KorAP: Find »[drukola/base=comportament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2330 2331 2332 ...2374 >

59,329 matches

Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157

cu mama plecată. „În general, plecarea mamei este factor de risc pentru apariția unor simptome de depresie la copii. Ei trăiesc un sentiment de singurătate, se simt neglijați că nimeni nu-i iubește și există riscul unor acte autodistructive și comportamente deviante” (Cf. Ziarul de Iași, 3 oct. 2007). Între efectele negative cu impact În dezvoltarea copiilor și structurarea personalității lor se Înscriu fenomene și stări afective pe care ei le percep ca: abandon, trădare, nedreptate, respingere, umilire etc. Aceste stări

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
conjugale, conflicte, probleme educaționale, probleme sociale sau de altă natură - cu impact asupra armoniei cuplului conjugal sau a familiei ca Întreg); consilierea educațională a familiei În sensul intervenției primare (prevenție) sau În cazul apariției situațiilor de criză; monitorizarea copiilor cu comportamente deviante, consilierea educațională și intervenție; monitorizarea familiilor parțial și/ sau temporar dezintegrate (sindrom Italia Spania). Pentru a putea Îndeplini cu eficiență aceste responsabilități el trebuie să posede un grup de competențe profesionale și psihosociale, cum sunt: competențe În evaluarea stării

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
diagnoza timpurie a copiilor superior dotați sau a copiilor cu Întârzieri În dezvoltare psihico-fizică pe care familia le ascunde cât poate În fața comunității; abilități și competențe În relaționare și comunicare cu toate vârstele; competențe În consilierea și susținerea copiilor cu comportament deviant; competențe petru intervenția primară la nivelul familiei. Graficul nr. 1 Fig. nr. 3 Psihologul de familie: percepție și reprezentare socială Pregătit pentru a sesiza, evalua și interveni la nivel primar la apariția unor probleme și crize ale familiei psihologul

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
colaborare cu psihologul școlar); descoperă de timpuriu talentele și le susține, mentorizează orientarea vocațională (colaborare cu psihologul școlar); previne „refugiul” În obiceiuri distructive și adicții ca alcool, droguri, prostituție (colaborare cu medicul de familie, psihologul școlar); susține și modelează formarea comportamentului de consum echilibrat și selectiv al membrilor familiei; previne antrenarea copiilor În acte antisociale (colaborare cu asistentul social, medicul legist etc.); sesizează și previne apariția violenței domestice (colaborare cu preotul); previne apariția bolilor psiho somatice și agravarea acestora (colaborare cu

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
de a deschide un magazin cu produse destinate copiilor cu haine și jucării În care să funcționeze și un teatru de păpuși cu actori copii. Acum el are o afacere de succes, afirmă Ana În Încheiere.” În formarea atitudinilor specifice comportamentului activ selectiv pe care Îl dorim tinerilor În calitate de consumatori, deprinderile și obișnuințele formate În copilărie constituie linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
În formarea atitudinilor specifice comportamentului activ selectiv pe care Îl dorim tinerilor În calitate de consumatori, deprinderile și obișnuințele formate În copilărie constituie linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor și problemelor existenței. Este evidențiat astfel rolul emoționalității ca forță direcțională și susținătoare a comportamentului consumatorului. Sensibili la tot ce ar putea fideliza clienți față de produsele de marcă promovate managerii de succes ăși vor propune să

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
copilărie constituie linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor și problemelor existenței. Este evidențiat astfel rolul emoționalității ca forță direcțională și susținătoare a comportamentului consumatorului. Sensibili la tot ce ar putea fideliza clienți față de produsele de marcă promovate managerii de succes ăși vor propune să descățușeze potențialul uman tinând cont de emoționalitate. Organizația Gallup cunoscută prin studiile realizate și lucrările publicate, În sprijinul marilor

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
datorită felului În care se simt. Reacția de răspuns este atât de uimitoare Încât aceste organizații nu Îi consideră pe clienții lor ca fiind loiali ci Îi numesc clienți implicați emoțional. Pentru a se produce acest fenomen ce detremină În comportamentul clienților o atitudine de fidelitate marile companii sunt interesate să creeze un climat În care angajații cei mai eficienți ăși manifestă talentele recurent, se simt implicați și valorizați, devin angajați implicați emoțional. Ca urmare, atunci când astfel de angajați Își folosesc

