6,992 matches
-
Faptul că această operație matematică este adevărată sau nu, spunea Kant, ține de structura însăși a spiritului uman, ale cărei elemente primare pot fi identificate de la o vârstă fragedă. Omul concret era considerat dintr-o perspectivă mai largă, cu o spiritualitate a sa și o structură proprie, care cunoaște o dezvoltare în cursul vieții. Perspectiva empiristă căuta soluții care se aflau în considerarea unei ordini de distribuire spațio-temporală a acțiunilor individuale și imputa raționaliștilor golirea sau "vidarea" acestui cadru de conținut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai completă. Acestuia i s-a luat în considerare conștiința, ca un produs natural, rezultat al unei construcții cognitive individuale, al unui sine, elaborat în raport cu obiectele pe care le cunoaște. În accepțiunea lui Hegel, omul este o ființă cunoscătoare, o spiritualitate pentru sine, care reflectă obiectul cu ajutorul gândirii. Poate s-o facă pentru că activitatea sa spirituală este condusă de conștiință, care îi deschide poarta spre înțelegerea abstractă, spre înțelegerea unei dinamici spirituale dialectice aparte, de cunoaștere a realității fizice, biologice și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Diderot (1713-1784), abatele Étienne de Candillac (1714-178), medicul naturalist Georges Cabanis (1757-1808) ș.a., un șir încoronat la capăt de filosoful și eseistul Henri Bergson (1859-1941). Creațiile lor se constituie ca părți ale unei psihologii metafizice, îndreptate spre descoperirea "interioarelor" universului spiritualității oamenilor, a imenselor energii care se pot ascunde în spatele problematicilor legate de experiența acestora, a conștientizării propriei lor acțiuni, a dinamicii "eu"-lui fiecăruia, ca parte a sistemului social din care făceau parte. O asemenea metamorfoză a "interioarelor" acestei vieți
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pornit pe această linie investigativă de la premisa că fiecare popor își are propria cultură, propriile obiceiuri, toate cu influență formativă determinantă asupra vieții psihice. Cu precizarea doar că această determinare particulară avea să fie considerată ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea poporului respectiv. A fost vorba de considerarea unui alt determinism cauzal al vieții psihice, care se manifesta la nivel lingvistic, mitologic, în obiceiuri, creații populare, mărturii. Ceea ce a corespuns cu o fundamentare a unei noi psihologii, făcută din perspectiva cercetărilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
săptămâni la acțiunea unui agent stimulator cu un cuantum de noutate foarte ridicat; dar se poate stinge și fazic, doar la câteva apariții ale agentului stimulator. În această reactivitate orientativă a omului, Pavlov a indicat că se află suportul deschiderii spiritualității umane spre lume, a curiozității omenești. Într-o altă serie de experiențe, Pavlov și-a propus să explice mecanismul fiziologic al producerii tulburărilor mentale, al nevrozei. A montat un experiment interesant în care câinele trebuia să deosebească între un cerc
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un avantaj, prevenind ca psihanalistul să nu derapeze spre speculații sterile. Psihologia lui Jung, din acest punct de vedere, introduce un element interesant, după care preotul sau pastorul sunt cu prioritate avizați față de medic în materia abordării unor aspecte ale spiritualității dereglate. Această concluzie a lui a fost sursă de neînțelegeri, de critici la adresa empirismului său, deși aceasta n-a fost decât o încercare de a atrage atenția asupra rolului simbolismului în raport cu mecanismele aflate în abisurile inconștiente. Psihanaliza lui Jung a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
antice, necreștinate; între cele două un cititor obișnuit cu greu poate să facă o legătură. Ea este totuși făcută prin intermediul poetului respectiv, care a ajuns pe meleaguri tomisane cu un veac înainte de Christos, iar creația sa a intrat în panteonul spiritualității universale alături de cea a unor mari gânditori, ca Socrate sau Heraclit aparținând epocii elene, sau ca Lucretius sau Galenus din vechea Romă. Legătura este totuși căutată în contextul în care cunoașterea științifică psihologică nu ezită să-și caute trecutul ei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe la anul 21 î.Cr., Ovidiu termină opera sa Ars amandi și Remedia amoris, iar versurile sale reflectă vârsta sa matură. Această lucrare a sa, îndrăgită de romani, poartă nota unui tratat didactic, care a fost apreciat de mari figuri ai spiritualității latine, ca Virgiliu sau Lucretius. Este formată aici o metodologie a dragostei. De exemplu, în cartea I, vorbește despre felul și locul unde-ți poți întâlni iubirea; în următoarea carte vorbește despre arta de a o păstra; în ultima carte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
