6,757 matches
-
muncii din țara noastră se prezintă la această aniversare cu un rodnic bilanț în înfăptuirea prevederilor actualului cincinal, în realizarea în viață a hotărârilor Congresului al XII-lea și ale Conferinței Naționale a partidului. Toate aceste mari înfăptuiri definesc cu strălucire perioada inaugurată în anul 1965 de Congresul al IX-lea al partidului, epoca cea mai glorioasă din întreaga dezvoltare a României, epocă numită cu mândrie «Epoca Nicolae Ceaușescu». Folosind acest moment aniversar, legat de procesul formării statului nostru național, întreg
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
conducător.“ (Scînteia, 25 noiembrie 1977) „În special în ultimele două decenii, de când la cârma partidului și statului se află cel mai iubit fiu al națiunii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu - uriașul bloc de marmură al energiei naționale se arată într-o strălucire neegalată de nici o altă epocă din milenara noastră istorie.“ („Conștiința permanenței“, Scînteia, 24 februarie 1985) „Iată temeiul copleșitor al dragostei și prețuirii cu care națiunea noastră, toți oamenii muncii, o înconjoară pe tovarășa Elena Ceaușescu, al profundului omagiu pe care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
astfel de încurajatoare apreciere venită din partea celui mai înalt for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării, Urarea țării, Învăluită-n steagul tricolor Dând glas curat iubirii tuturor: Pulsează-n milioane de inimi El, Ceaușescu, înseamnă România, El, Ceaușescu, înseamnă viitor!“ („Cântarea țării“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Militant neobosit pentru binele omenirii, pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Fericirea noastră decurge din unitatea noastră în jurul Partidului Comunist Român, în jurul secretarului general al partidului - tovarășul Nicolae Ceaușescu -, în patriotismul nostru luminat, în grija noastră pentru viitorul patriei noastre, pentru generațiile viitoare ale patriei noastre.“ (Scînteia, 31 decembrie 1978) „Prin strălucirea sa, Patria își cinstește azi Conducătorul. Cu suflet de aur și gândire de aur, poporul român își sărbătorește conducătorul. Prin Opera sa, strălucitoare și trainică, Patria se cinstește pe sine, își cinstește și sărbătorește, întru mulți ani, înainte, Conducătorul.“ („Țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu intensitatea unui mare eveniment al conștiinței.“ („Drumul cuvântului“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 15 august 1982) COTESCU Octavian„Spunând astăzi Ceaușescu, certificăm de fapt aurul inteligenței politice multilaterale a străbunilor noștri. Numele de Ceaușescu încununează o epocă de strălucire a României cu harul marilor bărbați pe care istoria îi așază în văzul lumii, întru diriguirea ei.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) COVACI Aurel „Politica, economia, știința, cultura - toate acestea sunt entități aflate într-o strânsă interdependență dialectică. Dacă țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și voința milioanelor de femei, ale căror purtătoare de cuvânt erau, au exprimat cu aceeași limpezime dorința femeii de azi de a corespunde marilor sarcini care îi sunt încredințate, de a le duce mai departe spre desăvârșire, pentru progresul și strălucirea patriei. Nici o șovăire, nici o slăbiciune în glasul lor. O hotărâre, o sinceritate care dovedeau că sunt ani de când femeia s-a angrenat în activitatea creatoare a întregului popor, că e conștientă de rolul ei de constructor al socialismului, că demnitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
principal al civilizației românești. Prin ele, prin întreaga lor lucrare pusă în slujba oamenilor, a formării conștiinței noi, socialiste, creatorii patriei omagiază spiritul întemeietor al acestui timp de frumusețe și demnitate românească, viața și opera bărbatului politic care conduce cu strălucire destinele poporului și ale țării, secretarul general al PCR, președintele RSR, tovarășul N. Ceaușescu.“ („Cultura epocii Nicolae Ceaușescu, ctitorie pentru contemporani și pentru posteritate“, Radio București, 28 ianuarie 1988) FRUNZĂ Eugen „La înființarea Partidului Comunist Român, acum cinci decenii au
