10,670 matches
-
dat-o s-o citesc în manuscris există un personaj interesant, particularizat printr-o „mică” ciudățenie. Constând în faptul că el, acel bărbat deja matur pare-mi-se, avea fobia statului pe spate. Într-o atare postură (nebărbătească) se simțea vulnerabil, dezarmat, dinainte învins. Ca prins în cursă. Sau în cleștele unui adversar net superior. Cu umerii la pământ. Idiosincrazie de luptător? Alte obscure complexe? * În piscina unui hotel din Havana, o clădire veche, monumentală, zugrăvită într-un galben muștar, înconjurând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de ani. * Să faci critică literară aproape o viață de om și să treci pe lângă un Ion D. Sârbu, cum mi s-a întâmplat mie (și, din păcate, nu numai mie!) - iată un trist prilej de bogate reflecții amare! * Călcâiul vulnerabil al bătrâneții - descopăr cu mirare - este... ceafa. Niciodată tata nu mi se pare mai iremediabil bătrân, niciodată nu-mi este mai tare milă decât atunci când, întors cu spatele la mine, mi se întâmplă să-i văd ceafa: slăbită, împuținată, de copil... Mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mai nobilă cauză, are oare dreptul s-o riște și pe a altuia? Fără să-l consulte? Să dispună el de soarta lui? Nu avem de-a face, în acest caz, cu un abuz? Problema constituie, în plan moral, călcâiul vulnerabil al mișcărilor de partizani sau al oricărei acțiuni de rezistență armată. Cu prudență, ea a fost pusă în zguduitorul film al lui Elem Klimov, Vino și vezi, în care mi s-a părut a percepe o anumită ironie în evocarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Beauvoir l-a consemnat pentru public și posteritate cu grija de a nu omite nici un detaliu penibil al decrepitudinii fiziologice ce a acompaniat acest sfârșit). Pe lângă aceste nefericiri și ca un efect al lor Sartre devenise intelectualmente nu diminuat, dar vulnerabil și ̀ și pierduse putința sau poate (ceea ce e și mai trist) dorința de a străluci, de a avea replică, de a fi el însuși. Iată de ce o carte recentă, care în alt moment mi-ar fi dat apă la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
carnaval, în perioada arhaică, trebuiau să moară la sfârșitul zilei, ca Bérenger. Obsesia morții (și anticipările ei, amenințarea, frica, oboseala, dărăpănarea, proliferările sufocante, violul, tortura, inaccesibilitatea izbăvirii) lasă obsesia vidului în urmă. Figurile nu mai sunt fantoșe, sunt făpturi muritoare, vulnerabile, pătimitoare. Oarecum încă în Scaunele, dar deplin în Victimele datoriei, în Pietonul aerului, în Setea și foamea, apare dragostea, singura realitate care neagă neantul. Soții Smith, soții Martin nu sunt cupluri adevărate, sunt doar ceva bizar, ceva ciudat, niște coincidențe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ultimului său roman, „dacă dragoste nu e, nimic nu e !”. În Regele moare, dragostea e imperfectă, mai exact disparentă, agonizantă, dar există. Vulnerabilitatea înseamnă realitate vie, existență, fragilă, e adevărat, dar vie. Nu putem iubi decât ce e viu, adică vulnerabil, destinat să moară. În filmul lui Tarkovsky, Stalker, la un moment dat personajul principal spune : slăbiciunea, fragilitatea, înseamnă frăgezime și viață ; puterea, asprimea, înseamnă rigiditate și moarte. Eugen Ionescu a denunțat mereu, încă din tinerețe, cultul forței ca dezumanizant și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
imbecilii, impotenții morali, idolatrii, adoratorii minciunii. Exaltarea energiei și dominației, a pretinsei „vitalități”, nu duce decât la pustiirea vieții. Unde domnește forța, dragostea nu există. Unde domnește forța, nimic nu există. Decât neadevărul. Cine e refractar la retorica forței, acela, vulnerabil desigur, e invincibil. Dacă e vorba de forță, aceasta e cea adevărată. Eugen Ionescu a arătat-o în Rinocerii și a spus-o în zeci de articole și intervenții. Odată atins stadiul acesta, nici moartea nu mai e redutabilă. E
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
circuit închis, se epuizează și se repetă, nespornic, ca obiectele proliferante din piesele lui Ionescu. Aceasta se petrece atâta vreme cât erosul nu duce la fuziune, la înfrângerea egoismului. Dar dragostea, cu erotism cu tot, dragostea pentru creatură, pentru o ființă carnală, vulnerabilă și muritoare, devine inepuizabilă prin fuziunea creaturilor și capătă un sens metafizic fără a pierde nici o secundă concretul fizic. Ea capătă o forță de transcendere care o face impavidă față de amenințările temporalului. Pentru ea sacrificiul e de la sine înțeles. Firește
