7,762 matches
-
și se ruinase. De aceea, poate, îl părăsise pe Petrini pentru un bărbat mai în vârstă, presimțind că o bătrânețe pretimpurie o va face demnă de milă lângă un soț în plină putere și care în mod sigur o va trăda? Înțelesei apoi, văzînd-o pe Silvia, de ce Petrini suferise atât de mult când această femeie îl părăsise: într-adevăr fetița îmi apărea ca o mică divinitate, față de care nu puteai avea decât un cult, cu totul altfel decât cel pe care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cincizeci și șapte de ani. Ripley rămase pe banchetă, suspinând pe înfundate, stingheră într-vin spațiu diferit. Burke o bătu pe umăr sperând că o va încuraja. Era jenat că participa la o asemenea scenă și încerca să nu se trădeze. ― Trebuie să te prezinți la 9 și 30. Nu întârzia. Faci o impresie proastă. Ea dădu din cap și se ridică. ― Jones, Jonesey, vino. Mieunând, motanul înaintă cu nonșalanță pentru a se lăsa prins de stăpâna sa. Ea-și șterse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
-i dăm șmecheriei ăsteia. Russ Jorden punctă răspunsul cu o lovitură de picior într-un bloc de rocă vulcanică ce se găsea în drumul său. ― De ce nu "mare chestie amenințătoare"? Se întoarse spre ea. Dincolo de viziera căștii sale, înfățișarea îi trăda surprinderea. ― Dar ce te-a apucat, scumpo, ești nervoasă? ― Dat fiind că intrăm acum într-o epavă extraterestră de tip necunoscut, nu-i de mirare, așa-i? Ei o bătu pe umăr. ― Gândește-te doar că aparatul ăsta înseamnă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în stânga.) Stai lângă mine, Newt. Ceilalați, utilizați aparatele de detecție. Hai, la drum. Gorman, fii cu ochii pe Burke. Hudson și Vasquez puseră în funcțiune detectoarele de mișcare. Haloul aparatelor era reconfortant în beznă. Roadele tehnologiei moderne încă nu-i trădaseră așadar. Porniră către coridor; cei doi infanteriști mergeau în față. Centrul de exploatare neavând electricitate, Vasquez fu nevoită să împingă ușa. Ripley îi vorbi: ― E ceva? ― Nimic. Vasquez nu era decât o umbră pe perete. Puteau auzi cu toții bipurile detectorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
avea și un control obiectiv al momentului când subiectul începe să simtă durerea, Toulouse și Pieron recomandă să se observe momentul dilatării pupilei. Când dilatarea pupilară se produce este rar ca mișcări, gesturi sau expresii verbale, ale subiectului să nu trădeze senzația de durere, chiar dacă subiectul nu a fost avertizat de scopul experienței. Înafară de algometrul Mc Donald se utilizează algometrul Cattell, algesimetrul Cheron, algostezimetrul Toulouse-Pieron. Unii cercetători utilizează, pentru investigarea sensibilității algice, stimulare electrică, produsă cu ajutorul unui aparat inductor, al
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de metri. Ironia era totală. Mașinăriile astea mari și perfecte care ne transportau dintr-un loc în altul mergeau și ele la garaj, unde intrau pe mâna unor neisprăviți. Băgai Boeing-ul în hangar și nu știu ce furtun sau bucată de metal trăda uzură; luai piesa nouă din depozit și constatai că nu are chiar aceeași serie, deși se potrivește; chemai șeful cu întreținerea, se uita și el, punea mâna, zicea că totul e-OK. Se deschideau ușile hangarului. Avionul ieșea, gata reparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Maria venea de la „Hanul cu Tei“, o sărutam direct pe gură; profitam de ocazie să-i verific hainele, de sus până jos, discret, fără să observe. Nările își făceau imediat datoria, ca un câine credincios. Fiecare centimetru se trezea examinat, trădând întâmplările din ziua respectivă. Nici nu vă imaginați câte povești spun hainele! Orice miros suspect mi se întipărea în memorie și clopoțelele sunau instantaneu pe zeci de tonuri, exercițiu de rutină sau alarmă maximă: un gust mentolat, de bomboană sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Istoria lui Călinescu, pentru că, pur și simplu, n-o avea: nu reușise să adune banii de care ar fi fost nevoie, ca s-o cumpere de la Scurtu. Pe Maria, în schimb, am urmărit-o atent cum se îmbracă. Fiecare mișcare trăda o voluptate, un chin al privirii care îmi părea adresat. Pentru că era încă supărată pe mine (n-aș putea să vă spun de ce, dar nici n-ar fi fost indicat să aflu), s-a închis în baie, cu tot cu haine. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Piața Victoriei un turn de aluminiu și sticlă strivea Muzeul Antipa, iar la Aviatorilor se ridicase spre cer un fel de submarin rotund, prin hublourile căruia zăreai oamenii forfotind la birouri, spălați de faruri galbene. Amestecul de stiluri și dimensiuni trăda frică și nepăsare. Nimic nu ținea mai mult de-un sfert de secol. Invadatorii, cutremurele și prostia oamenilor se înghesuiau să pună la pământ tot ce se ridicase cu-atâta grijă. Degeaba te căzneai să aduni cât mai mult, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
