7,161 matches
-
primar al orașului Bristol de cinci ori în timpul domniilor lui Henric VI și Eduard IV, un "negustor opulent" și cel mai bogat om din vremea sa (Russell 1908: 20; Ingram 1916: 37; Willcox 1842: CLI). În acest edificiu religios magnific, strămoșii lui Chatterton fuseseră paracliseri timp de aproape un secol și jumătate, ultimul fiind John Chatterton (m. 1748), unchiul tatălui lui Chatterton (Martin 1865: X) - cel din urmă el însuși corist în aceeași biserică. Această funcție a fost după aceea încredințată
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare, cu adâncuri trăite de strămoși, cu aprinse zări, tulnice care cheamă din adâncuri de genuni și glas de clopot care sună nebiruit. Cântecul legionar deșteaptă în suflet puteri mereu sporite, curaj și bărbăție, iubire de țară și neam. Cântecul legionar înseamnă vâltoare și îndemn, te
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
steagul Legiunii, morții noștri au apărat toate comorile Neamului, materiale și spirituale, au apărat credința în Hristos. Lupta aprigă s-a dat între a fi sau a nu mai fi român și creștin. Călcând cu pași de foc pe urmele strămoșilor, dușmanul le-a doborât doar trupul. Credința le-a fost torță pe drumul mântuirii și nu i-a părăsit până la mormânt. Ei au murit, legionarii lui Iisus. Nemuritoarea lor moarte de martiri vădește adâncul credinței legionarului. Iubirea de Neam și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni, unde Ștefan cel Mare a avut cea mai grea bătălie a sa și din toate locurile unde sângele strămoșilor s a amestecat în crunte bătălii cu țărâna sfințită. Când se desfăcea pachetul cu țărână, înainte de a se turna pe masă, se citea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o. ȚĂRÂNA de la TURDA (scrisoare) „Fraților! Am expediat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și azi sunt oase. Primiți pământul udat cu mult sânge de neamul nostru.” Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman S-a mai adăugat și țărâna trimisă de părintele paroh din Turtucaia. Inimile noastre au fost cuprinse de un adânc fior în fața țărânii strămoșilor și părinților noștri adormiți pe câmpul de onoare cu arma în mână și fața la dușman, de la soldații lui Decebal căzuți pe ruinele Sarmisegetuzei și până la cei de ieri, sfărâmați de obuzele de la Mărășești și Turtucaia. Când doi legionari s-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Momentul a fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât nimeni dintre noi n-a putut să-și stăpânească o lacrimă în colțul ochiului, era în cântecul acesta însuși strigătul durerilor noastre, ale neamului românesc de azi, îndreptat către strămoșii și vitejii care de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată s-au umplut mai multe săculețe mici, dându-se fiecăruia după facerea legământului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru Hristos Dumnezeu! Amin! VEȘNIC OSÂNDIȚI „Ne-au stins atâtea daruri cu anii lor frumoși Avânturile toate ne-au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare, credința din strămoși Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar românul nu s-a trezit din somnul cel de moarte. El a rămas în stadiul de maimuță rozând roșcove, ca în epoca de aur a guvernării comuniste sau ca
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se năpusteau asupra noastră să ne cotropească și să ne jefuiască avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din România, Stat Național și Suveran, o colonie a tuturor amatorilor de chilipiruri, iar românul slugă și rob. Români, apărați-vă pământul, demnitatea și viitorul copiilor voștri, până nu va fi prea târziu! Reînodați firul tradiției de luptă cu al strămoșilor noștri. România e sufocată de paraziți sociali, tâlhari și pișicheri. Înlăturați parazitismul păgubitor, și reintroduceți iar datoria și virtutea muncii, poruncă Dumnezeiască. Înarmați cu aceste adevăruri, vom birui conspirația celor ce vor să ne transforme în colonie. Subsolul politic a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Baciu Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile ce urci sunt trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
INTRODUCERE În zilele noastre, întro singură săptămână avem, probabil, mai multe contacte personale cu necunoscuți, vecini, prieteni, membri ai familiei, copii, colegi de munca, decât aveau strămoșii noștri din evul mediu, în timpul întregii lor vieți. Pregătirea noastră pentru aceste Întâlniri este însă aproape similară cu a lor - practic, nulă. De mici copii, adulții ne-au învățat să citim, să scriem, să facem adunări și scăderi. Deoarece ei
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și nu au mai fost întărite de ultimele generații ale unui individ (neapărând în inconștient același tip imagini care le-au constituit) acestea se slăbesc și se mai transmit urmașilor în forme tot mai atenuate. Iată cum părinții, moșii și strămoșii fiecăruia dintre noi au contribuit până și nivelul sentimentelor noastre actuale. Totuși, acumularea de imagini în inconștient se face în cea mai mare măsură pe parcursul ontogenetic al individului, adică de la stadiul de embrion până la naștere, și de la naștere până la moarte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
literară a lui N. Iorga (1890-1934) (I-II, 1935-1937), Nicolae Iorga (1943), Nicolae Iorga (1968), cât și contribuții privind o latură sau alta a biografiei și activității istoricului și scriitorului: Un concurs universitar celebru: Nicolae Iorga (1944), Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui Nicolae Iorga (1947), Nicolae Iorga și educația maselor (1967). Apariția lucrării din 1931 a fost o revelație chiar pentru Iorga, care va nota în 1936, în Istoria românilor: „Dar studiile de amănunte se înmulțiseră în activitatea mea, risipindu-se
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
lui N. Iorga (1890-1934), I-II, București, 1935-1937; Constantin Lecca, București, 1938; Manualul bibliotecarului, București, 1939; Nicolae Iorga, București, 1943; Un concurs universitar celebru: Nicolae Iorga, București, 1944; Istoria bibliografiei române, București, 1945; ed. 2, București, 1972; Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui Nicolae Iorga, București, 1947; Literatura rusă și sovietică în limba română (1830-1959), pref. Tamara Gane, București, 1959; Nicolae Iorga și educația maselor, București, 1967; Folclor literar românesc (în colaborare cu Octav Păun), București, 1967; Nicolae Iorga, București, 1968; Biografia
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă cele două romane, și Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii (I-II, 1968), Cronică eroică (1877-1878) (1977) și Biografie de război (I-IV, 1980-1987). Subiectele privesc de obicei evenimente militare, romancierul urmărind, uneori cu meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
controversate ale istoriei românești, și nu numai. SCRIERI: Brazdă și paloș, I-II, București, 1954-1956; Interceptarea, București, 1963; Muntele, I-II, București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S.
