7,506 matches
-
același cer lipsit de echivoc. Todtnauberg e un sat de munte, cu stive de lemne frumos așezate în fața fiecărei case, rânduit de o parte și alta a drumului, în fundul văii, și cu cei doi versanți superb deschiși și pierzîndu-se în zare. În partea de sus a versantului din dreapta drumului, cum urci, camuflată pe fundalul unui mănunchi de brazi, se vede, mică, pricăjită, total inaparentă, celebra Hütte, "cabana". Nici un drum nu duce la ea și trebuie să ieșim din șosea și să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și toți vorbesc tare, unii peste alții. Scena se îndepărtează de mine, îi aud din ce în ce mai mai neclar, ca și cum "sonorul" ar dispărea treptat, percep mai mult gesturile, agitația, mimica. Simt vidul lor, al meu, al lumii pe care o văd în zare pe geam, dincolo de soclul statuii lui Lenin, am o senzație teribilă de "ce caut eu aici?" (dar altminteri unde?) și experiența din ultimul an îmi spune că felul în care despicăm cuminți timpul este un miracol, după cum miracol este reglajul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la 65 km nord-vest de municipiul Galați, reședința județului din care acum face parte. Regiunea întrunește condiții naturale favorabile vieții oamenilor, oferite de formele de relief, de rețeaua hidrografică, flora și fauna spontană abundente și diverse cândva, căile lesnicioase către zările mai largi, astfel încât teritoriul s-a constituit încă din străvechime într-un loc de obligatorie convergență umană, pe de o parte, de atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puteau năzui încă la o participare și implicare directă în sfera politicului rezervată exclusiv celor cu avere. Includerea și participarea țărănimii clăcașe, prin reprezentanți proprii, în Adunările Ad-hoc din 1857, a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai senine. Lupta și speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hâde, prada și-o așteaptă/ Nu par a fi lucrarea înțeleaptă/ A unui Dumnezeu desăvârșit./ De ce, fără de rost, le-ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vecină comuna Izvorul Berheciului, la est comuna Stănișești, iar înspre sud, comuna Vultureni. Relieful comunei este fragmentat sub forma unor culmi orientate pe direcția N-NV-S-SE, ondulate într-o succesiune ritmică de vale și deal, caracterizându-se prin faptul că aceste zări și coline se ramifică sub formă de evantai, altitudinea lor scăzând treptat, deschizând tot mai larg văi mănoase, pe măsură ce colinele coboară și se micșorează spre sud. Altitudinea medie se situează între 200 și 300 m, oferind condiții prielnice dezvoltării agriculturii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a funcționat până în zilele noastre în diferite case din sat. Biserica din Tomozia a fost construită de Ceciliu Cosor. Satele Tomozia, Taula, Gorghești și Onceștii Vechi erau așezate pe moșia mănăstirii Răchitoasa, vecină cu moșia Vovrighi-Vasiliu, cu hotarul Țigănești, cu zarea Stănișești și cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea a fost făcută de doi ingineri - unul legist și unul hotarnic - Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu, curmându-se astfel judecățile între
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noastre în diferite case din sat. Biserica din Tomozia a fost construită de Ceciliu Cosor. Satele Tomozia, Taula, Gorghești și Onceștii Vechi erau așezate pe moșia mănăstirii Răchitoasa, vecină cu moșia Vovrighi-Vasiliu, cu hotarul Țigănești, cu zarea Stănișești și cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea a fost făcută de doi ingineri - unul legist și unul hotarnic - Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu, curmându-se astfel judecățile între răzeși și mazili. Cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Georgică Bertea și a lui Barcan G. (după relatările lui Dumitru Soltuzu). Învățătorii care au urmat au fost Virginia Burcă (căsătorită Stamate), Jenică Popa, Vasile Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Margareta Carp (Curteanu), Ada Huștiu (Bertea) ș.a. Pământul a fost lucrat la Zarea Crețului, la vest de satul Bărboasa, moșie expropriată în 1945, împărțindu-se câte o jumătate de hectar de teren și locuitorilor comunei Oncești care au luptat pe front în războiul 1940-1945. Moșia a aparținut boierului Jenică Crețu (care avea ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dorneni”, deoarece locul lor de baștină era regiunea Dornei, mulți provenind chiar din Tarnița - Dorna, județul Suceava de astăzi, oameni muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea Domniței și Ghețu, iar la vest de pădurea Leaua și dealurile Coasta Morii și Felea, care constituie pentru tărniceni vadul soarelui spre asfințit în zilele de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au răscolit câteva veacuri de-a rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul Cocoliei, Zarea, Hlize și Pripor - își arată sfidător măruntaiele de piatră, iar altele cu îngăduință au permis șuvoaielor să le desfigureze. Cu toate acestea, clăcașii satului aduși din ținuturile Dornei au îndrăgit cu timpul și s-au legat prin jertfă de sânge
