18,899 matches
-
ROMÂNIA, revistă apărută la Buenos Aires, lunar, între 1949 și 1953. Subintitulată „Foaie românească independentă”, R. este o publicație magazin cu pronunțat caracter informativ. Ca și în alte periodice românești din afara granițelor tipărite imediat după cel de-al doilea război mondial, editorialele semnate de Al. Frâncu dezbat problema poziției occidentalilor față de țările subjugate sovieticilor pentru care „o pace strâmbă pare preferabilă unui război drept”, un obiectiv major fiind scoaterea din starea de indiferență
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și punerea în scenă a piesei Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, reluată, aniversar, tot după mai bine de douăzeci de ani. Sub inițialele M.B., de-a lungul întregii perioade de apariție sunt tipărite articole despre mari personalități ale literaturii române, ca și despre reprezentanți iluștri ai altor culturi: Stendhal, Jules Verne, Pușkin, Lev Tolstoi, E.T.A. Hoffmann, Romain Rolland. Sub inițialele gr.b., Grigore Bugarin scrie articolele Literatura didactică în secolele XVI-XVII-XVIII și
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
și traducea din scriitori francezi și ruși, avea experiență de ziarist și redactor, deoarece editase revista „Jurnal pentru toți” (1868-1869). În R. s-a publicat puțină literatură originală, aparținând lui G.R. Melidon și lui M. Gregoriady de Bonacchi. Redactorul își tipărește și propriile scrieri, versuri și proză lipsite de valoare literară. El traduce, cu mai multă aplicație, din Bossuet, Xavier de Maistre, Xavier Marmier, Victorien Sardou, V.A. Sollogub ș.a. Aici a debutat, după propria-i mărturisire, N. Iorga, în vara
ROMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289354_a_290683]
-
Școala de poezie (1989) e un elogiu adus cărții și poeziei, la originea căreia se află cuvântul ce „precede lumea”. Volumul Morena (1991) este prezentat de autor ca recuperare a unor texte care, din diferite motive, nu au putut fi tipărite înainte de 1989, recuperare ce nu schimbă însă nimic esențial. Dilatarea timpului (1991), structurat pe trei cicluri (Natalis, Nupțiile, Thamyras), reflecție asupra momentelor fundamentale din existența poetului (nașterea, iubirea, supraviețuirea prin cântecul care „sacralizează totul”), dă și titlul antologiei publicate în
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
Timuș, Marea fugă de Lucia Demetrius, Pânza de păianjen de Cella Serghi, Satele de B. Jordan, Viață frântă de Petru Șerbănescu, Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, Fundacul Varlaamului de Ionel Teodoreanu, Primăvara în țara fagilor de Iulian Vesper ș.a. Tot Perpessicius tipărește un impresionant articol de bilanț, Anul literar 1938, net superior intervențiilor gazetărești ale lui Vlaicu Bârna, Petru Manoliu ori Nicolae Roșu. Prezența criticului în paginile cotidianului încetează odată cu apariția „României literare”, ca supliment al R., condus tot de Cezar Petrescu
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
corespondent în beletristica publicată în paginile cotidianului. Viața de glorie și de pasiune a marei Darclée, serial inițiat de N. Carandino, cronicarul dramatic al publicației, nu depășește cadrele epicului senzațional, după cum un roman al lui Sandu Emilian, Ochiul lui Vishnu, tipărit tot în foileton, reprezintă o tentativă de captare a interesului publicului. Cu Viața de haz și de necaz a lui Tănase, N. Carandino apelează la aceleași mijloace facile, întărind ideea de literaturizare în scop comercial. I.I.
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
accentuându-se faptul că revista a fost considerată ca o tribună a românilor de pretutindeni. Țelul inițial al redacției - informarea cititorilor cu privire la actualitatea politică și promovarea literaturii române prin traduceri - a fost modificat curând prin lărgirea ariei domeniilor culturale. Sunt tipărite, astfel, studii de istorie, de lingvistică etc. și însemnări, recenzii privind diferite ramuri ale științei, datorate unor specialiști cunoscuți (Mihail Kogălniceanu, B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol, Nicolae Densușianu, Simeon Mangiuca ș.a.). Merite are R.R. mai ales pentru efortul familiarizării cititorului de
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
noastre, Paralelă între realismul socialist și clasicism etc. Un caracter dirijat ideologic au și traducerile, criteriul de selecție a autorilor fiind apartenența la literatura rusă sau sovietică, participarea lor la mișcările de rezistență ori abordarea „progresistă” a tematicii sociale. Se tipăresc poeme de Lermontov, Pușkin, Maiakovski, Petőfi, Ady Endre, Walt Whitman, Paul Éluard și proză de Maxim Gorki, Cehov, Alexei Tolstoi, Turgheniev, Ilya Ehrenburg ș.a. I.M.