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de viață autentică. E robustă, dar lipsită de vitalitate, grevată de egoism și poltronerie, forme denaturate ale instinctului de conservare. Asocierea care se face în mod comun între vitalitate și prostie e pură aberație. Numai inteligența e aptă de viață, vulnerabilă dar invincibilă ca și viața. Afară de prostia crasă, Mazilu mai are în vedere o altă formă a prostiei : prostia cu aparențe de inteligență. Inteligență subtilă, realmente cultivată, dar obliterată de egoism și poltronerie, făcând din cauza asta mize viciate în existență
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu abandona nici o clipă un lucru început. Am citit undeva că pentru a crea ai nevoie de anumite calități de caracter: - Talent. - Curaj. - Ambiție. - Încăpățânare. - Încredere în sine. Aș mai adăuga de la mine la această listă și senzația că ești vulnerabil, că ești rănit de viață și că din pricină că nu poți trăi precum ceilalți oameni, atunci în loc de a trăi trebuie să te apuci să exersezi arta scrisului. Numai atunci mi se pare că apare și o anumită iubire, înlocuind iubirile imperfecte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care colaboram și intram în contact, mulți dintre ei "cadre ale organelor austriece de specialitate" puteam să rămân eu nepătat, neracolat, nemituit, necumpărat? Și cum "Cooperativa" lucra temeinic, nelăsând nici un amănunt să-i scape și nedorind să fie "descoperită" și "vulnerabilă" în fața avalanșei de directori de firme, agenți și turiști occidentali, fiecare un posibil spion și "dușman al poporului", la data transferului meu de la MAE la ONT s-a cerut aprobarea "Organelor de Partid", "întrucât ne poate furniza în mod nemijlocit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mării au însoțit, mereu, viața marinarilor de pe corăbiile de lemn ale secolelor trecute. Traversările lungi ale oceanelor expuneau echipajele mai mult decât simplele patrulări pe lângă coaste sau con fruntările navale. S-ar putea spune, deci, că marinarii civili erau mai vulnerabili decât cei militari, sau, mai precis, că marinarii care făceau călătorii mai lungi erau mai expuși decât restul. În fapt, viața pe punte era cam aceeași, pentru cei ce o aleseseră ca mod principal de existență, fie că pescuiau, transportau
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cap aveau unii turbane, alții legături prăzulii ; așa cum se vedeau, i-ai fi luat drept niște oameni pașnici și cinstiți, negustori respectabili, în viața publică, dar cu chipuri hâde (dinții știrbi, nasuri păroase, guri gălbejite, ochi spanchii), urmărind mereu corăbii vulnerabile, în larg, pentru a le aborda cu bărcile și a le captura. Comorile adunate, de-a lungul anilor, din jafuri, erau strânse în locuri secrete, pe insule sau în peșteri. O asemenea grotă a descoperit echipajul Speranței, condus de frumoasa
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ne iubim, să ne respectăm și să ne prețuim și pe noi înșine - altfel nu știm să-i iubim, să-i respectăm și să-i prețuim pe ceilalți. Ar fi o imensă ipocrizie să nu recunoaștem că adesea suntem neajutorați, vulnerabili, victime, că există nenumărate împrejurări de-a lungul vieții noastre când ne lăsăm asimilați, când ne autosacrificăm sau când nu ne prețuim și stimăm, când le aplicăm același tratament și altora, disprețuindu-i, asimilându-i, umilindu-i, folosindu-ne de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
doveditoare fiecare leu primit. Diferența între categorii omenești împarte lumea în două: cei bine situați ca status, putere și bani, și cei amărîți. Ultimii fac obiectul milosteniei celor dintâi, nu al strategiilor de egalizare a șanselor. Ei sunt socotiți categorii vulnerabile cărora li se aplică asistență socială tip parastas ocazional. Această strategie nu are nimic în comun cu politicile afirmative pentru categoriile defavorizate, cu asistența pentru dezvoltare (undițele premierului Ciorbea au rămas o simplă glumă). Amărîții sunt obiect al grijii infantilizante
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nas la orice ispită de mundanizare a obiectului lor de studiu. Întreținem o societate care se justifică prin frumusețile naturii și niscaiva bijuterii ale gândului. Între cele două, spațiul civilizator rămâne teren viran. Cultura eseistic-autofagă, cercetarea cu dosul la punctele vulnerabile ale vieții sociale și lecțiile de dragul informațiilor se apără de civilizație cu aceeași forță ca și natura. Între timp, reflectăm adânc la ingratitudinea politicii europene care ne situează în anticameră pe durată nedeterminată. Sau pur și simplu ne amăgim că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ca profesioniștii din învățământ să fie tratați ca o brigadă de amatori: fac și ei ceva pe-acolo, mai degrabă fiindcă le place. În consecință, profesioniștii performanți tind să se retragă și să lase adesea doar amatorii care sunt mai vulnerabili, mai obedienți și consimt să trăiască la mâna cuiva. - Doar universitățile (private sau