6,083 matches
-
m-au pârât la stăpânirea locului, și de aceea au venit hatmanul ca să mă rădice la închisoare; pentru care fiind oareșce și din copilărie fricos, atâta atuncea strașnic m-am spăriat, încât nu puteam răspunde nici un cuvânt, nici măcar a mă scula din așternut, că să fac cinste hatmanului ce sta în picioare. Acesta se vede că au cunoscut îndată îngrozirea mea, căci foarte cu blândețe și încet fără strigare au început a mă întreba de unde sunt, unde și la ce merg
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
odihnesc în pace, îndată cu toată suita au eșit afară din casă și iarăși am rămas amândoi cu Șăndrea, carele, pe lângă mirarea ce avea pentru venirea hatmanului, îmi făcea uprecuri (mustrări) că nu am urmat pildei lui de a mă scula în picioare ca să dau cuviincioasa cinste unui asemenea însemnat om precum hatmanul. După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai ales că nu au pomenit nimica pentru podoroșcă. Înspre ziuă am sculat sluga și l-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a mă scula în picioare ca să dau cuviincioasa cinste unui asemenea însemnat om precum hatmanul. După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai ales că nu au pomenit nimica pentru podoroșcă. Înspre ziuă am sculat sluga și l-am trimis la poștă de au adus caii și după ce s-au luminat bine de ziuă am eșit afară din Eși, fără a ști ceva atuncea pentru pricina vizitarisirii ce miau făcut hatmanul. Aceea am aflat-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul cel mic, strângându-se țara și boierimea, și s-au îmbrăcat toți arhiereii în veșmintele sale cele arhierești și întâi s-au sculat domnul Constantin Vodă în picioare, luându-și gugiumana din cap, plecânduși capul în chip smerit spre țară, deși-au cerut iertăciune, căci în domnia lui s-au izvodit aceste obiceiuri de mare neputință a țării. Și așa țara cu dragoste
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dar cum să ne despărțim pe o vreme așa de bună de jucat mingea? Am jucat. A doua zi toți eram la școală, cu lecțiile știute și problemele făcute. Lucrurile au mers foarte bine până la sfârșitul lecției. Când ne-am sculat să plecăm, profesorul ne-a întrebat: care au jucat ieri mingea, să se scoale în picioare. Ne¬am sculat toți vinovații, cei mai buni școlari din clasă. El ne-a oprit vreun ceas la școală apoi ne-a dat drumul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Am jucat. A doua zi toți eram la școală, cu lecțiile știute și problemele făcute. Lucrurile au mers foarte bine până la sfârșitul lecției. Când ne-am sculat să plecăm, profesorul ne-a întrebat: care au jucat ieri mingea, să se scoale în picioare. Ne¬am sculat toți vinovații, cei mai buni școlari din clasă. El ne-a oprit vreun ceas la școală apoi ne-a dat drumul, pentru că am spus drept. Avea încredere în noi pentru că știa că suntem cinstiți. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toți eram la școală, cu lecțiile știute și problemele făcute. Lucrurile au mers foarte bine până la sfârșitul lecției. Când ne-am sculat să plecăm, profesorul ne-a întrebat: care au jucat ieri mingea, să se scoale în picioare. Ne¬am sculat toți vinovații, cei mai buni școlari din clasă. El ne-a oprit vreun ceas la școală apoi ne-a dat drumul, pentru că am spus drept. Avea încredere în noi pentru că știa că suntem cinstiți. În sertarul mesei din clasă, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămână nevăzut". Asta pentru ca nimeni să nu-l recunoască și ca el să poată să-și împlinească pedeapsa cea dreaptă. "De aceea totul i se păru sub altă înfățișare - și drumurile, și porturile, și stăncile înalte, și copacii verzi. Se sculă atunci și privi în jur pământul părintesc și se porni să plângă" gândidu-se că regii Feaciei nu-și ținuseră făgăduiala și că el fusese dus pe vreun țărm necunoscut. "[...] Se puse apoi să plângă tare și se aruncă oftând pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de zgomot și lumină"320. E Thérèse care, cu o lumânare în mână, îl introduce pe intendentul Doamnei de Luxemburg, care îi aduce lui Rousseau mesajul că va fi arestat dimineață. "La Roche mă conjură din partea doamnei mareșal să mă scol și să mă duc să mă vorbesc cu ea. Erau ceasurile două; dânsa tocmai se culcase: vă așteaptă, adăugă el și nu vrea să adoarmă înainte de a vă fi văzut"321. Un astfel de tablou care intervine ca o lovitură
