5,974 matches
-
ispășitori, găsiți Între lucrătorii de la Canal, ingineri și muncitori mecanici. Un celebru proces s-a soldat cu mai multe condamnări la moarte, cîteva Îndeplinite, la care se adăugau numeroase pedepse privative de libertate. Dej a jucat un rol central În teroarea din România. El s-a folosit de oameni ca Pantelei Bodnarenko/Gheorghe Pintilie, alias Pantiușa, Alexandru Nicolski, Alexandru Drăghici. Cel din urmă s-a dovedit foarte important pentru Dej, fiind extrem de longeviv În fruntea sistemului represiv din România. Abia În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este adevăr, ci existență. Îndoiala rămîne o normă de conduită În reconstrucția istorică, iar istoricul poate fi definit și ca un profesionist care Își pune permanent Întrebări. Horațiu spunea că urmele Înspăimîntă (vestigia terrent). În deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, cînd tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova În măsura În care, În cazul României, unii istorici consideră că destalinizarea pronunțată la Moscova a „dovedit rezistența conducerii partidului la procesul de destalinizare”, primele semne ale unei liberalizări reale manifestîndu-se abia În 1964, o dată cu slăbirea terorii. Monica Lovinescu vorbește despre rolul scriitorilor În noile condiții politice din România și realizează o comparație Între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă În URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia intelighenția a pornit contestarea epocii staliniste de jos În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
noile condiții politice din România și realizează o comparație Între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă În URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia intelighenția a pornit contestarea epocii staliniste de jos În sus, prin mărturia unui supraviețuitor, «la noi, teroarea stalinistă a fost pusă Între parantezele tăcerii. Literatura nu s-a ocupat de ea» și În consecință, literatura românească nu a jucat același rol pe care l-a avut cea din celelalte țări est europene. Așa a Început liberalizarea - tardiv
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, Întrucît În volumul autobiografic Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca un moment de vîrf În procesul destrămării orînduirii socialiste” (raportul ambasadorului român la Budapesta din 17 iunie). În Cehia și Bulgaria, transformările au Început mai tîrziu (o explicație susținută de numeroși cercetători stabilind o conexiune directă Între nivelul de teroare impus de regimul comunist asupra populației și momentul prăbușirii acestuia, În ideea că regimurile mai oprimante cad mai greu, Însă, o dată declanșat procesul, dispariția lor e foarte rapidă, putîndu-se produce chiar cu violență, așa cum a fost cazul În România), conducînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
actele sale criminale Împotriva poporului. [...] În cele mai grele momente ale istoriei poporului român, noi condamnăm pe criminalul Nicolae Ceaușescu, pentru actele sale prin care, timp de un sfert de secol, a instaurat În România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul Frontului de Salvare Națională că Întregul colectiv al ambasadei noastre va acționa neabătut pentru Îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne vor fi trasate, pentru binele, fericirea poporului, pentru libertate, democrație și independență” (p. 487). Nota este adresată „Tovarășului Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Constantin I. Dinu Brătianu, președintele Partidului Național Liberal (a insistat pe ocupația și jaful practicat de sovietici, impunerea de către URSS a unui guvern nereprezentativ, susținerea PCR-ului de către Kremlin); C. (Bebe) Brătianu, secretar general al PNL (a subliniat politica represivă/teroarea guvernului); Mihail Romniceanu, membru PNL, fost director al Băncii Naționale și ministru de Finanțe (a avut În vedere jaful practicat de sovietici În România, haosul economic, inflația, sărăcia); dr. Angelescu, membru PNL, fost ministru al Educației (a vorbit despre acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai ales că avea În spate o dificilă „colaborare” cu sovieticii); Constantin Titel Petrescu, președintele Partidului Social-Democrat (democrat convins, nu-i agrea pe comuniști; considera că partidul lui era cel mai popular În România momentului; aprecia guvernul drept unul „de teroare și represiune”; a amintit inclusiv de posibilitatea retragerii miniștrilor socialiști din guvern - de altfel, Titel Petrescu avea să devină În anul următor șeful Partidului Social Democrat Independent, fapt pentru care a fost atacat foarte dur de comuniști -, punîndu-și mari speranțe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