caracter retrospectiv. Întreaga creație a pictorului Ștefan Hotnog este un poem dedicat naturii. Se impune o reconsiderare a locului pe care artistul Îl ocupă În arta plastică românească, situându-l alături de alți prestigioși creatori contemporani care participă la definirea identității spiritualității naționale. Confesiuni ȘTEFAN HOTNOG ...Culoarea de apă a lui Hotnog, evitând luciul sticlos, mai lesne de obținut decât virtuțile mate, sugerează priveliștii un calm suveran, o anumită liniște descinsă din multa experiență a faptelor trecute prin lucruri, așa cum mărturisește Sadoveanu
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Ziua de 1 noiembrie 1910 are puternice și profunde semnificații și reverberații peste timp, pentru spiritualitatea românească în general, pentru cea ieșeană în particular. În această zi s-au pus bazele primei Instituții de învățământ superior tehnic în România, care avea să marcheze decisiv afirmarea noastră și sub acest aspect pe plan european. Au urmat, ca
CENTENAR IAŞI 1910 - 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by A. Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1002]
-
ales tendința spre întoarcerea la puritatea primitivă după regula sfîntului Benedict, punînd accentul pe sărăcie și pe fuga de lume, cu ctitoria de la Cîteaux, în Burgundia, în 1098. Reușita cistercienilor este legată în același timp de o inserare perfectă în spiritualitatea timpului și de strălucirea personalității Sfîntului Bernard, din 1112 pînă în 1153. La moartea sa, ordinul numără 343 de mănăstiri, și 530 în 1200. Astfel desprinsă de lumea laică, această Biserică purificată se consacră și poate pentru prima dată în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și desfășura propriul ax interior, pentru a tinde spre modelul lui divin? Pe de altă parte totuși, nu pentru aceste specialități verticale sînt solicitate astăzi credințele, religiile, spiritualitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și desfășura propriul ax interior, pentru a tinde spre modelul lui divin? Pe de altă parte totuși, nu pentru aceste specialități verticale sînt solicitate astăzi credințele, religiile, spiritualitatea, ci mai cu seamă pentru a hrăni și a fortifica trăsături individuale. Consumatorii de religie din modernitatea tîrzie par să caute mai ales securitate, căldura unui grup afinitar, material pentru propria identitate într-o lume care a răvășit apartenențele tradiționale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă și în cea liturgică, el e formulat într-un limbaj care își spune propria depășire, într-o teologie unde conjuncția-în-distanță dintre creat și increat devine Paște, transitus : trecere deifiantă a unei alterități
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de informație de un miliard de ori mai mare decât poate omul Înmagazina În propriul dispozitiv ereditar și care trebuie transmisă generațiilor următoare. Și chiar În condițiile În care numai un procent din această cantitate de informație produsă anual de spiritualitatea umană ar fi noutate absolută ea ar fi de zece milioane de ori mai mare decât capacitatea genetică individuală de Încorporare a ei. Simplu spus, aceasta Înseamnă că evoluția spirituală i-a luat-o Înainte celei biologice, cea din urmă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de informație de un miliard de ori mai mare decât poate omul Înmagazina În propriul dispozitiv ereditar și care trebuie transmisă generațiilor următoare. Și chiar În condițiile În care numai un procent din această cantitate de informație produsă anual de spiritualitatea umană ar fi noutate absolută ea ar fi de zece milioane de ori mai mare decât capacitatea genetică individuală de Încorporare a ei. Simplu spus, aceasta Înseamnă că evoluția spirituală i-a luat-o Înainte celei biologice, cea din urmă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Oxford University Press, New York, 1996. 40. Demetrescu,M.C. Metode de analiză În marketing, București, Editura Teora, 2001. 41. Dobrea Răzvan Cătălin, Eficiența modernizării sistemelor tehnico economice, (teză de doctorat), București, ASE, 2006. 42. Drăgănescu Mihai, Rolul cultural al tehnologiei, În Spiritualitate, Informație, Materie, Editura Academiei Române, 1988. 43. Drăgănescu Mihai, Sistem și civilizație, București, Editura Politică, 1976. 44. Drăgănescu Mihai, Știință, tehnologie și civilizație, În Știință și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. 