8,296 matches
-
scris deasupra capului vina: "Acesta este Isus, Împăratul Iudeilor." 38. Împreună cu El, au fost răstigniți doi tîlhari: unul la dreapta și celălalt la stînga Lui. 39. Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap, 40. și ziceau: "Tu, care strici Templul, și-l zidești la loc în trei zile, mîntuiește-Te pe Tine însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!" 41. Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrînii, își băteau și ei joc de El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
concediul și să plece în mare grabă la regiment. Apostol se duse a doua zi la Marta, triumfător. Când veni însă vorba de locotenent, Marta zise cu ochi melancolici: ― Simpatic om!... Acuma va fi erou! Apostol îngălbeni. Se hotărî să strice logodna, să recunoască fără înconjur că mamă-sa a avut dreptate și să-și vază de cărțile lui... Dar asta ar însemna o lașitate. Dacă în prima ciocnire cu viața se dă bătut, atunci ce va fi viitorul? Apoi, peste
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
parc-ar umbla să-și bată joc de noi! Auzi, reflector la niște poziții fixe, unde se cunoaște orice mușuroi! Ridicol!... Dar și mai ridicol, ba chiar enervant, e că noi nu suntem în stare să le zdrobim jucăria! Am stricat până acum atâtea obuze, de ni-e rușine, și degeaba! Parcă ar fi fermecată lumina lor, parcă... Bologa își curmă brusc vorba, căci fâșia de lumină dispăru, lăsând întunericul mai negru. Răbufniturile de tunuri mai continuară un răstimp și apoi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu Marta cum să se apere, căci era evident, în câteva zile, tot târgul va ști și va comenta întîmplarea aceasta extraordinară. Deci important, foarte important este ca vina desfacerii logodnei să cadă asupra lui Apostol, căruia nu-i putea strica nimic, pe când fata... Din vorbă-n vorbă, Marta ajunse la convingerea că toată supărarea logodnicului ei s-a iscat, cu siguranță, din pricina conversației ungurești. ― Acuma sunt absolut sigură, tăicuțule! strigă ea triumfătoare. Am și observat în privirea lui o încruntare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care nu știe altă limbă?... Nu, nu, sunt român și eu, am chiar pretenția să mă cred foarte român, dar asemenea exagerări sunt bolnăvicioase, hotărât bolnăvicioase, ca să nu zic periculoase... A doua zi toată Parva știa că Apostol Bologa a stricat logodna cu fata avocatului fiindcă a auzit-o vorbind ungurește. Și toată lumea compătimea pe "sărmana Marta", proorocind că Apostol are să-și frângă gâtul dacă a apucat-o, în plin război, pe urmele răposatului Bologa. Seara, la "cazina" românească, unde se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a vorbit ungurește, Apostole! ― Nu? făcu iar Bologa, cu buzele albe și cu ochii aprinși, parc-ar fi avut friguri. ― Nu! reluă Pălăgieșu energic, sculîndu-se în picioare ca să-l domine pe deplin. De aceea ești dator să dregi ce-ai stricat prin nesocotință! Suntem prieteni și te sfătuiesc prietenește să... Notarul se dădu în dosul scaunului și se rezemă de spetează cu mâna dreaptă. Părul îi căzuse iar pe frunte și un smoc i se mișca pe sprânceana stângă, gata în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
glumească, la masă, cu Rodovica, amintindu-i cum s-au bătut odată, în copilărie, ca orbeții, pe malul Someșului. Slujnica se zăpăci, râse, vru să umble mai sprintenă și scăpă jos farfuriile murdare, lângă doamna Bologa, făcîndu-le țăndări. Ca să nu strice cheful domnișorului, stăpâna își reținu dojenile aspre ce-i stăteau pe limbă pentru Rodovica, sperând în taină că Apostol îi va povesti din fir în păr ce-a pățit cu notarul. Apostol fu grăbit tot timpul, tăifăsui cu ea până
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să se culce ofițerul care a venit în locul d-tale, dar și tata a zis că mai bine să mă culc eu, că d-ta tot trebuie să te întorci și de ce să o ia un străin și s-o strice, când d-ta azi-mîine... Se opri, roșie foc, parcă i-ar fi spus o taină grozavă. Bologa avu aceeași impresie, vru să-i mulțumească, dar simți că, de va rosti o singură vorbă, nu-și va mai putea stăpâni lacrimile