germani și al celor maghiari. Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 156/1950, ff. 15-20, document citat la pp. 237-241. Vezi Dennis Deletant, Teroarea comunistă În România, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 87. Ibidem, p. 77. Catherine Durandin, Istoria Românilor, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 280. ASRI, fond „D”, dosar nr 7755, vol. 3 , f. 55, document citat la p. 94 Vezi Nicoleta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acei specialiști într-ale cunoașterii și științei, practic, au implementat ideile liderilor lor printr-o politică teroristă și a fricii. Diminuarea curajului în lumea modernă ar fi bine să o privim într-un raport mutual cu politica fricii și a terorii. Pe fondul unei îndoctrinări, al unui servilism și al unei lașități intelectuale au fost posibile și Auschwitz-ul, și Gulagul. În fățărnicia intelectualistă, elitistă se află condițiile (de producere) ale nazismului și ale comunismului. "Elita" (a se citi intelocrația și Curțile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
i-au determinat pe unii dintre liberali să opteze pentru gruparea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu, fruntașul georgist Constantin Toma afirmă că aceștia reclamau: "libertatea opiniunilor în sânul partidului și selecționarea valorilor". Ei cereau, de asemenea, "să dispară sistemul teroarei și al exploatării. [...] Deciziunea să aparție majorității". Pe de altă parte, această opțiune permitea unora dintre conducătorii organizațiilor liberale din țară și din Capitală să-și exprime "cuvântul lor de dragoste și devotament față de M.S. Regele Carol al II-lea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noii formațiuni politice. Noul lider declara că partidul său era continuator al vechiului PNL, refuzând să se considere în afara acestuia. El aprecia, de asemenea, că: "fiul lui Ionel Brătianu nu poate fi exclus printr-un vot smuls în pripă, prin teroare"94. Încercând să explice rațiunile pentru care a fost inițiată mișcarea pe care o conducea, Gheorghe Brătianu afirma că: "un partid de ordine și de guvernământ poate duce o luptă cât de îndârjită împotriva altui partid, împotriva oricărui guvern, el
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lege pentru apărarea ordinii în stat, observațiile georgiștilor au fost prezentate în Parlament de deputații Radu Lascu, A. Neguș, C.C. Giurescu și Atta Constantinescu 402. Analizând expunerea de motive, Radu Lascu ajungea la concluzia că guvernul dorea să guverneze prin teroare. Graba cu care se aducea în discuția Camerei proiectul de lege, chiar în ziua anterioară pronunțării sentinței în cazul celor acuzați de uciderea lui I.G. Duca era nejustificată, în opinia lui, întrucât nu se stabilise, încă, dacă o întreagă grupare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice păreau dispuși să accepte propunerea lui Gheorghe Brătianu, excepție făcând doar liderii PNȚ, Iuliu Maniu și Ion Mihalache 539. În scrisoarea de răspuns, Ion Mihalache admitea doar că acțiunea prin care Gheorghe Brătianu adusese la cunoștința regelui abuzurile și teroarea în care se desfășura campania electorală era binevenită, la fel ca și ideea organizării unei "poliții comune în alegeri"540. Măsurile abuzive ale guvernului au culminat în ziua de 13 decembrie, când s-a ajuns la violențe între angajații ziarului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lege a învățământului superior din 1937, Gheorghe Brătianu revenea asupra problemei culpabilizării întregii studențimi române, precum și a profesorilor implicați în politică. Șeful partidului accepta ideea că de la catedră nu trebuia să se facă politică și că pedepsirea violenței și a terorii era îndreptățită. Totuși, el aprecia că educația politică a tinerei generații era absolut necesară, iar interzicerea ei încuraja acțiunea clandestină extremistă. Șeful de partid, care în același timp era și dascăl, semnala, astfel, apariția unui conflict și a unei prăpăstii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sale normale și firești cu purtătorul Coroanei [...] Această acțiune o începem astăzi, aici, în cadrul ferm al organizațiilor oficiale ale PNL. Credeți ca și mine că fiul lui Ion Brătianu nu poate fi exclus printr-un vot smuls în pripă, sub teroare. Acțiunea noastră nu poate fi de disidență [...]. Tatăl meu avea o lozincă: libertate în discuție și unitate în acțiune. Este singura care corespunde sentimentului de demnitate omenească și spiritului democratic al vremurilor noastre". ("Mișcarea liberală. Buletin săptămânal de propagandă și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Geller, p. 6-15.) Guvernul asupririi naționale. Comunicat "Samavolniciile guvernului nu mai cunosc nicio limită. După toate ilegalitățile, abuzurile de putere și violențele menite să împiedice libera exercitare garantată prin lege, a propagandei electorale de către organizațiile politice ale opoziției, acțiunea de teroare a guvernului prezidat de dl. Duca, culminează în dizolvarea uneia din aceste organizații și în arestarea arbitrară a fruntașilor ei. [...] Partidul Național Liberal, care din respectul legalității și-a făcut un punct esențial al crezului său politic, nu poate admite