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de azi sunt asemănătoare datelor care au definit întotdeauna poporul român. E rândul generației tinere de azi să tindă acum mai sus și mai departe, să creeze valori care să îmbogățească patrimoniul național și, prin aceasta, să dea o nouă strălucire numelui de român. Este, de altfel, esența exemplului de înalt patriotism pe care-l cere tineretului secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Actuala generație tânără este bine înzestrată sub raportul posibilităților creatoare și al spiritului critic, cu dor de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a trecerii treptate spre comunism.“ (Tribuna, 13 februarie 1975) HANȚĂ Al. „Spiritul constructiv situat sub semnul armoniei în diversitatea împlinirilor literare contemporane este, poate, cea mai luminoasă moștenire pe care literatura românească de azi, datorând-o înaintașilor, o continuă cu strălucire. Ea beneficiază de orizonturile clare ale orientărilor generoase pe care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, le-a formulat în numeroase ocazii: o creație strâns legată de popor, accesibilă maselor, mobilizând la fapte cutezătoare și promovând încrederea în destinul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale unui popor stăpân pe destinul său.“ („Filme cu o mare și nobilă putere de înrâurire“, Scînteia, 10 iunie 1976) NICOLAESCU Sergiu I. „Președintele României socialiste sintetizează magistral ideile, pătrunse de un profund umanism, pe care le-au promovat cu strălucire marii noștri înaintași. Astfel, Avram Iancu, marele revoluționar de la 1848, scria: «Firea ne-a așezat într-o patrie ca împreună să asudăm cultivând-o, împreună să gustăm dulceața fructelor ei.» În anii glorioși ai socialismului aceste cuvinte au căpătat în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hotărâtor viața cu viața patriei socialiste, savantul admirat pretutindeni pentru incandescența pledoariei în favoarea ideii ca știința și forța ei de nemăsurat să servească pacea și numai pacea, este întâmpinată de omagiul fierbinte al poporului pe care îl slujește cu atâta strălucire...“ („Sărbătorirea nobilă a spiritului românesc“, în Nobil însemn al dăruirii, Editura Eminescu, 1987) SBÂRCEA George „Cântecul patriotic este o expresie puternică a dragostei de țară, de partid, a legăturilor adânci cu ceea ce este al nostru, aparținându-ne și definindu-ne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-n cei ce-i vom alege Stegari ai vieții noi, va fi și mai deplină!“ („Trăind în libertate“, Contemporanul, 28 februarie 1975) CODIȚĂ Pavel „Dragostea noastră pentru pace, dragoste care este în sângele poporului, al cărei mesaj este răspândit cu strălucire de președintele țării noastre în cele patru colțuri ale lumii, este dragostea noastră de oameni, dorința fierbinte de a trăi într-o lume mai dreaptă și mai bună, de a crea acele opere demne de mândria și demnitatea omului.“ (Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fie la fel de rodnic și pe planul vieții internaționale, ca și în construcția internă a țării. Aceeași rigoare științifică, fondată pe cunoașterea realităților specifice epocii și a aspirațiilor fundamentale ale poporului pentru pace și progres, ghidează politica noastră externă - afirmată cu strălucire de secretarul general al partidului și promovată cu consecvență de către Partidul Comunist Român și statul nostru socialist.“ (Steaua, ianuarie 1978) TORNEA Florin Partidul instrument de cunoaștere (nota V. I.) „Nu știu mijloc mai rodnic de cunoaștere a vieții și de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Contemporanul, 27 ianuarie 1978) URSU Ion, prof. „Prin activitatea sa prodigioasă, multilaterală, pe tărâmul creației științifice, cât și al îndrumării și conducerii muncii de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică din țara noastră, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu reprezintă cu strălucire știința românească, tradițiile ei umaniste, vigoarea și productivitatea ei actuală.“ („Prestigiul și vocația universală a științei românești“, Scînteia, 7 ianuarie 1982) URSULESCU Ion „E țara românească-n lumină Sus, pe catarg, drapelul tricolor, CÂRMACIUL conduce Corabia cu privirea senină Spre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Mare» Pe dacicele mese să stea de pază grâul!“ („Unirea românilor“, Luceafărul, 24 septembrie 1984) VÂLCU Teofil, Directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ „În perspectiva istoriei, a celor 160 de ani de teatru în limba patriei, cultura și etica socialismului dau strălucire nouă luminilor rampei românești, teatrului românesc. For iradiant de cultură, el și-a înțeles datoria de a fi contemporan cu cei ce trăiesc în miezul acestui ev aprins, oferind publicului de azi spectacole de maximă eficiență educativă, construindu-și un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cadre didactice ar fi un lucru necesar și benefic. Educatorii, indiferent de treapta de învățământ în care își desfășoară activitatea, trebuie să fie animați de convingerea că au înalta menire de a modela suflete și conștiințe, de a le da strălucirea, acuratețea și transparența diamantelor, de a-i pregăti pe copii și adolescenți pentru muncă și pentru viață. Dintotdeauna am considerat munca învățătorilor ca fiind cea mai importantă, cea mai grea și de mai mare răspundere, pentru că în ciclul primar se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
