5,834 matches
-
statului-națiune încă nu a fost "imaginat" politic. Absența unui asemenea proiect unionist din imaginarul politic al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai la obiect, cum este structurată pe cale discursivă conștiința istorică românească? La nivel instituțional, care sunt instituțiile mnemonice responsabile de producerea, administrarea, diseminarea și reproducerea corpusului de cunoștințe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei de cabinet, ceea ce ar reprezenta, într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998, p. 209). "Sufletul românesc" devine obsesia analitică a filosofilor națiunii, care încearcă să-i reveleze tainele etnice, prin abordări etnopsihologice (Rădulescu-Motru, 1937) ori prin mijloacele monografice specifice Școlii sociologice de la București, la care trebuie adaugate eforturile teologale întreprinse de N. Crainic, D. Stăniloae sau M. Vulcănescu. Indiferent prin ce mijloace specifice, radiografierea idiografiei spiritualității românești, stabilirea coordonatelor ontologice ale duhului național acestea sunt imperativele identitare ale vremii la a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice, utilizând ca instrument de cercetare un chestionar auto-aplicat, pe care toți elevii l-au completat simultan în sala de clasă. Chestionarele au fost aplicate în perioada cuprinsă în intervalul 13-16 noiembrie 2010. Eșantionul reprezentativ pentru populația școlară din România din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei individuale și colective deopotrivă a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mehedinți, S. (2002). Poporul. București: Albatros. Melidon, R.G. (1874). Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare. Bucuresci: Tip. Naționala, ant. C. N. Rădulescu. Michailescu, Ș.C. (1888). Incercari critice asupra invĕțămĕntuluĭ nostru primar. Studiŭ didactic și sociologic. Edițiunea a doua. Bucurescĭ: Editura Librărieĭ Carol Müller. Micu, S. (1995). Istoria românilor. 2 volume, Ediție princeps după manuscris, de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică. Chirot, D. (1975). The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907. American Sociological Review, 40(4), 428-444. Ciobanu, M. (2009). Criminalising the past and reconstructing collective memory: the Romanian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași: Institutul European. Durkheim, É. (1980). Educație și sociologice. București: Editura Didactică și Pedagogică. Eastman, L. (1990). The Abortive Revolution: China Under Nationalist Rule, 1927-1937. Cambridge, MA: Harvard University Press. Elias, N. (1956). Problems of Involvement and Detachment. The British Journal of Sociology, 7(3), 226-252. Elster, J. (2004
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Jesus. Newsweek Magazine. 4 aprilie. Xenopol, A.D. (1997). Teoria istoriei. București: Editura Fundației Culturale Române. Yerushalmi, Y.H. (1982). Zakhor. Jewish History and Jewish Memory. Seattle și Londra: University of Washington Press. Zamfir, C. (2005). Spre o paradigmă a gîndirii sociologice. Ediția a II-a. Iași: Polirom. Zernatto, G. (1944). Nation: The History of a Word. The Review of Politics, 6(3), 351-366. Zerubavel, E. (1996). Social Memories: Steps to a Sociology of the Past. Qualitative Sociology, 19(3), 283-299. Zerubavel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii naționale, purtător al ideologiei naționaliste și modelator al lui "homo nationalis". 22 Acțiunile social-culturale înglobează cheltuielile pe următoarele aspecte: a) învățământ; b) cultură și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care le are, cu alte cuvinte se verifică dacă obiectivele sistemului sunt realizate. În sistemul educațional, evaluarea este abordată, în marea majoritate a cazurilor, din două perspective majore (I. Cerghit, 2002; C. Cucoș, 2002; I. Nicola, 2003; S. Cristea, 2004): sociologică și pedagogică. Abordarea sociologică a evaluării plasează problematica acesteia la nivelul sistemului social și îi conferă rolul de control social (instituțional), de măsurare a efectelor sociale ale sistemului de învățământ. Acest tip de evaluare este cunoscut în pedagogie ca ,,evaluare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alte cuvinte se verifică dacă obiectivele sistemului sunt realizate. În sistemul educațional, evaluarea este abordată, în marea majoritate a cazurilor, din două perspective majore (I. Cerghit, 