publice) și specializările înființate după 1989 au trecut printr-un proces de evaluare și acreditare externă, fie el și excesiv de cantitativist. Celelalte universități și specializări vechi nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fi primit cu interes și că voi putea transmite măcar o parte din întâmplările traumatizante pe care valul primejdios al istoriei le-a aruncat asupra generației Labiș, așa cum pe drept cuvânt a fost numită acea grupare de tineri candizi și vulnerabili din care am făcut parte. Conștiința m-a obligat s-o fac: să dezvălui, în calitate de martor, pedepsit apoi, tot ce știam despre destinul poetului, despre mărturisirile lui. Nu am intenționat să lezez pe cineva. Am scris cu multe rețineri (epoca
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Marx sau prologul de la enciclica Rerum novarum (1893) a papei Leon al XIII-lea (1878-1903). Statul liberal se străduia să intervină cu legi și măsuri legislative pentru a ridica nivelul de viață al cetățenilor, dar neglija anumite sectoare mult mai vulnerabile ale societății: copilăria, victimele lipsei de hrană și ale războaielor, proletariatul. Nu se preocupa de ele ori, dacă intervenea, ajungea cu multă întârziere. Spre deosebire de aceasta, conștiința creștină s-a trezit cu mai multă repeziciune, asumându-și responsabilitatea acestor sectoare marginalizate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
e atât de puternică. Valoarea literară rămâne pitită sub tone de maculatură. Chiar dacă iese până la urmă la iveală (până acum a ieșit!), gloria e tardivă, dacă nu post-mortem. Se poate afirma fără patos (căci tot nu servește la nimic!): călcâiul vulnerabil al capitalismului este literatura, arta în general! 10-11 noiembrie 2001 Era mai bine când era mai rău? Am simțit eu că Pastenague, care mi-a citit peste umăr ultimele două tablete, nu e prea mulțumit de ce citește (nimeni nu l-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nimic. Îl las pe el să grăiască: — Am citit ultimele tale tablete, alea cu cenzura, și am impresia că ori nu măsori consecințele vorbelor tale, ori nu ai curaj să mergi până la capăt. Termini ultimul articol cu fraza sentențioasă: „călcâiul vulnerabil al capitalismului este literatura, arta în general!”. În primul rând că mai sunt și alte puncte vulnerabile, apoi, pentru că te pretinzi ecologist, ba chiar membru în partidul verzilor, ar trebui să știi că sunt lucruri mai grave decât cele determinate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
impresia că ori nu măsori consecințele vorbelor tale, ori nu ai curaj să mergi până la capăt. Termini ultimul articol cu fraza sentențioasă: „călcâiul vulnerabil al capitalismului este literatura, arta în general!”. În primul rând că mai sunt și alte puncte vulnerabile, apoi, pentru că te pretinzi ecologist, ba chiar membru în partidul verzilor, ar trebui să știi că sunt lucruri mai grave decât cele determinate de așa-zisa cenzură economică... — Bineînțeles, mă încumet eu să-l întrerup, dar nu pot să vorbesc
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
rezultă dintr-o asemenea nepotrivire poate duce la conflicte și, până la urmă, la ruperea relației. Apără-mă, Doamne, de prieteni că de dușmani mă apăr singur. Înțelepciune pesimistă care nu e ușor de analizat. Interpretarea directă nu mă satisface: sunt vulnerabil în fața prietenilor, pentru că am încredere și nu mă feresc de ei. Prietenul (fost aliat?) care îți devine dușman și te lovește pe la spate... Ar mai fi și o explicație subtilă: așa-zisul prieten uită de tine, fără să-ți fie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ceilalți și despre ei înșiși sunt deformate. Teoriile psihanalitice plasează paranoia într-o rană receptată în narcisismul timpuriu, în perioada primelor interacțiuni între un subiect oarecum fragil și mediul anume, capabil mai mult sau mai puțin să îl facă mai vulnerabil. Primele identificări eșuează, iar dereglările de personalitate progresează adesea latent până în adolescență. Mecanismele de apărare prevalente în cursul acestui proces de instalare a paranoiei ar fi: divizarea eului, proiecția și refuzul. Maladia poate fi activată de evenimentele dificile ale vieții
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
fost cu totul altul. Unul în care românii s-au simțit văduviți nu numai de străzi asfaltate și de concedii de maternitate, ci și de informație. Asta înseamnă că, fără vina lor, ei au fost mult mai slabi și mai vulnerabili. aprilie 2003 Camera Deputaților copiază! Regulile pentru presă preluate recent de aleșii poporului sînt blînde față de cele impuse de FRF. Dintotdeauna, în România, fotbalul s-a aflat cu unul sau cu mai mulți pași înaintea societății. Cînd echipa națională era
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]