64,222 matches
-
mult decât o alternativă idiomatica în care se descriu factorii variabili,aceștia afectând evaluarea ipotezei științifice. Poate că tendințele din modă sunt meme,iar dacă acesta este un exemplu potrivit discuției,trebuie explicată alegerea unei meme în detrimentul alteia. Limite ale teoriei Teoria memelor ridică, inevitabil, și problema transmiterii acestora. Nu este întâmplător faptul că teoriile vis-à-vis de moștenirea biologică se bucură de mai multă încredere și preocupare decât cele vis-à-vis de moștenirea culturală. În lipsa unor caracteristici cantitative este mult mai dificil
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
decât o alternativă idiomatica în care se descriu factorii variabili,aceștia afectând evaluarea ipotezei științifice. Poate că tendințele din modă sunt meme,iar dacă acesta este un exemplu potrivit discuției,trebuie explicată alegerea unei meme în detrimentul alteia. Limite ale teoriei Teoria memelor ridică, inevitabil, și problema transmiterii acestora. Nu este întâmplător faptul că teoriile vis-à-vis de moștenirea biologică se bucură de mai multă încredere și preocupare decât cele vis-à-vis de moștenirea culturală. În lipsa unor caracteristici cantitative este mult mai dificil să
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
ipotezei științifice. Poate că tendințele din modă sunt meme,iar dacă acesta este un exemplu potrivit discuției,trebuie explicată alegerea unei meme în detrimentul alteia. Limite ale teoriei Teoria memelor ridică, inevitabil, și problema transmiterii acestora. Nu este întâmplător faptul că teoriile vis-à-vis de moștenirea biologică se bucură de mai multă încredere și preocupare decât cele vis-à-vis de moștenirea culturală. În lipsa unor caracteristici cantitative este mult mai dificil să identifici felul în care acestea se transmit. Putem însă identifica potențiale restricții care
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
biologică se bucură de mai multă încredere și preocupare decât cele vis-à-vis de moștenirea culturală. În lipsa unor caracteristici cantitative este mult mai dificil să identifici felul în care acestea se transmit. Putem însă identifica potențiale restricții care operează în cadrul acestei teorii și o modelează totodată, pornind de la două trăsături distinctive pentru ceea ce ar putea însemna moștenirea culturală: 1.Genotipul cultural, spre deosebire de cel biologic, nu este un dat ci se constituie în timp, pe masura ce evoluam, învățăm și ne maturizam. 2.Virtual, toate
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
inventat metoda indivizibililor pentru determinarea ariilor și volumelor corpurilor și s-a ocupat și de problema mișcării. Metoda indivizibililor va ocupa un loc important, unul intermediar între metoda exhaustivă și cea infinitezimală. Această metodă i-a adus celebritatea lui Cavalieri. Teoria indivizibililor va deveni un capitol important în teoria geometriei, deoarece ceea ce Cavalieri numea "indivizibil" va obține ulterior numele de "element diferențial". Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
corpurilor și s-a ocupat și de problema mișcării. Metoda indivizibililor va ocupa un loc important, unul intermediar între metoda exhaustivă și cea infinitezimală. Această metodă i-a adus celebritatea lui Cavalieri. Teoria indivizibililor va deveni un capitol important în teoria geometriei, deoarece ceea ce Cavalieri numea "indivizibil" va obține ulterior numele de "element diferențial". Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval. Cavalieri a fost criticat mult timp
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
hughenoților). După o scurtă perioadă petrecută în Frankfurt, familia s-a mutat la Basel, în Elveția. Daniel era fiul lui Johann Bernoulli (unul dintre "dezvoltatorii timpurii" de calcul), [2], nepotul lui Jacob Bernoulli (care "a fost primul care a descoperit teoria probabilității"). [2] El a avut doi frați, Niklaus și Johann II. Daniel Bernoulli a fost descris de W. W. Rouse Ball ca "de departe dintre cei mai puternici Bernoulli mai tineri". [3] El se spune că a avut o relație
Daniel Bernoulli () [Corola-website/Science/308726_a_310055]
-
matematică, de suprapunere a oscilațiilor liniare și la metoda de rezolvare a ecuațiilor cu derivate parțiale, numită ulterior metoda Fourier, sau metoda undelor staționare, care a jucat un rol important în dezvoltarea analizei matematice în secolul al XIX-lea. În teoria probabilităților, a aplicat pentru prima dată calculul infinitezimal. Cea mai valoroasă scriere a sa este "Hydrodinamica, sive de viribus et motibus fluidorum commentarii", apărută în 1738.