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
2; Traian Liviu Birăescu, Romanul unei epoci de glorie, O, 1956, 10; Simion Bărbulescu, „Atac la sol”, O, 1966, 4; Simion Bărbulescu, „Steaua de mare”, O, 1966, 10; Voicu Bugariu, Un imn al vitejiei românești, AST, 1967, 7; Magdalena Popescu, „Strămoșii”, GL, 1967, 31; Aurel Martin, „Dincolo de linii”, „Viața militară”, 1968, 7; Ion Sever, Mult e dulce și frumoasă..., AST, 1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
și antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilității solului (precum Călușul, Cucii). Cultul morților a generat altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoșilor. Toate aceste forme ale dramei rituale și-au pierdut de-a lungul vremii sensurile inițiale, accentuându-se caracterul ludic. Rudimente ale câtorva drame rituale - Călușul (Călușarii), Caloianul, Paparuda - s-au păstrat până în zilele noastre. Dimitrie Cantemir menționează în Descrierea Moldovei
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
o fost iarnă... Și mergând, nu știu care dintre cei care urcam a spus ceva. Și unu’ dintre caralii strigă: „Lasă vorba acolo, că acum vă pun În genunchi”. Și ăla din grupu’ ăsta de optzeci Îi răspunde: „Lasă, domnule, Îi Crăciunul strămoșilor noștri!”. Domne, n-a mai răspuns nimic... Și-am mers și-am ajuns la dube și ne-au băgat patruzeci Într-una... Și cine era mai Înalt, cum eram eu și mai câțiva, domne, n-aveai loc... trebuia să stai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și în rău asupra membrilor familiei rămași în viață pe pământ. E semnificativ că, precum romanii aveau 3 zile pe an pentru celebrarea zeilor mani, tot astfel românii au 3 sâmbete ale morților.“92 Târgul Moșilor este, prin urmare, Târgul strămoșilor, el se aduna în preziua uneia din sâmbetele morților, anume în cea din luna mai, pentru ca să se facă pomenile.93 La 1871, precum am spus, târgul începea să degenereze și, afară de asta, era foarte rău îngrijit. De unde, la mijire, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se preciza că guvernul român „a contractat cu străinul aranjamente de neadmis“, „trădând interesele țării“ - re lațiile dintre cele două state fiind astfel, în mod practic, rupte (Nicolae Corivan, Relațiile diplomatice ale României de la 1859 la 1877, p. 334). Români, strămoșii noștri și-au vărsat sângele pentru libertatea voastră 37, mă socot în drept a vă cere concursul pentru armata care trece prin țara aceasta spre a da mână de ajutor chinuiților creștini de peste Dunăre, a căror nenorocire a atras nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scop, dar încă comanda superioară a ambelor armate despre Plevna îmi este încredințată mie. Aceasta este o onoare care se resfrânge asupra țării, asupra voastră. Faceți dar să fâlfâie din nou cu glorie drapelul românesc pe câmpul de bătaie, unde strămoșii voștri au fost, secoli întregi, apărătorii legii și ai libertății. Înainte dar, ostași români, înainte cu bărbăție și în curând vă veți întoarce în familiile voastre, în țara voastră liberă prin voi înșive, acoperiți de aplauzele întregii națiuni. Carol“ 108
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se exhibă cu prostituate și cu drogați. Paradoxul e că, plecînd în asemenea voiajuri, intenția lor e să arate - a explicat un sociolog - că sînt mai prosperi, mai puternici, mai liberi, mai... civilizați! își dau în petic însă, amintind de strămoșii lor celți la ieșirea din păduri. *Aproape de fiecare dată, dimineața la cozi, văd niște figuri subumane mereu panicate că „nu mai ajunge” din „ce se dă”. Privesc cu dușmănie pe oricine e în fața lor. Articulează cu greu cîte o frază
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o marfă se cere la export, ca aceasta să dispară complet de pe piața internă, indiferent de necesitatea pe care ea o reprezintă pentru populație. Aceasta este și problema vinului, care se găsește tot mai greu, încât în țara în care strămoșii noștri se lăudau cu tot felul de vinuri de soi, se fac acum vinuri artificiale în casă. Subproducția mai are și un alt aspect. Anumite sortimente considerate nerentabile sunt pur și simplu neglijate. De exemplu, având nevoie de un șurub
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]