stil complicat, pe alocuri obscur; talent limitat (de urmărit). Se vor identifica mijloace de stimulare a autorului, să furnizeze pe mai departe material. A se intensifica munca de urmărire informativă. M-am abținut cu greu să râd. Aprecierea din final trăda o înclinație estetică, dacă nu și ceva invidie. Comentatorul își exprima nemulțumirea, ar fi vrut mai mult de la omul lui. Ce-i drept, nu se înțelegea foarte clar cine trebuia „urmărit“, stilul sau individul, dar intențiile se-aflau acolo, demne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
reieșea din scrisoarea a II-a), omul nostru, în schimb, locuia prin Balta Albă, unde te lasă microbuzul în lanul de porumb. Să mă ierte Dumnezeu, dar ăla-i un cartier în care n-aș pune piciorul... Și-l mai trăda un detaliu: impostorul iubea metaforele, părea un grandoman al cuvântului, crescut chiar de noi, aici. Trimiterile se făceau la nume mari, dar inaccesibile, cu care să-ți poți impresiona prietenii la un discurs TV. Mirosea de la o poștă a Litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
depozitarul corpurilor cu care mă înșela în gând sau în pat, proba incontestabilă că iremediabilul (așa cum îl înțelegea ea) se petrecuse și nimic nu mai era de făcut. (Cum să-i fi spus că, în zilnicele mele aventuri imaginare, o trădam de mii de ori mai divers și mai ingenios decât o făcuse ea în realitate?) Pe altă linie cerebrală de fugă, încăpățânarea mea de a rămâne lângă ea, rezistența la ideea de a-mi intersecta cu altcineva fragmentele de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
12B, 12C, 12D. Opresc înaintarea deasupra lui 12E. Iubita mea s-a trezit. Urlă. În spațiul micuț al fantasmelor ei s-a așezat un hangar de metal argintiu. Părul roșcat, proaspăt vopsit, îl atinge milimetric. Asta-i pentru că m-ai trădat. Boeing-ul se rupe-n trei bucăți. Carlinga și cala zboară prin aerul înghețat. Rămâne burta eviscerată a monstrului. O sigilez. Deschid monitoarele TV. Imaginea se acordează pe frecvența morții. Metalul aprins, corpurile împroșcate. Doar eu, Adina și groaza plimbându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu a fost „ucis” de demersul structuralist și post-structuralist. Există o criză reală a literaturii, ireversibilă sau este vorba doar de o schimbare a modelelor și a mentalităților ce însoțesc literatura? Richard Millet, de pe poziția clasicului, acuză literatura contemporană că „trădează” stilul și sintaxa: „Nu-i mai citesc pe scriitorii contemporani, nici scriitura și nici temele lor nu mai reușesc să-mi trezească interesul... Romanului francez îi lipsește arhitectura, cultura, inteligența...” El vede în aceasta cauza „morții” literaturii. Consider că atitudinea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a legionarilor la adresa ministrului de externe. Se știe faptul că ministrul de externe român „nu s-a vrut exponentul vreunui partid politic ci al țării întregi”110. Considerăm că această atitudine a lui Carol al II lea la adresa lui Nicolae Titulescu trădează dorința regelui de a micșora faima acestuia și de a îndepărta o piedică semnificativă în calea instaurării regimului de autoritate personală. Este cunoscut liberalismul ideilor titulesciene și patriotismul diplomatului român: „Eu care sunt pământean, adânc pământean, eu care particip de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Corolarul acestei convingeri este ideea că cea mai bună modalitate de asigurare a loialității dinastice și a supunerii politice este convertirea țăranilor subiecți ai bisericii în cetățeni subiecți ai statului. Intențiile ideologice urmărite de statul habsburgic prin etatizarea