6,333 matches
-
provocate de concizia exacerbată a lui Festinger, însoțim enunțurile sale cu scurte exemplificări. 1. „Magnitudinea disonanței postdecise (post decision) este o funcție crescătoare a importanței generale a deciziei și a atractivității relative a alternativelor nealese” (Festinger, 1957, p. 262) Altfel spus, disconfortul cognitiv provocat de alegerea unei alternative este cu atât mai mare cu cât alternativa aleasă este mai importantă și cu cât celelalte alternative erau mai atractive. Frustrarea intelectuală este cu atât mai puternică cu cât suntem nevoiți să optăm
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
eul nu-i este amenințat în nici un fel, atunci este liber să perceapă simbolurile de pe pagină într-un mod diferit și chiar să recunoască elementele diferențiatoare din cuvintele asemănătoare, să aibă acces la înțelesuri parțiale și să le combine - altfel spus, să promoveze în procesul citirii. Orice tip de învățare implică o diferențiere majoră în câmpul experienței și asimilarea înțelesurilor acestor diferențieri. Asemenea diferențieri se fac în două tipuri de condiții, substanțial diferite. Pot avea loc când amenințarea asupra organismului este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
El este liber să devină el însuși sau să se ascundă în spatele unei măști, să meargă înainte sau să dea înapoi, să se comporte în mod distructiv cu sine și cu ceilalți sau să caute să se autodepășească: mai bine spus, liber să trăiască sau să moară, atât din punct de vedere fiziologic, cât și psihologic. Totuși - observă el -, intrând în acest domeniu al psihoterapiei cu metode de cercetare obiective, suntem supuși unui deplin determinism. Din acest punct de vedere, orice
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
va fi luat în râs pentru atare lucruri, atunci și el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care tocmai a enunțat această teorie și i se pare că se dovedește adevărată. Altfel spus, Maslow și-a expus teoria într-o stare de extaz. Quod erat demonstrandum! Punctul de vedere al lui Maslow este că e posibilă o schimbare radicală a educației; dacă oamenii sunt destul de conștienți de ceea ce fac, dacă sunt destul de filosofi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de mistere. Pe scurt, pledoaria mea nu face decât să reamintească un lucru de bun-simț: dacă vrem să înțelegem lumea veche, suntem obligați să facem un efort de "arheologie" culturală și să evaluăm realitățile respective în matca lor firească. Altfel spus, să le tratăm "epistemologic corect". Totul este să înțelegem un lucru atât de simplu, încât de multe ori ne scapă: e vorba de concepții diferite, de moduri de a vedea lumea diferite, de coduri culturale, religioase, morale diferite, în fine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care, deși are o motivație personală cât se poate de concretă, de tendențioasă, depășește cu mult intențiile prime. Îl trage după sine și pe autor, pe măsură ce se scrie. Dimitrie Cantemir descoperă, astfel, fără s-o știe, literatura; sau, mai bine spus, descoperă magia literaturii, forța prin care ea îi poate conduce pana pe hârtie, conform unei logici care e deja cea a textului și nu a realității. Atașând Istoriei ieroglifice eticheta de operă ficțională nu greșim cu totul, dar păcătuim prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care au intrat însă în circuit mult mai târziu; doar că procedând astfel, comitem eroarea de a le atribui un efect pe care ele nu l-au avut. Un text există din momentul în care este citit, de când devine, altfel spus, public, așa cum o partitură devine muzică din momentul în care este interpretată. De exemplu, Istoria ieroglifică a fost încheiată în 1705, dar nu există nici o dovadă că manuscrisul ar fi avut vreo copie și că ea ar fi ajuns sub
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu mai multă sensibilitate decât scrisul viziunea despre lume a oamenilor"5. Autorul a revenit și în alte lucrări asupra acestui aspect, observând că "scrisului i se acordă mai curând funcția de a conserva, decât de a comunica"6. Altfel spus, cultura română era structurată pe fondul unei oralități care și-a pus amprenta și asupra scrisului. Pulsul ideologiilor, al mentalităților care ne interesează nu poate fi luat consultând exclusiv documentele scrise. Ideile, imaginile nu circulau prin acest canal. Comunicarea se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alții. (...) Precursorii lui Cantemir nu sunt de aflat printre cei care au scris în limba română. Reperele sale se află mai curând în afară, destin care se va prelungi până astăzi în filosofia din această parte a lumii"1. Altfel spus, Cantemir nu are