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
hainele, se întâlneau în fiecare seară, dincolo de diferențe, în aceeași comunitate a visului și a oboselii. Dar Daru, se scutura, nu-i plăceau prostiile astea, trebuia să doarmă". Noaptea trece pândindu-l pe celălalt, cu urechile la pândă, dormind sau sculându-se pentru a-și satisface nevoile firești, înainte de a adormi din nou. Totuși arabul, cu expresia lui absentă și distrasă, nu va alege libertatea, "nu va lua drumul către platou și ospitalitatea nomadă, el va alege (dar este oare vorba
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
singura lui soluție. Unul dintre motivele obscure de a se pedepsi vine din culpabilitatea de a se bucura de starea de comis-voiajor despre care se spune că au o viață dezorganizată. Unii se poartă ca și "femeile din harem", se scoală după-amiaza pentru a lua micul dejun. Administratorul trece el însuși drept un iubitor de femei. Se crede că el câștigă bani cu nemiluita și că duce o viață de pașă." Desigur, Gregor Samsa nu este astfel, el are un program
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de oboseală. Arthur ca și Ieremia care "își freacă, căscând, ochii obosiți". Femeile care fac treburi casnice precum Frieda sau Pepi, sunt și ele moarte de oboseală, patronul și patroana sunt "obosiți de spaima lor nocturnă și pentru că s-au sculat prea devreme" (341). Erlanger care culcat îmbrăcat, moțăie ("Uneori, oboseala îl doboară când este aici, în sat, cu acest mod de viață diferit" (295). "evident, spune Burgel râzând, aici toată lumea este obosită. Nu e, bunăoară, o treabă ușoară ce am
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un fel de prieten, ceva care te poate ajuta, ca și gândurile despre casă, despre acasă: „Veșnic mă gândesc la «acasă». De fapt mă gândesc mai mult la oamenii din Botoșani și la locurile minunate din Câmpulung”; “în fiecare zi, sculându-ne și culcându-ne, noi și alții, veșnic ne gândim la casă. Și rușinea rușinilor, numai la mâncarea de-acasă ne gândim, la prăjituri și la dulciuri, la găluște, da, din Atachi n-am mai mâncat carne”; „Sunt zile în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
simplitate care te Înfioară: „Am fost scos din ascunzătoare, bătut și călcat În picioare cu bocancii și târât până În stradă, mai erau și alții șevreiț, dar nu știu cum Îi cheamă. Am fost purtat toată strada cu mâinile În sus, culcat și sculat de la o casă la alta, până În dreptul Spitalului Israelit, acolo am fost culcat din nou... și unul din acești criminali lovea pe fiecare dearândul cu patul revolverului. După ce mi-a rupt toți dinții, am primit ordin să fugim. Un alt
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
oameni distruși, slăbiți, răniți, care cu greu se țineau pe picioare. Mulți s-au ținut unii de alții ca să nu cadă din cauza slăbiciunii. Jetul puternic de apă din furtunuri i-a trântit la pământ rânduri-rânduri, și Încercările de a se scula se terminau cu o nouă cădere. Soldații, au crezut că e un motiv de râs. „Slăbiciunea noastră Îi făcea să râdă. Am fost distracția lor”, și-a amintit Șhmuel Ancel XE "Ancel, Șhmuel" . Cine a reușit să se spele stătea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la cimitirul evreiesc au fost Îngropate 53 de cadavre În două gropi: 37 În una și 17 În cealaltă (vezi infra). Dar aceste cifre nu corespund cu depozițiile evreilor. Mulți dintre ei au declarat că zeci nu s-au mai sculat În zorii zilei când au fost Îmbarcați În tren. În contrast cu grija exagerată de care a dat dovadă Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" de a raporta despre orice acțiune de descărcare a cadavrelor, de data aceasta nu a trimis nici un raport superiorilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
soldați Înarmați, pregătiți să facă față oricărei surprize: „Ușile se deschid. Toți ne repezim șafarăț - eu cu frică rămân În urmă. Văd că nu toți se ridică din cei care stau pe jos. Unii bătuți și sângerând nu se mai scoală. Căldura era Înăbușitoare, cu cămașa ne ștergeam broboanele de sudoare și stoarcem. Cu repeziciune scobor. Îl ajut și pe tatăl meu șsă coboareț. În jurul meu lumea se tăvălea În bălți și sorbea apa murdară. Alții se bălăceau goi fără haine