Daniel Bernoulli () [Corola-website/Science/308726_a_310055]
-
de istorie a literaturii și culturii române, în scopul dezvăluirii de aspecte inedite ale spiritualității naționale și universale, apărute în periodice din țară și străinătate: „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista Cultului Mozaic/Renașterea evreiască”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue Roumaine”, „Viața românească” (București); „Ateneu”; „Convorbiri didactice”, „Deșteptarea”, „Fântâna Blanduziei”, „Vitraliu” (Bacău); „Academia bârlădeană” (Bârlad); „Hiperion” (Botoșani); „Steaua” (Cluj); „Convorbiri literare”, „Dacia literară” (Iași); „Căminul românesc” (Geneva - Elveția); „Minimum” (Tel Aviv - Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărților” la
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
de la Câmpina. Urmau să facă parte din două cărți în pregătire: Ita sensum și Virtus rediviva, care trebuiau să continue pe Sic cogito (București, 1892; ed. III, 1898), una să însumeze „experimente fizice asupra Spiritismului”, iar cealaltă, „dezvoltând și demonstrând teoria reîncarnațiunii”. Ediție realizată după edițiile de autor, extrase din reviste și după manuscrise, coroborate cu edițiile apărute postum. Ediție bibliofilă, critică, integrală a creației literare macedonskiene. Volumele de autor sunt pentru prima dată la a doua ediție, iar zeci de
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Aron Pumnul din Cernăuți, a urmat cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți și ale Consrevatorului de Muzică din București. A luptat în cel de-al doilea război mondial, fiind rănit pe frontul din Rusia. După război, a devenit profesor de Teoria muzicii și Solfegiu la Conservatorul de Muzică din Timișoara (1946). S-a căsătorit cu Galina Jurba (Hoinic) în anul 1947. Lucrează apoi ca violoncelist (1950-1960) și dirijor (1951-1972) al Orchestrei Filarmonicii „Banatul”. A fost ales ca membru al Uniunii Compozitorilor
Mircea Hoinic () [Corola-website/Science/308749_a_310078]
-
El descoperă existența valorii de prag, după care creșterea concentrației electrolitului nu mai are efect asupra creșterii vitezei de coagulare. Bazându-se pe constatările sale, Zsigmondy exprimă idei fundamentale pentru explicarea mecanismului de coagulare, idei dezvoltate de von Smoluchowski în teoria coagulării rapide. Rezultatele cercetărilor efectuate în domeniul coloizilor sunt publicate de Zsigmondy în lucrarea sa Lehrbush der Kolloidchemie, care apare în mai multe ediții, cea de a cincea fiind publicată la Leipzig in 1925. În colaborare cu P. A. Thiessen, Zsigmondy
Richard Zsigmondy () [Corola-website/Science/308768_a_310097]
-
in 1925. În colaborare cu P. A. Thiessen, Zsigmondy publica și o altă carte : Uber das kolloide Gold. Colaboratorul și ginerele lui Zsigmondy, dr. Erich Huckel, a fost asistent a lui Peter Debye, va contribui și el cu o carte tratând teoria absorbției la colecția inițiată de Zsigmondy, intitulată Kolloidforschung in Einzeldarstellungen.
Richard Zsigmondy () [Corola-website/Science/308768_a_310097]
-
el. După emeritation forțată a lui Fries, în 1937, Hermann Staudinger i-a oferit lui Wittig o poziție la Universitatea din Freiburg, în parte pentru că el îl cunoștea pe Wittig din cartea sa despre stereochimie, în care el a sustinut teoria extrem de criticată pe macromolecule de Staudinger. Bazele chimiei carbanion au fost puse de-a lungul timpului în Freiburg. În 1944 Witting a reușit să obțină postul de șef al departamentului Wilhelm Schlenk la Universitatea din Tübingen. Cele mai multe din lucrările științifice
Georg Wittig () [Corola-website/Science/308767_a_310096]
-
altul, ieșind din propria personalitate, sau fiind mulți personalizat. Gândind liber orice, fără constrângeri, poti accesa stările mentale ale indivizilor din trecutul depărtat, prezent, dar și din viitorul depărtat, poti alcătui mental opere de artă, proiecte de unelte ale viitorului, teorii știntifice complicate, tehnologii super-avansate, poti cumva sparge matricea ceativa temporal evolutivă divină, poți deveni autonom, îți poți controla destinul, devii propriul creator. 2-Libertatea de a spune ce vrei, libertatea cuvântului. Este condiția democrației, a acelei societăți în care oamenii au
Liber arbitru () [Corola-website/Science/307996_a_309325]
-
(n. 1 mai 1946 Miclești, Criuleni) este un plastician, critic și cercetător de arte, pedagog și publicist moldovean. 1980- absolvirea facultății de Istoria și Teoria Artelor plastice a Academiei de Arte din Sankt- Petesburg. Tema de licenție: Operele monumentale ale sculptorului contemporan italian Giacomo Manzu. ( Evoluția concepției stilistice ) 110 p., Ilustrații. 1994-1996. Colaborator stiinșific și șef al Sectorului de artă decorativă, arhitectura și design 1991