precursori și nici nu se impune ca precursor. În pofida circulației lucrării sale, nu doar în formă tipărită, ci și în copii manuscrise, ea nu a avut nici forța intrinsecă, dar nici nu a găsit contextul potrivit pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este insuficientă. Filosoful propune "trecerea de la cunoașterea discursivă la cea apofatică ("negativă", cum spune Cantemir), proprie intelectului situat în lumina grației"18. El consideră, deci, că singura posibilitate a omului de a cunoaște totul este contactul direct cu divinitatea. Altfel spus, revelația. Prin urmare, Adevărul poate fi apropriat doar prin intermediul unei cunoașteri revelate, nu al uneia raționaliste ori empirice. Soluția lui Cantemir este una radicală, de vreme ce gândirea post-bizantină se deschidea, începând cu secolul al XVII-lea, către o atitudine mai puțin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ruptură, nu doar la nivel narativ, literar, ci și la nivelul mentalităților. Așa stând lucrurile, este obligatoriu să încercăm să sintetizăm, pe urmele unor cercetători de prim rang ai problemei, care era viziunea medievală asupra unui animal; ce însemna, altfel spus, un animal pentru omul medieval? O asemenea întrebare putea părea, până nu cu multă vreme în urmă, neserioasă, mai ales într-o cultură cum este a noastră, care nu are o tradiție solidă în domeniul "istoriei mici", al istoriei culturale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Dumnezeu", nu întrucât este închis într-un trup muritor, ci întrucât întrece animalele prin cinstea de a avea spirit rațional"3. Cei din urmă susțin că animalele, în afară de instinct, manifestă semne de inteligență, sunt capabile de sentimente, participă, altfel spus, conștient la creația lui Dumnezeu și fac parte din planul său etc. Deja Aristotel pare un precursor al primei tendințe, admițând că animalele pot avea suflet pentru că au simțuri (în special pe cel al pipăitului, de unde le provine și dorința
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu al omului, ființă cu totul rațională și perfectibilă. Animalul, de vreme ce are suflet, memorie, ba chiar și rațiune, de vreme ce are dreptul la viața de apoi, este responsabil și pentru faptele sale. Prin urmare, el plătește atunci când greșește, când dereglează, altfel spus, ordinea divină a lumii. Sigur, astfel de gesturi devin exemplare și presupun și o sancționare la nivel simbolic, o pedepsire în efigie a viciului pe care animalul respectiv îl reprezintă. Păcatul este cel pedepsit prin intermediul animalului. Iar omul este cel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
10. Odată ce acest sacrificiu face inutile celelalte sacrificii ritualice, rolul animalului devine, în creștinism, cu totul altul: "Expulzate din semantica ritualică, animalele nu își mai găsesc rostul la locul lor sfânt, ci doar într-un lanț semnficativ textual"11. Altfel spus, creștinismul este cel care mută animalul din realitatea sa concretă în una a semnificațiilor, a simbolurilor; îl transformă, de fapt, din ființă de carne în simbol. Animalul devine, ca întreaga recuzită a lumii concrete, terestre simptomul vizibil care trimite la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
13. Ceea ce se observă, încă din primele secole ale creștinismului, este această dematerializare a animalului, care își pierde identitatea și este transformat într-un simplu semn. Animalul este mutat din ordinea sa firească, din regnul său natural sau, mai bine spus, acest regn, universul întreg este conceput ca un nesfârșit vertij de semne în care omul trebuie să se descurce cu ajutorul textelor sfinte. Pentru Origen, de pildă, animalele nu sunt decât instrumente alegorice. Referindu-se la pasajele din Geneză privitoare la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
primă etapă, atunci când animalul este încă perceput în datele sale reale, el suferă o operație de alegorizare: nu i se neagă trăsăturile, nu i se atribuie un comportament străin, dar i se interpretează "natura" reală într-o manieră moralizatore. Altfel spus, "teologii caută în natură, la fel ca și în scrierile sfinte, explicația adevărurilor credinței"38. Natura devine o carte a lui Dumnezeu, în cadrul căreia rolul animalelor nu mai este decât acela de a face explicite intențiile divinității. Deja animalul nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aceste domenii se confundau). Procesul reprezentării unui animal în gândirea europeană medievală a fost refăcut de Michel Foucault, care s-a ocupat, în Cuvintele și lucrurile, de modul în care se organizează, sub forma textului, reprezentările asupra realității sau, altfel spus, "scriitura lucrurilor". Pornind de la unele