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor agricole de producție, prin aplicarea legii agrare, fragmentarea acestor pământuri a continuat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor, aceste pământuri s-au divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor agricole de producție, prin aplicarea legii agrare, fragmentarea acestor pământuri a continuat. Repartizarea pământurilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și diverse bunuri. Comuna Oncești nu a fost afectată drastic de aceste inundații. HIDROGRAFIA Apa provenită din ploi, topirea zăpezii și din revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Savin. Tot în categoria toponimelor care arată forma terenului se înscriu și următoarele: Zăpodia - ce desemnează un platou situat pe o colină, Movila - o ridicătură proeminentă de pământ, Podiș, Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile de prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
hâde, prada și-o așteaptă/ Nu par a fi lucrarea înțeleaptă/ A unui Dumnezeu desăvârșit./ De ce, fără de rost, le-ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
șoapte, zborul unor lilieci./ Vin, când ceru-i numai stele și-i de flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec, tu învinsă, eu învins./ Și cu ochii duși în noapte, să mai stau pe gânduri dus/ Până ce coboară'n zare și luceafăru-n apus./ De-aș putea, ți-aș da ca-n basme, zările cu-al lor afund,/Ale marilor întinderi și comorile ce-ascund,/Numai ca să stau cu tine, stele de pe cer să-ți număr,/ Când zâmbind, te apleci să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec, tu învinsă, eu învins./ Și cu ochii duși în noapte, să mai stau pe gânduri dus/ Până ce coboară'n zare și luceafăru-n apus./ De-aș putea, ți-aș da ca-n basme, zările cu-al lor afund,/Ale marilor întinderi și comorile ce-ascund,/Numai ca să stau cu tine, stele de pe cer să-ți număr,/ Când zâmbind, te apleci să-ți razămi capul tău de-al meu umăr ". Duminica, când ne plimbam pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
păstrase - și el! - o afecțiune tainică și intactă în timp și că, în 1904, ea îi inspirase poezia Portret, publicată în ediția a doua (1910) a primei lui cărți - Albastru: „E‐naltă și în mersu‐i Ușor se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu se mai întorc nici cu gând ul către aceia din mijlocul cărora s‐ au ridicat.” În primul număr din Răsăritul, G. Tutoveanu semnează poezia „La Putna” - pe care o redăm în continuare pentru a cunoaște mai bine poetul: Departe zările sunt limpezi,/ Și din splendoarea ´ntregii firi / Cu strai de raze ʹnvestmântate / Locașul sfintei mânăstiri. / Din larg de șesuri poposit‐au / Și de prin munți întunecoși, / În jurul zidurilor negre, / Talazuri albe de pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și naivi, totodată, eram noi t inerii în acei ani, aflăm și din versurile „Când voi veni”... de Aurel Stanciu, din ziarul din 19 octombrie 1955: Mă chemi, iubita mea, din depărtări, Când frunza‐n toamnă zboară‐n larg de zări Și mă aștepți cu dor, cu nerăbdare; Eu știu ce‐nseamnă ‐ aceea așteptare. Și voi veni, că așteptarea ta 178 Mă va aduce‐n sat în pragul serii Și nu de vinul nou m‐oi îmbăta, Ci doar de sfântul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
chiar poezii. Am reținut, nu întâmplător, poezia „Români, priviți spre hotare!” de Gh. Filiche, Priponești Tutova, în numărul 4 din aprilie 1937, din care redăm ultimele versuri: „...Atât de duios vi‐i trecutul Și jertfa atâta de mare, 315 În zare mijește furtuna, Români, priviți spre hotare!” Premoționale spusele învățătorului Gh. Filiche din Priponeștii nașterii mele... N‐a trecut mult și Mareșalul avea să ordone: „Ostași, treceți Prutul!” Ostașii au executat ordinul, căpitanul în rezervă Iorgu Filiche a fost mobilizat și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parte cândva. Basarabenilor sovietizați nu li s-au predat limbi străine și îi poți număra pe degete pe cei câțiva „disidenți” care au spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de stână și cornute. Să nu ne facem iluzii: așa-zisul liberalism care, chipurile, domnea în marea metropolă răsăriteană marca, cel
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]