care îi poartă în desaga vârstei. Privirile obosite și încețoșate ale lui Dumitru Dascălu se bucură de ceea ce li se oferă. Sufletul i se încălzește și vibrează satisfăcut că se află în mijlocul copiilor săi, iar chipul i se luminează la strălucirea de pe fețele și din ochii acestora. Concomitent, bătrânul dascăl trăiește tristețea unei realități dureroase pentru el. Vârsta foștilor săi elevi îi dezvăluie incontestabil dimensiunea senectuții sale. Stau mărturie ridurile adânci de pe obraz, ochii stinși cu albastrul lor decolorat, părul argintiu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat. Aceluiași tratament erau supuși pereții exteriori și prispele, care zâmbeau soarelui primăvăratic cu strălucirea lor. Nu erau neglijate nici anexele gospodărești și ograda largă. Febra curățeniei pentru întâmpinarea Paștelui îngloba și aria spirituală, pentru toți membrii familiei, indiferent de vârstă. Postul, participarea la slujbele religioase, spovedirea, împărtășirea, frecventarea deniilor din Săptămâna Mare, a slujbei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
De multe ori totuși, am avut sentimentul că impulziunea de care ascultam era de un caracter mai puțin obiectiv și mai puțin nobil. Că în explorarea aceasta a trecutului, nu trecutul însuși cu poezia lui, nu orașul amintirilor mele cu strălucirea sa, formau obiectul real al interesului și atenției mele, ci eu însumi, eu cel de altădată, cel care am fost și care nu mai sunt, cel pe care-l caut ca pe un mort drag, printre ruine, după o catastrofă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de numeroși alții, de prin celelalte regiuni ale țării. Și cu drept cuvânt, căci Iașul a avut întotdeauna școli bune și dascăli ale căror nume au rămas în istoria culturei noastre. Le mai are și azi, desigur cu mai puțină strălucire, poate. Dar școala cea bună, școala cea neîntrecută, școala care a fasonat atâtea minți și atâtea suflete și care a format atâtea caractere, a fost Iașul însuși, cu atmosfera și tradiția lui, cu sufletul lui, cu cerul lui, cu frumusețile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de fragedul obraz al pernei, care seamănă așa de bine cu obrajii copilăriei", cum spune Proust, și până să pornesc pe puntea de aur a visului, luam în stăpânire lumea mea, lumea creată de imaginația mea, în care totul era strălucire și izvor de bucurie... Dar câteodată, somnul venea așa de repede că nu mai aveam timpul să-mi dau seama că adorm. Drumul de la Internat la Liceu, și-ndărăt, de patru ori pe zi, forma unul din cele mai interesante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
distinsă, care exprimă gustul roznovănesc; căci fațada de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite să readucă ceva din vechea strălucire a orașului, n-a fost reședință princiară decât cu numele, după cum, pe vremea strălucirei sale, nici vechiul lui proprietar, candidat la scaun de domnie și potrivnic al Unirii, n-a fost prinț decât cu numele. Istoria lui continuă în același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite să readucă ceva din vechea strălucire a orașului, n-a fost reședință princiară decât cu numele, după cum, pe vremea strălucirei sale, nici vechiul lui proprietar, candidat la scaun de domnie și potrivnic al Unirii, n-a fost prinț decât cu numele. Istoria lui continuă în același ritm ciudat și în aceeași desfășurare sinuoasă. Neputând fi palat princiar, clădirea aceasta va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spus cândva "miracolul grec" (formulă fericită care a rămas) fără să fac cu aceasta vreo apropiere sau chiar vreo comparațiune între aceste două lucruri aflate la așa enormă distanță unul de altul. "Fenomenul Iași" ar însemna, în cugetul meu, marea strălucire de scurtă durată însă, a vechei capitale a Moldovei, în cursul secolului trecut și în particular în preajma Unirii, urmată de precipitata decadență a acestui mare oraș, înainte ca misiunea lui istorică și națională să se fi putut împlini. Dorința mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cum n-a prezintat nici mai târziu, după înălțarea sa în rang, până pe aproape de mijlocul secolului al șaptesprezecelea, în timpul lui Vasile Lupu. Sub acest domn însă (în durata primei lui domnii, în special), Iașul a avut o epocă de mare strălucire, din nenorocire, de scurtă durată, ca o repede înseninare într-un cer posomorât și trist. "Fericită domnia lui Vasile Vodă, zice cu mulțumire Miron Costin. Fericită domnie în care a fost cândva această țară în tot binele cu bișug și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]