reprezentări ale unor naturaliști precum Aldovrandi ori Buffon (e drept că aparținând unei alte epoci decât cea care ne preocupă pe noi, dar utilizând, la urma urmelor, aceeași metodă de investigare a faunei, chiar dacă dintr-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mod limpede, odată cu romanul Istoria ieroglifică (1705). Alegând să atașeze unor personaje măști animaliere, Cantemir știe foarte bine că se înscrie automat într-o tradiție ilustră, pe care am încercat să o rezum în paginile de mai sus. Știe, altfel spus, că, în acest domeniu vast, al imaginarului animalier, arbitrariul nu este posibil. O spune el însuși, în preambulul cărții, atunci când pomenește cel de al doilea motiv al redactării alegoriei: "A doa: că istoriia aceasta nu a vreunor țări καθολυκή, ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
antică, spun alți istorici, dar Antichitatea nu cultiva decât accidental prezența unicornului și, în plus, mărturiile celor vechi nu le-au slujit medievalilor decât pentru a le confirma o credință care își avea punctul de plecare în Biblie. Mai bine spus, în Septuaginta și apoi în Vulgata, care dau naștere unicornului în urma unei... erori de traducere. Despre ce este vorba? Înțelepții care au transpus Vechiul Testament din ebraică în greaca veche au echivalat de șapte ori termenul reem, care ar însemna o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
observă că, odată cu încheierea Evului Mediu, cuplul alcătuit din inorog și fecioară își pierde puterea de concretizare imagistică a unei taine a Bisericii, iese din sfera simbolică și pătrunde în cea decorativă, cu implicații adesea mundane. Sau, mai pe șleau spus, lascive. De aceea, probabil, Conciliul de la Trente, din 1545-1563, interzice reprezentarea lui Iisus sub formă de inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală a imaginii, asociind inorogul cu ideea de castitate, de puritate și transformând totul într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
într-o cloaca maxima. Faptul că perfecțiunea nu mai este posibilă năruiește echilibrul cosmic, iar celebra lamentație a Inorogului trebuie citită în acest registru: personajul realizează că este nevoit să abdice, să-și părăsească condiția mi(s)tică; simte, altfel spus, că odată cu el se năruiește o lume. Una a valorilor tradiționale, în care puritatea era încă exemplară. Inorogul lui Cantemir are conștiința tragică a faptului că el este ... "ultima licornă" și deplânge, în tonalități răvășitoare, această fatalitate. Cum este vorba
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la cele alcătuite de Vincent de Beauvais, Thomas de Cantimpré, Albertus Magnus ș.a.m.d.) preiau această interpretare, care devine normativă în toată lumea creștină, occidentală și răsăriteană deopotrivă. Acvila câștigă teren în fața vulturului, chiar dacă adesea au loc suprapuneri terminologice. Altfel spus, vulturul bun este mult mai frecvent folosit de oamenii Bisericii decât cel rău. Devine una dintre imaginile consacrate ale lui Hristos, mai precis ale triumfului Său, ale lui Hristos conducând sufletele către Dumnezeu: Aquila Christus. Și, de asemenea, pe filieră
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
conflict. Acest bicisnic rol îi revine, încă din primele pagini ale cărții, Liliacului. De ce tocmai lui? Petru că el este, în mai mare măsură decât toate celelalte personaje, greu de definit, de așezat într-o categorie irevocabilă. El este, altfel spus, hibridul prin excelență. Nu unul creat de imaginația febrilă a oamenilor, dar unul care slujește celor mai întunecate plăsmuiri ale acestora. Lui i s-ar potrivi una dintre formulările lui Roger Caillois, privitoare însă la o cârtiță cu nas în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În plus, ei merg pe lângă oameni"16. Nu, lui Cantemir nu îi mai folosea un simbol puțin influent, importat dintr-o cultură îndepărtată; dimpotrivă, îi făcea trebuință o figură inedită, exotică, care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient și o întoarce pe dos. În Panciatantra, șacalul, fie că e vorba de Karațaka
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
schițată mai sus. Crocodilul său este un monstru, plasat exact acolo unde îl plasează și cele mai multe surse: la hotarul dintre uscat și acvatic. El e un paznic, un străjer al graniței dintre cele două împărății, deci. Un supraveghetor, mai bine spus, simbol al autorității Împărăției peștilor. Cea dintâi ipostază a sa este cea de fiară feroce, obișnuită să înhațe; nu e lipsit de importanță că prima sa victimă este Hameleonul, descris, nu doar de Cantemir, ca un crocodil în miniatură: "Iară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]