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
pentru fericirea oricărui popor”. Pentru problemele cultural-literare se editează, în interiorul ziarului, „Suplimentul literar”, iar până în august 1911 se realizează săptămânal un „număr poporal”. La rubrica „Litere-arte-petreceri” sau „Litere-arte-științe” intră comentarii despre cărți noi, reviste, evenimente literare, artistice și culturale. Se tipăresc, de asemenea, studii de istorie, de istorie literară și de istorie a culturii. Ziarul promovează cele mai reprezentative scrieri românești, militând pentru menținerea contactului cultural cu toți vorbitorii de limbă română și pentru apărarea limbii unitare naționale. Se acordă o
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
limbii unitare naționale. Se acordă o atenție deosebită literaturii publicate în Regat, precum și prezentării actualității politice, culturale, literare, artistice și științifice de dincolo de munți. Astfel, în 1911 un număr este consacrat lui N. Iorga, iar altul lui Mihai Eminescu. Se tipăresc ori se reiau versuri de G. Coșbuc, St. O. Iosif, D. Anghel, Duiliu Zamfirescu, Al. T. Stamatiad, O. Goga, Ion Minulescu, Aron Cotruș, Victor Eftimiu, Elena Farago, V. Demetrius, Emil Isac, D. Iacobescu, Mihai Codreanu, Zaharia Bârsan, N. Budurescu, Gabriel
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
în 1972, iar prima carte, Ochii lui Homer, îi apare în 1977, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Poetul va detalia într-un interviu acordat în perioada postdecembristă condițiile debutului și maniera în care a evitat ingerințele ideologicului: „Când am tipărit Ochii lui Homer, cota de participare la activitatea ideologică era de cinci poezii cu partidul, cinci cu patria. În felul acesta au fost „asasinați” mai mulți poeți tineri, care au fost obligați la compromis de la început. Compromis care i-a
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
din tetraevanghelul moldovenesc de la Bibliotecă „Serai” din Istanbul; Anca-Irina Ionescu - circulația traducerilor românești ale Sinopsisului kievean; Dan Horia Mazilu - dezvoltarea hagiografiei în literaturile sud-est europene din secolele al XIV-lea-al XVII-lea și despre izvorul ucrainean al versurilor slavone tipărite în Antologhionul din 1643; Henryk Misterski - izvoarele Psaltirii în versuri a lui Dosoftei); literatura parenetica și omiletica (P.P. Panaitescu, Ion C. Chițimia, G. Mihăilă și Dan Zamfirescu despre Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie; Pândele Olteanu - primele colecții
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
se recurge la subterfugii, și R. va pătrunde în Austro-Ungaria sub denumirile „Unul pentru altul” sau „Pruncul”. De la apariție titlul este imprimat cu caractere latine, în timp ce articolele se culeg în alfabetul de tranziție. Din 1861 o parte din text se tipărește cu litere latine, cum se va face, doi ani mai târziu, cu întregul ziar. Pentru întâia dată, în 1864 se editează un supliment duminical („Românul de duminică”), pentru a se concentra materialul referitor la cultură și la literatură. Sub același
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
Interesul său pentru literatură scade însă pe măsură ce politica îl acaparează și, cu vremea, rubricile literare se restrâng, pentru a se rezuma, în special după 1866, la un foileton obișnuit, în care se publică un roman francez. În R. s-au tipărit traduceri din George Sand, Balzac, Jules Verne, Al. Dumas, Al. Dumas-fiul, A. Karr, Alphonse Daudet, Émile Zola, Anatole France, Ed. About, E. Souvestre, A. Achard. După 1877 multe dintre aceste tălmăciri sunt făcute de Frédéric Damé, care a fost un
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
ROMÂNIA LIBERĂ, cotidian apărut la București începând din 28 ianuarie 1943. Inițial este tipărit ilegal, cel dintâi număr editat legal datând din 24 august 1944. În 1945 redactor responsabil este Grigore Preoteasa, apoi Nicolae Bellu. Până în decembrie 1950 poartă subtitlul „Cel mai mare ziar de informație și reportaj”, ulterior devine „Organul Sfaturilor Populare din
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
material intitulat Un dialog dramatic: Petre Țuțea și Emil Cioran, realizat de Liliana Stoicescu și Delia Verdeș, are în prim-plan Exercițiu de admirație, filmul de televiziune al lui Constantin Chelba și Gabriel Liiceanu (1992). În secțiunea rezervată culturii se tipăresc și materialele unor universitari, precum Mioara Avram, Cezar Tabarcea, Constantin Iurașcu, Andrei Marga. Numere omagiale sunt dedicate lui Mihai Eminescu (în special 314/1991, cu articole de Doina Uricariu, George Muntean, Florin Manolescu și cu preluarea unor poeme de Nicolae
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
partizanilor politici ai diferitelor partide, între care S. nu prea făcea deosebire (par a exista totuși unele simpatii liberale). Excelând în parodierea stilului bombastic, revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D.