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe dl. Gheorghe Brătianu și au cerut înlăturarea guvernului profitorilor, al cenzurii și al stării de asediu. Declarațiile d-lui Gheorghe Brătianu "[...] Unde s-a ajuns astăzi? Ce liniște și ce siguranță ne înfățișează un regim de asuprire și de teroare, de sfărâmare a libertăților cetățenești? Ce liniște și ce siguranță ne poate chezășui procesul de dezagregare a forțelor noastre politice, de înlăturare a elementelor de statornicie și de hotărâre, în folosul celor de servilism și de corupțiune? Iar în afară
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
595-612. Cliveti, Gheorghe, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996. Comănescu, Radu, Dobrescu, Emilian, M., Istoria francmasoneriei (926-1960), Editura Tempus, București, 1992. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, traducere de Lucian Leuștean, Editura Polirom, Iași, 2001. Demeter, M. Attila, "Aspecte ale liberalismului englez", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, an II, nr. 4, 2003. *** Diplomați iluștri, vol. V, Editura Politică, București, 1986
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Vizual, București, 2002. Tănase Stelian, Clienții lu' tanti Varvara, Editura Humanitas, București, 2005. Tătărescu, Gh., Guvernul de mâine, Scrisul Românesc SA, Craiova, 1930. Teodor, Pompiliu, Istorici români și probleme istorice, fundația culturală "Cele trei Crișuri," Oradea, 1993. Tismăneanu, Vladimir, Arheologia terorii, Editura Eminescu, București, 1992. Tuluș, Arthur, "Cereri și intenții interbelice de aderare ale unor state la Comisia Europeană a Dunării", în Anelele Universității "Dunărea de Jos" din Galați, nr 8/2009, pp. 89-102. Țurlea, Petre, Partidul Național Liberal Tătărescu, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1920 cuprindea partidele comuniste și socialiste din Bulgaria, Grecia, Serbia și România și reprezenta o secțiune regională a Cominternului. Marin C. Stănescu, op. cit., pp. 59, 61, 92, 93. 749 "Mișcarea", nr. 1112, 1 noiembrie 1934, p. 1. 750 Denis Deletant, Teroarea comunistă în România, traducere de Lucian Leuștean, Editura Polirom, București, 2001, p. 27; Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p. 55. 751 "Mișcarea", nr. 1209, 1398; 12 martie, 30 noiembrie 1935; pp. 2, 1. 752 D.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 1209, 1398; 12 martie, 30 noiembrie 1935; pp. 2, 1. 752 D. Deletant, citându-l pe Ion Gheorghe Maurer, afirmă că acesta a intrat în mișcarea comunistă "cam înainte de 1936". Denis Deletant, op. cit., pp. 27, 33; Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, Editura Eminescu, București, 1992, pp. 51, 52; Avangarda românească în arhivele Siguranței, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 196-197. 753 "Curentul", nr. 3020, 30 iunie 1936, p. 6. 754 Ibidem. 755 Gabriela Gruber, "PNL (Gheorghe Brătianu) și problemele politicii externe a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
gândit la viața ei. O viață care lega între ele epoci atât de diferite: începutul secolului, o epocă aproape anarhică, aproape la fel de legendară ca și domnia lui Napoleon, și sfârșitul secolului nostru, sfârșitul mileniului. Toate revoluțiile, războaiele, utopiile eșuate și teroarea izbutită. Ea îi distilase esența în durerile și în bucuriile zilelor sale. Și densitatea aceea palpabilă a trăirii avea să se cufunde în curând în uitare. Ca și gulagul minuscul al prizonierei și al copilului ei. Am rămas o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Filmele, domnul Griffith și eu, București, 1973 (în colaborare cu Paul B. Marian); Neri Pozza, Proces pentru erezie, București, 1973; Katherine Anne Porter, Corabia nebunilor, București, 1975; George Eliot, Middlemarch, I-IV, pref. trad., București, 1977; Kenneth Allsop, Chicago sub teroare, București, 1978; Jerome K. Jerome, Vacanță cu copiii mei, București, 1981; Trei secole de paradox, pref. Silvian Iosifescu, București, 1983. Repere bibliografice: Bloc-Notes, „Fapta”, 1947, 788; Silvian Iosifescu, „Vulpile...”, CNT, 1948, 86; Radu Naumescu, „Sfânta Jane”, „Drum drept”, 1949, 777
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]