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
reviste de profil: „Năuca i jizni”, „Artă”, „Știință”, „Studii române și aromane” ș.a. la Chișinău, Moscova, Paris (1983-96) . 6. Artă covoarelor vechi românești basarabene (Sec. 18- inc. sec. 20 )”. Studiu monongrafic confirmat de Consiliul științific al Institutului de Istoria și Teoria Artei al A.Ș. din R.Moldova. Chișinău 1995, (ne publicat) . 7. „Hudojestvenno-morfologhiceskaja osnova moldavskogo narodnogo kovra VIII-XIX v.v..”. Avtoreferat dissertații, Moskva, 1991. 8. „Istoria izobrazitelnogo iskusstva Moldavskoi SSR s drevneișih vremion do sovremennosti”. Programa de curs la istoria artelor
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
se actualizează în contrast cu toate celelalte care nu se acutalizează, ci rămân doar potențialități. Sistemele au rolul de a reduce complexitatea sensului, în sensul că utilizează codul binar, el însăși actualizând o posibilitate, lăsând opusul acesteia afară. Luhmann se inspiră din teoria lui George Spencer Brown. Astfel, orice operație cu sens are o distingere (distinction) și o denumire (indication). Orizontul de potențialități din care se actalizează ceva se numește unmarked space, iar ceea ce se acutalizează și devine din posibil real, este marked
Teoria sistemelor (Luhmann) () [Corola-website/Science/308056_a_309385]
-
dușmane lui Petru cel Tânăr, bucuroasă de nouă domnie. Istoricul Ion Donat, în baza atentei studieri a personajelor executate, încearcă să explice gestul că pe o prima tentativă de a lua domnia a lui Vintilă, fiul lui Pătrașcu cel Bun. Teoria nu pare a fi chiar corectă, căci însuși reputatul istoric, semnalează un document din timpul domniei lui Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru, care face referire la urmașii unuia din capii celor executați, în care se spune: "„[...] ca să nu fie păcatul
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
domeniul filozofiei, este un model epistemologic interdisciplinar în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
un model epistemologic interdisciplinar în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate. Analiza structurilor și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci doar un cadru
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci doar un cadru cu multe ramificații și heterogen pentru un discurs interdisciplinar, care are sistemul drept concept de bază. Deci nu există o singură "teorie a sistemelor", ci o sumedenie
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci doar un cadru cu multe ramificații și heterogen pentru un discurs interdisciplinar, care are sistemul drept concept de bază. Deci nu există o singură "teorie a sistemelor", ci o sumedenie de definiții concurente și parțial contradictorii. este cunoașterea superioară, de nivel teoretic, a obiectelor care posedă proprietatea integralității, a mulțimilor compacte de entități care ființează ca unul. Nu constituie obiect al cunoașterii sistemice lucrurile constituite
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
a obiectelor care posedă proprietatea integralității, a mulțimilor compacte de entități care ființează ca unul. Nu constituie obiect al cunoașterii sistemice lucrurile constituite din componente conglomerate întâmplător, ci numai obiecte compuse din părți legate prin necesitate între ele. Circumscrierea obiectului teoriei sistemelor se face în baza următoarelor proprietăți definitorii ale obiectului considerat 1.integralitatea 2.finalitatea 3.organizarea 4.autonomie relativă. Există mai multe nivele ale teoriilor despre sisteme. Teoria generală a sistemelor este o teorie despre sisteme desprinse de formele
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
întâmplător, ci numai obiecte compuse din părți legate prin necesitate între ele. Circumscrierea obiectului teoriei sistemelor se face în baza următoarelor proprietăți definitorii ale obiectului considerat 1.integralitatea 2.finalitatea 3.organizarea 4.autonomie relativă. Există mai multe nivele ale teoriilor despre sisteme. Teoria generală a sistemelor este o teorie despre sisteme desprinse de formele lor concrete. Extragerea se realizează prin reținerea componentelor esențiale, definitorii, ale fiecărui tip de sistem. Tinzând la cunoașterea generalului din sisteme, teoria generală a sistemelor consideră
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]