învățământului sunt trădate de prima carte de citire publicată în 1777, la Viena, imediat după inaugurarea reformelor educaționale. Scrisă de von Felbinger, autorul Regulamentului școlilor germane, cartea de citire intitulată Ducere de mână către cinste și dreptate a fost tradusă în toate limbile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suprafața vechii Dacii. Mai mult, este invocată unitatea de destin istoric, întrucât populația care a viețuit pe aceste teritorii "au fost supuse acelorași prefaceri". În fine, cheia de boltă a întregului argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri", idee care trădează dezideratul unității politice. O a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este spiritualitatea creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez iconoclast și anti-eclezial -, nu e
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în special prin admirarea spiritului de neatârnare manifestat de către aceștia pe întreaga durată a ființării lor istorice. Odată cu mutarea accentului de pe principiul descendenței romane pe autohtonismul teritorial (i.e., pământul dacic), caracteristicile vechilor locuitori devin din ce în ce mai importante, ele fiind luate ca trădând un spirit al locului. Militarismul, spiritul sacrificial și mai ales lupta pentru neatârnare, manifestate de daci în luptele lor cu romanii, exprimă un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
necesară din această denunțare a războiului între națiuni ca lezând interesele obiective ale proletarilor. De neînduplecat în purismul său doctrinar, Hervé îi înfierează pe socialiștii patrioți care, păstrând o loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci și senzații"87. Deși în mod diferit, ne spune, pe ocolite, toate artele exprimă ceva, toate sunt expresie. Iar forma nu e, prin urmare, numai o simplă grupare, o înșiruire de imagini frumoase. Ci o configurare de elemente ce trădează intenția unei semnificații. Altfel, de ce ar atrage atenția că în mințile lui Homer și Wieland ideile sunt "bogate în fantezie și totodată pline de cugetare"88? "Poezie" nu este, înțelegea bine Kant pentru a încheia discuția acestui aspect simplă muzicalitate
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Și părea să aibă o intenție cu totul specială. — Are un chip extraordinar! răspunse prințul. Și sunt sigur că destinul ei nu este dintre cele obișnuite. Chipul îi e vesel, dar a suferit îngrozitor, nu-i așa? Suferința i-o trădează ochii, aceste două oscioare, aceste două puncte de sub ochi, de unde încep obrajii. E o față mândră, teribil de mândră și nu știu: o fi bună la suflet sau nu? Ah, de-ar fi bună! Totul ar fi salvat! — Dumneavoastră v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cât mai ieftin, numai de copeici vorbește și, vă rog să rețineți, are bani, dar e șireată. Exact la fel e și cu viața enormă din închisoare, poate și cu fericirea de patru ani trăită la țară, pentru care ați trădat orașul Neapole, l-ați vândut, chiar cu profit, deși nu v-ați ales decât cu mărunțiș de pe urma acestei vânzări. — Despre viața din închisoare dați-mi voie să nu fiu de acord, spuse prințul. Am auzit odată povestirea unui om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Am văzut-o de două ori, numai de departe. Deci apreciați acest gen de frumusețe? i se adresă ea brusc prințului. — Da... acest gen... răspunse prințul, cu un oarecare efort. — Adică chiar acest gen? — Chiar acest gen. — De ce? — Chipul ei trădează... multă suferință, rosti prințul parcă fără voie, parcă ar fi vorbit singur și nu ar fi răspuns la o întrebare. De fapt, cred că delirați, spuse generăleasa și, cu un gest trufaș, se descotorosi de portret, aruncându-l pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vor compromite și nu mă vor obliga cu nimic, dându-mi, după cum vedeți, o garanție scrisă, chiar prin acest bilet. Remarcați, vă rog, cu câtă naivitate s-a grăbit să sublinieze anumite cuvinte și cu câtă lipsă de finețe își trădează intenția secretă. De altfel, știe că, dacă ar rupe totul, însă singur, din proprie inițiativă, fără să aștepte un cuvânt de la mine și chiar fără să-mi spună acest lucru, fără să-și pună vreo speranță în mine, atunci eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]