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ce erau afară de sufletul său. Azi Pălăgieșu a sărit brusc deasupra. Dacă într-adevăr a fost denunțul notarului la mijloc?... Aghiotantul generalului e un laș cu spinarea de trestie și poate că nu-i va spune nimic, totuși n-ar strica să-l descoase puțin, să facă lumină, orice s-ar întîmpla pe urmă. Drumul drept e totdeauna cel mai bun. ― Ordinul excelenței... personal al excelenței... Eu nu cunosc motivul, zbârnâi aghiotantul generalului Karg în telefon. ― Atunci să mă prezint excelenței
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pic de problema cipurilor - inițial le spusese cipsuri, de căzuse Sandu de pe scaun și vărsase bunătate de Tămâioasă - murmură la rândul lui: Poa’ să plouă, poa’ să ningă, nu-ți dau drumul nici În tindă... Hai, bă, Sandule, că ne strici tot cheful, ce-ți veni cu drăcoveniile alea? Șpriț cere să fie redus sonorul de la combina muzicală, motiv pentru care Gore strâmbă din nas și ronțăie ostentativ o bucată de pește prăjit, fiindcă ziseseră că e dezlegare de la Ăl de
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mâncare. Gore, hai că ești prost, apă de ploaie, scuze pentru exprimare, da’ o meriți. Crezi tu că se face liniștea de la Începutul lumii În liga lu’ Mitică dacă l-au pus pe Corpodean la fezandat? Câte meciuri ne-a stricat nouă ăsta, numai eu știu... El și cu Savaniu, altă panaramă, că ridica ăla fanionul și când intra mingea În poartă, nu mai țineți minte cum a fost la Craiova, acu’ niște ani? A pierdut Rapidulețul campionatul pe mâna lui
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zis că dacă este post, atunci musai să fim În post, la locul nostru de Întâlnire mai mult sau mai puțin alcoolizată. Dacă e mai mult, e mai bine, câștigăm la capitolul poftă de mâncare... În consecință, conform principiilor dopul strică aspectul sticlei și nu lăsa pe mâine ce poți să bei chiar azi, a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe Sandu. Șpriț abia terminase de montat un furtun nou la duș - nu știu cum se răsucește de se rupe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ne stă vinu-n gât... Gicuță, tată, de când cu proiectul intitulat porc pe masă observ că te-ai emancipat. O să ne obligi să ascultăm muzică de cameră și să vezi cum te excludem din decor... Chiar nu ai pic de rușine, strici atmosfera? Mai bine vezi cum faci cu banii de porc, că la criza care se anunță simt că-l desenzi pe peretele din bucătărie, ca un mic vangog ce ești... Afară plouă din ce În ce mai tare, iar cheflii noștri comandă Încă un
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bună ziua. Pe mine nu mă bombardează energetic nici soacră-mea, cu toate că trimite permanent mesaje subliminale din care rezultă că nu am fost ginerele dorit. Ei și ce? Ea bombardează ca tunurile de la navarone, eu n-am nicio grijă, nu-mi strică aura. Da’ tu ești slab. Și Geoană a fost slab. Tu ești și mai slab decât Geoană, n-ai reușit nici măcar să fii președinte de bloc. Deși ai vrut! Ai participat la alegeri, nu te-a votat nimeni! Gicu se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
spate. Nuntă mare, ca-n povești, iar mireasa o splendoare. Vrusese tac-su să fie fată mare la nuntă, da` nu m-am pus la mintea lui. Săracu`, cu ideea asta s-a dus dincolo, că nam vrut să-i stricăm bucuria, noi făcusem rodajul anticipat. Ascultați la mine, că Și ăsta este un semn dacă ne apucarăm să discutăm despre nunțile noastre. Dar despre ce-ai vrea să discutăm, despre Înmormântări noastre? Nu ne cântă ăștia ai tăi prohodul pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
la gură. În acel moment, Gicu Îi dă un cot, iar Gore e cât pe ce să verse bunătate de bere. Șterge câteva picături ajunse pe pantaloni și bombăne: Gicule, ți-am mai spus că ai apucături de neam prost, strici cheful omului exact atunci când se simte mai bine. De ce-mi dai coate și nu zici pe limba ta ce-ai de spus? Fiindcă noi, aici, iar Sandu poate să confirme, suntem În capitala patriei, În buricul târgului, nu În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
el halba la gură. Problema e cu fondul, Sandule, mă trezesc noaptea din somn și mă apasă datoria publică. Apas-o și tu pe ea, ce vrei să-ți spun, să-ți cânt de jale la urechea lu` matale? Îmi strici ziua cu fondul ăsta monetar! Televizorul prezintă ultima ședința În care s-au Întâlnit guvernanții cu reprezentanții FMI. Gore arată către aparat. Uite la ei ce fețe au. Parcă sunt elevi puși pe coji de nucă. Nu mai e demnitate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