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
A.V. Cine v-a învățat să fiți, nu directorul, ci gospodarul unei instituții? Ați urmat cursuri de management? O.B. Cred că în familie. Pentru că părinții mei au fost foarte gospodari, harnici, și am învățat că trebuie să mă scol dimineața devreme, să pregătesc tot ce e nevoie de lucrat în timpul zilei. În perioada construcției clădirii noi a filarmonicii, de foarte multe ori, când colegii mei dormeau, veneam aici, cercetam terenul, voiam să văd cărămizile, voiam să fiu sigur că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ceilalți au stat în alt salon, iar Dimov n-a vrut deloc în spital, a spus că el numai mort intră acolo! Țin minte scena, s-a așezat, așa, în fața treptelor, la pământ, ca o scândură, a trebuit să-l sculăm, și a dormit la mine. Eu locuiam atunci la o gazdă, o gazdă foarte gospodăroasă, cred că mi-a influențat poezia extraordinar de mult. Aveam acolo două camere, și Dimov a stat atunci cu mine în cameră. Cumva, eu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înalți, scorburoși... Zmeii le-au mirosit prezența primii! Nu pot uita ședințele de la raion, lunare, de pe când eram medic la Dolhasca. Erau o capodoperă de situații adunate parcă anume să-mi creeze o stare de disconfort maxim. Trebuia să mă scol pe la cinci dimineața, să iau trenul Dolhasca-Fălticeni. Dacă mă culcam pe băncile din compartiment, conductorul îmi făcea, sever, observație... La Fălticeni urcam pe jos dealul acela ce ducea de la gară în oraș. Soția găsise un loc unde să stăm până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
vecină. În drumul lui trecu și pește cușcă, strivind-o sub senile. Câinele abia avu timp să sară din calea lui, plecând schelălăind de spaimă undeva, aiurea-n oraș. * * * Domnul Georgescu ieși la geam furios. Nu văzuse lumină, dar îl sculase lătraturile câinilor. Mai zări vecinii de la parter deschizând fereastră și mai zări și un câine strecurandu-se în blocul lor. ― Doamne, o să ne atace câinii, zise el făcându și cruce. Abia apucă să-și termine semnul crucii când pe trotuar
H amilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
cu tine. Milka știe tot și e gata de orice, numai să nu divorțeze... Arkadi și-a mișcat cotul, ceașca a zburat de pe masă și s-a spart cu zgomot pe podea. S-a aplecat sub masă fără să se scoale, a întins mâna ca să adune cioburile și a aranjat înaintea lui grămăjoara. S-a apucat să aleagă cioburile albe de porțelan de la ceașca spartă ca și cum le-ar fi potrivit ca să le lipească la loc... Și-a ridicat pe urmă capul
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
distincte în raport cu cel aplicat în lucrarea De vita Moysis. Unul din cele mai importante este structurarea textului în „secvențe de gândire”, care se întâlnesc și la Origen. În omilia 5 (41), acolo unde se referă la Cântarea Cântărilor 2, 13-14: „Scoală, draga mea, și vino! Porumbița mea, (...) arată-ți fața ta!”, Sfântul Grigorie continuă: „Ia aminte aici la ordinea cuvintelor! Vezi cât de bine se leagă unul de celălalt? Vezi cum cugetarea înaintează de la unul la altul ca și cum s-ar ține
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
era atroce, numai gândindu-mă că s-ar putea să-mi dispersez biblioteca. - Am mai cunoscut astfel de oameni. - Într-adevăr?... - Fargas îl privi plin de curiozitate -. Chiar și-așa, nu cred că vă puteți face o idee exactă. Mă sculam noaptea și bântuiam ca un duh osândit prin fața cărților mele. Le vorbeam, le mângâiam cotoarele, le juram credință veșnică... Totul a fost inutil. Într-o zi a trebuit să iau hotărârea: să sacrific cea mai mare parte din ele, păstrând
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
mobilizator al basarabenilor treziți la o viață nouă după 1988. Începând cu acel an, călăuziți de steaua eminesciană și de sabia voievodului, s-a cerut dreptate, întoarcerea la alfabetul latin, literatură și presă în limba națională. Pe ziduri sta scris: "Scoală, Ștefan cel Mare, / Scoală, scoală din mormânt / Ia-ți tu sabia cea mare / Fă dreptate pe pământ.", "Întoarceți-ne litoralul", "Cetatea Albă ne-au furat-o". Când carele de luptă ale forțelor stăpânirii au pornit pe străzile Chișinăului, oamenii orașului
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]