2002; C. Cucoș, 2002; I. Nicola, 2003; S. Cristea, 2004): sociologică și pedagogică. Abordarea sociologică a evaluării plasează problematica acesteia la nivelul sistemului social și îi conferă rolul de control social (instituțional), de măsurare a efectelor sociale ale sistemului de învățământ. Acest tip de evaluare este cunoscut în pedagogie ca ,,evaluare de sistem” sau ,,evaluare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ale autorităților publice centrale arată un număr de aproximativ 82.000 de cazuri raportate de violență în familie în perioada 2004-2011 și 800 de decese, aceste valori sunt însă mult subestimate dacă ne raportăm la valorile obținute prin studii statistice, sociologice, care arată o incidență de circa 20% de-a lungul vieții (21% sondaj Gallup, 2003, realizat în București, respectiv 18,4% sondaj CURS, realizat la nivel național în cadrul proiectului VIODOM). Numărul cazurilor de violență în familie înregistrate și centralizate la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247009_a_248338]
-
școlară și tehnic Numele și prenumele Numele și prenumele Numele și prenumele ..................... ..................... ................... Semnătura Semnătura Semnătura ..................... ............................ .......................... Anexa 3 la metodologie CHESTIONAR pentru investigarea inserției socioprofesionale a absolvenților de învățământ profesional Acest sondaj în rândul absolvenților de învățământ profesional este o anchetă sociologică, realizată pe baza metodologiei aprobate de Ministerul Educației Naționale pentru a evalua gradul de inserție socioprofesională a absolvenților, precum și intențiile acestora pe termen scurt (1 an) și mediu (până la 5 ani) de continuare a studiilor/de angajare pe piața muncii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251595_a_252924]
-
7. Respondentul urmează școala la zi. 8. Alt motiv. Care? ........................................ G6. Durata interviului: .............. minute Anexa 4 la metodologie CHESTIONAR pentru investigarea inserției socioprofesionale a absolvenților de liceu tehnologic Acest sondaj în rândul absolvenților de învățământ liceal tehnologic este o anchetă sociologică, realizată pe baza metodologiei aprobate de Ministerul Educației Naționale pentru a evalua gradul de inserție socioprofesională a absolvenților, precum și intențiile acestora pe termen scurt (1 an) și mediu (până la 5 ani) de continuare a studiilor/de angajare pe piața muncii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251595_a_252924]
-
județ/țară. 6. Respondentul lucrează în străinătate. 7. alt motiv. Care? ............................. G6. Durata interviului: ........... minute Anexa 5 la metodologie CHESTIONAR pentru investigarea inserției socioprofesionale a absolvenților de școală postliceală Acest sondaj în rândul absolvenților de învățământ postliceal este o anchetă sociologică, realizată pe baza metodologiei aprobate de Ministerul Educației Naționale pentru a evalua gradul de inserție socioprofesională a absolvenților, precum și intențiile acestora pe termen scurt (un an) și mediu (până la 5 ani) de continuare a studiilor/de angajare pe piața muncii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251595_a_252924]
-
referă, în special, la patru aspecte, cu valabilitate și în contextul actual: ● cultura și percepția pe care cei din afară o au despre persoanele private de libertate; ● legislația; ● sistemele de sprijinire a reintegrării sociale; ● rețelele sociale. Raportul privind rezultatele cercetării sociologice întreprinse în cadrul evaluării finale a proiectului "Creșterea șanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenție prin o mai bună informare a societății și îmbunătățirea activităților în penitenciar" evidențiază faptul că încarcerarea și detenția își pun amprenta asupra evoluției sociale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
240 lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune și în presa scrisă (338.100 * 40%), 101.430 lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală online (338.100 * 30%), 101.430 lei pentru cercetări sociologice (338.100 * 30%), 67.620 lei pentru afișe electorale (338.100 * 20%), 169.050 lei pentru broșuri, pliante și alte materiale de propagandă electorală tipărite (338.100 * 50%), și 101.430 lei pentru închirierea de spații și echipamente și cheltuieli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271236_a_272565]