văzut așa de cătrănit de când s-a Împușcat asfaltul pe podu` lui Oprescu, pe onoarea mea! Bei, taci, oftezi, te uiți lung. Dacă n-aș ști cum stai În buletin aș spune că te ai Îndrăgostit de vreo creștină nurlie. Strici atmosfera-n locantă, se produce Gabi Luncă, ți-am adus-o de-acasă și pe Romica Puceanu, șaraiman e pentru tine, din partea noastră. Râzi și pupă-ne, la trecutu-ți mare, mare viitor! Paharul cu tămâioasă este ridicat cu Încetinitorul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Eminovici, tată.. Cred că se referea la România prosperă, da` criticii au fost subiectivi, n-au Înțeles nimic. Când e prima alarmă? Parcă-aș lua și niște mușchi țigănesc la subsolul blocului, că rrom nu pot să i zic, Îi strică gustul... Sandu plescăie, prinde ideea din zbor și o degustă Împreună cu țuica aburindă. Gicule, artiștii sunt mister și enigmă, ca-n triunghiul bermudelor, pritocesc gândurile cum o să pritocim noi varza. Da` murături or fi pus? E, murături... Ești insensibil. Artistul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ca râul care-și mână trecutu-n viitor. {EminescuOpIV 163} Deodată vede că nori se despică În două și cale îi fac printre ei. Ajunsu-i în culme, sub dânsul o clică De vânturi s-alungă prin nouri și-și strică Aripa de stînce, se clatin-în văi. Sub el vijelia cea neagră, turbată, Cu caii de fulger cutreer-nebuni Și bate în vânturi, pe nori răsturnată, Ea stîncile-ndoaie și grindină fată, Amestecă lumea, frământă furtuni. De-asupra-i pe bolta albastră, senină, Cald soare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
le împli visător. Ia una câte una icoanele pălite, Ia una câte una o und-, o stea de foc Și toate sunt nimica... când toate la un loc Pot în tine visarea și cântul să-l escite, Mintea să-ți strice poate al razelor blând joc, Ce se-mpreună-n aer, care se sparg în nori, Care răsfrâng în valuri spumînzi și gemători". {EminescuOpIV 174} - "Și dac-ar fi, ce-mi pasă? Chiar pala nebunie Se poate că trezită, a-nfipt ochii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă iubești tu numai Și numai eu doresc să mor. {EminescuOpIV 348} ALEI MICĂ, ALEI DRAGĂ Alei mică, alei dragă, Cine vrea să ne-nțeleagă Vază frunza cea pribeagă, Ce-i ca viața noastră-ntreagă. Alei dragă Veronică, Despărțirea toate strică, De ne-alegem cu nimică - Viața trece, frunza pică. Alei dragă, alei mică Viața trece, frunza pică Și din ura ce ne strică Nu ne-alegem cu nimica. Măcar cine ce grăiește, Altul alta îndrăgește. Inima-mi pe cât trăiește Tot
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ne-nțeleagă Vază frunza cea pribeagă, Ce-i ca viața noastră-ntreagă. Alei dragă Veronică, Despărțirea toate strică, De ne-alegem cu nimică - Viața trece, frunza pică. Alei dragă, alei mică Viața trece, frunza pică Și din ura ce ne strică Nu ne-alegem cu nimica. Măcar cine ce grăiește, Altul alta îndrăgește. Inima-mi pe cât trăiește Tot la tine se gândește. Alei mică, alei dragă, Ia vezi frunza cea pribeagă - Așa trece viața-ntreagă Și nimic n-o să s-aleagă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că tu nu-i dai credință, Ci-i mulțămește cu-nchinări smerite. Ca să nu-și dea prea mult silință, Te fă că crezi orice el o să-ți zică. Ajută-l însuți tu, ca să te mință: Destul folos, dacă măcar nu-ți strică. DONEC ERIS FELIX... Ovidius, Tristia, I, 9, 5 - 6. Până vei fi fericit număra-vei amici o mulțime, Cum se vor întuneca vremile - singur rămîi! {EminescuOpIV 383} DE PE OCHI RIDICI... De pe ochi ridici închisă Languroasa, lungă geană, Rai de fericiri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tatuaj sub formă de creier. Ajuns la maturitate, fiecare este responsabil de achizițiile lui spirituale. Nu mai poți da vina nici pe ereditate, nici pe Divinitate. Adevărurile mari sunt frigide. Îți trebuie multă artă să le cuceresti. Nu ne-ar strica, din când în când, puțin ștaif colocvial. Și identitatea unui popor stă tot în detalii. Cunoașterea este jar, creația - flacară. Firicelele de adevăr se transformă in nisipul de la temelia imposturii. Eul afectiv și cel rațional sunt într-un permanent război
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]