizica modernă o pune tot mai clar în evidență, rezidă în faptul că savantul însuși este una din părțile constitutive ale universului "53. În lumina acestor două imagini ale cunoașterii științifice discutate anterior, am putea obiecta că nu există între ele decît o diferență la nivelul cuvintelor. La urma urmei, progresia nedefinită a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
XVIII-lea și intelectuali în secolul XX. Acești oameni de cultură sînt într-un anumit sens urmașii clericilor medievali. Clerul semnifică la origine starea ecleziastică, însă din secolul al XV-lea deja clericul devine un individ instruit, un cărturar, un savant, și cu toate că activează în sînul bisericii, se diferențiază de preot. Ulterior cea mai mare parte a activității culturale va ieși din sfera clerului Bisericii și a Universităților sale, dezvoltîndu-se în general în afara cadrelor statornicite pînă la începutul secolului al XIX
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
va fi integrată decît cu întîrziere și incomplet în "mandarinatul" universitar, care este totuși mai puțin rigid și mai autonom decît mandarinatul chinez. Termenul de cleric explodează în secolul al XVI-lea în profesiuni laice și în vocații de filozof, savant, eseist, om de litere. Filozofii, savanții, scriitorii secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea sînt persoane privilegiate care dispun de venituri, dețin o funcție publică sau se bucură de un mecenat princiar. Sînt legați unii de alții prin intermediul călătoriilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și incomplet în "mandarinatul" universitar, care este totuși mai puțin rigid și mai autonom decît mandarinatul chinez. Termenul de cleric explodează în secolul al XVI-lea în profesiuni laice și în vocații de filozof, savant, eseist, om de litere. Filozofii, savanții, scriitorii secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea sînt persoane privilegiate care dispun de venituri, dețin o funcție publică sau se bucură de un mecenat princiar. Sînt legați unii de alții prin intermediul călătoriilor și corespondențelor, și cu toate că trăiesc răspîndiți
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
masiv intelectualii și universitarii proscriși sau fugari din Germania nazistă și din Europa dominată de naziști, apoi pe cei din URSS și din țările europene satelite. Ele continuă să "pompeze" inteligențele europene în domeniul cercetării științifice, iar universitățile lor invită savanți, profesori, scriitori și artiști europeni de toate felurile. New York-ul este orașul care se deosebește cel mai mult de toate orașele europene, și totuși aici se regăsește întreaga Europă sub formă microcosmică: mănăstirile romane, da Vinci, Rembrandt, operele, dirijorii, vinurile
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și le-au însușit cu nerușinare cea mai mare parte a intelectualilor de stînga, care au reprezentat multă vreme după război cea mai mare parte a intelectualilor. Departe de a fi imunizați împotriva acestor erori, "mari scriitori", "mari filozofi", "mari savanți" s-au convertit dimpotrivă în propagatori plini de rîvnă ai acestora. Cataclismul ideologic Într-adevăr, din 1945 pînă pe la 1979 a domnit o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în noul volum privește totodată istoria și etica, mai ales etica medicală. O asemenea preocupare nu trebuie să mire într-o societate care a simțit nevoia să creeze chiar un comitet consultativ de etică, al cărui înalt președinte a fost savantul medic Jean Bernard. Se admite în genere că atunci când e vorba de șefii de stat, medicii nu trebuie să păstreze secretul asupra bolilor de care aceștia suferă, dat fiind că ele scapă de sub cenzura "contra-puterii" și pot avea consecințe nebănuite
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a nu mai vorbi de eseurile ego-istorice apărute mai de curând sub îngrijirea lui Pierre Nora6. Bibliografia lui Jean Delumeau indică un program ambițios de punere în lumină a raportului dintre teologie și aspirațiile colective: temă dificilă, în direcția căreia savantul a concertat și alte energii, ca în culegerile de studii Histoire vécue du peuple chrétien (1979), La Première Communion, Les Mahleurs des temps (1987), pentru a nu mai aminti de colecția Les temps et les hommes îngrijită de el la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
originilor, unde regăsim, alături de Ion Țurcanu, semnătura câtorva specialiști în domeniu. Ideea directoare subliniată și aici proclamă supremația adevărului. Pentru orice slujitor al zeiței Clio, "istoria rămâne a fi Istorie, așa cum a fost, și absolut nimeni, nici cei mai ambițioși savanți, n-au dreptul să o schimonosească după hatârul lor". Este laitmotivul, fie și subînțeles, al întregii cărți. Îl regăsim explicit în fruntea ultimei secțiuni, unde se evocă probleme mai vechi sau mai noi: "Muza istoriei tot mai așteaptă să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
29, (20 iulie 1990), p. 1 ÎN ORIZONTUL GENERALITĂȚILOR ISTORICE La o jumătate de secol de la moartea intempestivă a lui N. Iorga, un semn de recunoaștere a legatului său științific și moral ne vine tocmai din acea Italie pe care savantul a studiat-o îndelung, a descris-o în mai multe rânduri, i-a decelat cu stăruință și comprehensiune valorile, căutând chiar să fondeze în spațiul ei generos un așezământ, "Casa Romena di Venezia", care să îngăduie și altor compatrioți apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
subscrisă de Bianca Valota Cavallotti. De acolo ne parvine, acum, sub aceeași semnătură, o prețioasă versiune italiană a volumului Generalități cu privire la studiile istorice, așa cum s-a conturat aceasta la a treia ediție 1. Îngrijitoarea noii versiuni, nepoată de fiică a savantului, avea și temeiuri personale să se ocupe de această operă. Ani de-a rândul, Bianca Valota Cavallotti s-a aplecat cu atenție și răbdare asupra ei, publicând studii, evocând-o la diverse ocazii, căutând să-i facă loc în atelierul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ale cărei contururi intelectuale au fost definite între alții de H. Stuart Hughes în Consciousness and society (1958). Prin scrisul său o depășește însă, ca ambiție de globalitate, de sinteză ultimă, așa cum ar fi putut deveni Istoriologia umană dacă viața savantului nu era frântă înainte de timp. În ajunul împlinirii unei jumătăți de secol de la tragica lui moarte, publicarea acestui mănunchi de texte într-o limbă de largă circulație nu e doar un gest pios, ci o necesitate decurgând din economia domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
noastră, în diferitele societăți științifice, literare și artistice general românești și la neîncrederea lor să se răspundă cu cea mai larg omenească înțelegere și cel mai distins cavalerism, în conștiința tăriei noastre indiscutabile. Dar mai mult ca toate acestea, insista savantul român, noi, învățătorii de toate gradele suntem datori cu ceva foarte modest, dar de o importanță capitală: trebuie să dăm manuale bune despre literatura, istoria, geografia, știința, arta românească în limbile minorităților, pentru școalele lor de toate categoriile și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
putea aduce un mare folos cauzei comune. În plus, călătoriile turistice ar putea spori gradul de permeabilitate și transparență, iar cele de studiu, îndeosebi în sfera umanistă, ar putea modifica treptat discursul istoric. Dacă am amintit aici propunerile unui mare savant de acum șapte decenii este pentru că situația comportă analogii, cel puțin pe tărâm etnopsihologic, și invită la căutare de soluții. Sub alt unghi însă, ca tendință geopolitică, totul îndrumă spre o solidaritate europeană, în cadrul căreia dialogul între culturi va putea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]