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
sau națională, ecourile din critică sunt însă cu totul descurajante, ceea ce nu îl va opri să ocupe, la un moment dat, trei fotolii de director, la revistele „Venus” (1921), „Civilizația” (1925) și „Străbunii” (1926-1927), probabil ca să căpete independența de a tipări după gustul propriu. Încearcă să explice Biblia, compune versuri și exersează ca traducător, dezvoltă argumentații vehemente împotriva doctrinei spiritiste. Colaborează cu poezie și mici fragmente de proză la „Biruința”, „Cuvântul nostru”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Vremuri nouă”, „Capitala”, „Viața literară
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
număr impresionant de studii de istorie militară, publicate în română, franceză sau engleză îl consacră ca erudit al domeniului. La mare distanță de articolele debutului - O preumblare la Bugeac (1906), Încă o excursie în Gorj (1906), Femeia și războiul (1908) -, tipărește câteva lucrări de maturitate: Partea luată de armata română în războiul din 1877-1878 (1926), Essais sur l’art militaire des Roumains (1935), Participarea populației civile la războiul din 1877-1878 (1941), Garda națională. Scurt istoric. Rostul ei în războiul din 1877-1878
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
studiile la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1948-1952). Paralel cu pregătirea doctoratului, e colaborator extern la Institutul de Lingvistică al Academiei RPR. Își susține doctoratul în 1964, cu teza Eminescu și poezia populară, tipărită în anul următor. Cooptat în 1953 la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie de la Universitatea din București, trece prin toate gradele didactice până la cel de profesor; se pensionează în 2001. Între 1968 și 1971 predă ca lector la
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
în franceză și în neerlandeză. În cadrul unei rubrici noi, „Generația ’30”, Ion Dur inserează câteva texte inedite, Tragicul cotidian, Adolescența, Scrisoare provincială, scrise de Emil Cioran la șaptesprezece-optsprezece ani și oferite de fratele acestuia, Aurel Cioran; în ultimul număr sunt tipărite încă trei texte: Despre creștinism, Despre protestantism, Teismul ca soluție a problemei cosmologice. Tot Ion Dur este autorul unui articol despre colaborarea lui C. Noica la revista interbelică „Credința”, cu articole ce conțineau judecăți politice (Noica și vămile impurificării). Antonie
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
gruparea „Rugul aprins” de la mănăstirea Antim, iar Ion Dur se ocupă de monografia lui Ilie Guțan despre Cercul Literar de la Sibiu. O chestiune frecvent dezbătută în acești ani e abordată și în articolul Avatarurile postmodernului de Alina Sas. Se mai tipăresc traduceri de Hans Magnus Enzensberger, Wolfgang Borchert și Wolf von Aichelburg. Din numărul editat în 1996 sunt de semnalat discursul de recepție la Academia Română ținut de Ștefan Augustin Doinaș (referitor la Cercul Literar de la Sibiu), un studiu al lui Ilie
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
a acordat și un premiu al Institutului de Literatură în 1925, sunt publicate în periodice sau în volumul Flori de mare. De prețuire s-au bucurat și tălmăcirile în franceză ale unor capodopere folclorice - Miorița, Meșterul Manole - sau culte - Luceafărul (tipărită în revista pariziană „Revue de l’ACILECE”, 1972), precum și alte versiuni după Vasile Alecsandri, Perpessicius ș.a., rămase în periodice. SCRIERI: Flori de mare, Constanța, 1928; Fierbea az-noapte marea..., București, 1933; Basmul zmeilor, București, 1934; Regina, Cernăuți, 1935; Feerie, Cernăuți, 1936
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
da curs și la acela al lui N. Densușianu, Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, iar în 1895 răspunde la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt cele mai interesante, autorul figurând drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
pastorale, scrieri omiletice. Sub îngrijirea lui, ies de sub teascuri cărți de ritual, traduse din slavonă și sârbă, cărți bisericești, cărora le întocmește prefețe, manuale pedagogice. Între 1856 și 1858, sub privegherea și cu o frumoasă prefață a lui Ș., se tipărește Biblia. Va urma, în această chestiune, o înfruntare cu I. Heliade-Rădulescu, care începuse la Paris o tălmăcire a Bibliei, contestată de clericul ardelean pentru incompetență teologică și pentru întrebuințarea unei exprimări artificiale în locul limbajului bisericesc și a graiului popular. În
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]