45. Drucker, P. Inovarea și spiritul antreprenorial, București, Editura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Oxford University Press, New York, 1996. 40. Demetrescu,M.C. Metode de analiză În marketing, București, Editura Teora, 2001. 41. Dobrea Răzvan Cătălin, Eficiența modernizării sistemelor tehnico economice, (teză de doctorat), București, ASE, 2006. 42. Drăgănescu Mihai, Rolul cultural al tehnologiei, În Spiritualitate, Informație, Materie, Editura Academiei Române, 1988. 43. Drăgănescu Mihai, Sistem și civilizație, București, Editura Politică, 1976. 44. Drăgănescu Mihai, Știință, tehnologie și civilizație, În Știință și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. 45. Drucker, P. Inovarea și spiritul antreprenorial, București, Editura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și totuși veșnice întru Hristos, satul își păstrează tradițiile răsăritene, creștine, de mare frumusețe și spiritualitate. Este de datoria părinților, a Bisericii și a Școlii de ale păstra întocmai și de ale reaminti pe cele de unii unitate, de ale duce în viitor, de ale cunoaște și ale prețui, pentru că și ele ne înfrumusețează viața și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
același timp o substanță unitară și o sursă unică. Sursa este certitudinea religioasă și concepția teologică ortodoxă a acestui fervent credincios și profund gânditor. Impozantul și cuceritorul său sistem de cugetare, extins atât de unitar pe toate planurile capitale ale spiritualității românești și împlinind atât de perfect cerințele caracteristice ale fiecăruia, e o ilustrație convingătoare a adevărului că religia ca legătură a sufletului cu izvorul vieții este, ca nimic altceva, rădăcina din care crește ansamblul variat al tuturor formelor și manifestărilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume la Facultatea de Teologie din București. Cursul de mistică ortodoxă, ținut studenților, e prima adunare și sistematizare a imensului material de doctrine și de fapte ascetice și mistice din cuprinsul spiritualității ortodoxe. Un sector întins de preocupări, cele mai centrale, cele mai importante pentru înviorarea vieții creștine, a fost redat astfel din nou teologiei românești, atât de schematică până la dânsul, Nichifor Crainic a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări nouă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
opoziția susținută a catolicismului după care harul e numai o putere creată de Dumnezeu în suflete. Nichifor Crainic și-a dat seama că fără învățătura despre caracterul necreat al harului, concepția ortodoxă despre îndumnezeirea omului, importanta idee teandrică și toată spiritualitatea specifică a ortodoxiei se volatilizează. Ba s-ar putea spune că chiar și duhul creștinismului, căci dacă harul e creat, nu mai e posibil să ne împreunăm cu Dumnezeu prin Iisus Hristos dogma fundamentală a creștinismului ci prăpastia între Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că lipsește Hristos din ea, o acuză că așteaptă înălțarea spiritului pe culmile vederii luminii dumnezeiești de la o facilă repetare a unei scurte rugăciuni către Iisus. Uită însă că eroismul încordărilor ascetice și al vieții de rugăciune e realizat în spiritualitatea ortodoxă într-un grad care nu e nici pe departe atins, sau cerut măcar, în lumea catolică. Și în sfârșit, o a treia condiție neapărată pentru adevărata viață mistică este, după Nichifor Crainic și după toată tradiția ortodoxă, participarea la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înalță printr-o analiză magistrală și amănunțită valoarea metodei de frunte a ortodoxiei: metoda isihastă, care are în centrul ei rugăciunea inimii sau a minții, sau a lui Iisus. E metoda care a creat un moment strălucit și în istoria spiritualității românești, datorită paisianismului. Momentul culminant atins prin această rugăciune și prin tot ansamblul de purificări și iluminări, este vederea lui Dumnezeu în lumină. Ființa întreagă este umplută de lumină, este ridicată în oceanul de lumină divină, care se răspândește apoi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu melodia e pricina abaterii, ci slăbiciunea morală a celui care o cântă. Arta cultică e parte integrantă a vieții religioase, ca funcție mijlocitoare, recunoscută și consfințită de întreaga ortodoxie. Dar atunci, materialitatea formelor ei nu e în contradicție cu spiritualitatea religiei ? Dacă am acorda gravitate acestei întrebări, ar trebui să mergem mai sus și să zicem: materialitatea euharistiei nu e în contradicție cu spiritul? Evident că nu. În creștinism însuși Dumnezeu s-a întrupat, iar omul, pe care își propune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]