KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...232 233 234 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc. Lucrarea de față se limitează doar la analiza verbelor care desemnează percepții fizice, a căror structură lexico-semantică o vom prezenta în subcapitolele următoare. 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție 10 Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc.

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-a folosit teoria prototipului (engl. prototype theory 14). Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-a folosit teoria prototipului (engl. prototype theory 14). Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ (prototipic) sau mai puțin reprezentativ (non-prototipic) pe care îl

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sau mai puțin reprezentativ (non-prototipic) pe care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pe care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri non-centrali. Ierarhic, organizarea celor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri non-centrali. Ierarhic, organizarea celor cinci câmpuri ale percepției este următoarea: percepția vizuală termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a vedea termeni subordonați (non-centrali): a privi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o durere în piept. 4.2. Verbele de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o durere în piept. 4.2. Verbele de percepție evidențială 19 Includem în clasa verbelor cu trăsătura semantică [-Intențional] și unitățile de mai jos, în cazul cărora definițiile lexicografice nu înregistrează explicit componenta [+Percepție]: (12) a arăta "a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare"; (13

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o durere în piept. 4.2. Verbele de percepție evidențială 19 Includem în clasa verbelor cu trăsătura semantică [-Intențional] și unitățile de mai jos, în cazul cărora definițiile lexicografice nu înregistrează explicit componenta [+Percepție]: (12) a arăta "a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare"; (13) a suna "a scoate, a produce, a emite

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a arăta "a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare"; (13) a suna "a scoate, a produce, a emite anumite sunete"; (14) a mirosi 2 "a avea și a răspândi un miros". Justificarea includerii acestor unități lexicale în clasa verbelor de percepție se explică prin proprietatea lor comună de a exprima stări care, indirect, se interpretează ca percepții: a arăta/a suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte. În exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din poziția subiectului de a percepe stimulii vizuali, în timp ce în exemplul (16) percepția este atribuită

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]