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
manageri susține aprecierile psihologilor educaționali ce argumentează teoretic potențialul de adaptare și dezvoltare al inteligenței emoționale atât la nivel individual cât și social. Am evidențiat În paginile anterioare faptul că din partea managerilor și producătorilor interesați În formarea unor clienți fideli comportamentul consumatorului este supus activării potențialului de emoționalitate. În consecință, psihologul de familie va colabora cu familia și școala pentru Creștere reală a profitului Creșterea acțiunilor Dezvoltare susținută Clienți loiali Angajați loiali Începeți aici Descoperă-ți punctele tari Rolul potrivit Mari

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
și școala pentru Creștere reală a profitului Creșterea acțiunilor Dezvoltare susținută Clienți loiali Angajați loiali Începeți aici Descoperă-ți punctele tari Rolul potrivit Mari manageri dezvoltarea armonioasă a inteligențelor multiple: inteligența emoțională, inteligența socială și creativitatea structurându-se Într-un comportament inteligent al consumatorului. 2. Provocările venite din toate domeniile culturale, sportiv, economic, politic, profesional solicită gândirea, trezesc trebuințele și motivația, orientează dorințele și influențează dorința de consum a indivizilor. Psihologul de familie va fi un bun consilier al membrilor familiei

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
educațională trebuie să se acorde și În cazul abuzului de privit emisiuni la televizor sau practicarea jocurilor pe calcultor ore Întregi. Dependența de calculator și televizor are consecințe negative la orice vârstă. CAPITOLUL II. FENOMENE PSIHOSOCIALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 2.1. Efectele socializării asupra rolului de consumator Modernizarea mijloacelor economice și tehnice, paleta largă a ofertei producătorilor și schimbarea stilului de viață determină conturarea unor comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum relatează Wilhelmina Wosinska (2005, 347

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
negative la orice vârstă. CAPITOLUL II. FENOMENE PSIHOSOCIALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 2.1. Efectele socializării asupra rolului de consumator Modernizarea mijloacelor economice și tehnice, paleta largă a ofertei producătorilor și schimbarea stilului de viață determină conturarea unor comportamente de consum Încă de la vârste fragede. Așa cum relatează Wilhelmina Wosinska (2005, 347), copiii Își Însoțesc părinții la cumpărături chiar din fașă, sau din cărucior. Faptul că părinții Îi “premiază” pe copii pentru cumințenia de care dau dovadă În magazine, cumpărându

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
Împreună la cumpărături și știu să compare prețurile și să prefere anumite mărci ale produselor (F.D. Reynolds și W.D. Wells, 1977). Părinții În rol de consumatori reprezintă modele pentru copii, iar imitarea acestora se va realiza după criteriul sexului. Comportamentele consumatorului se diferențiază În funcție de statutul socioeconomic și de apartenența la diferite segmente de populație. G. P. Moschis și alții (1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este mult mai loială mărcii sale. Copiii din familiile Înstărite Învață un comportament de consum orientat spre viitor, și nu spre consum „În prezent”. Promovarea, În perimetrul societății românești, a unor sărbători ca Sf. Valentin sau Halloween s-ar baza, după opinia autorilor (D. A. Statt, 1997, W. Wosinska, 2005), pe nevoia păturii inferioare

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
activare a existenței, curiozitate, cât și de trebuința de satisfacere a unor nevoi materiale și spirituale. Pelerinajele și târgurile diferite organizate de comunități dezvoltă trebuința de a cumpăra și fenomenul social denumit „shopping”. 2.2. Cultura și influența sa asupra comportamentelor consumatorului Denumirea de homo vestitus se dovedește În societatea contemporană la fel de reprezentativă ca și cea de homo sapiens. Alina Duduciuc (2004, 67-76) elaborează o analiză a istoriei vestimentației și a valorilor sociale asociate acesteia. Se presupune că acum 200 000

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Identificarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Astfel, analiza unor comportamente și mentalități actuale permit delimitarea, În literatura de specialitate, a unor stiluri diferite În designul de produs. Deși antropologia furnizează date despre diferențele culturale, psihologia socială a deschis aria de cercetare multidimensional abia În anul 1980. S-au diversificat cercetările

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
satisfacția personală și să aspiri la drepturi și privilegii, să fii mai degrabă interesat de Îndeplinirea Îndatoririlor față de ceilalți, corelate cu loialitate și urmărirea armoniei grupului.” Un moment important În descrierea diferențelor Între sisteme de valori, convingeri și modalități de comportament ale oamenilor aparținând unor culturi diferite Îl reprezintă apariția lucrării „Consecințele culturii” scrisă de omul de știință olandez G. Hofstede (1980). Acesta propune o concepție cvadridimensională de diferențiere culturală. Astfel, popoarele s ar deosebi cultural În funcție de următoarele dimensiuni: distanța față de

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât pe Îndatoriri. Colectivismul

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
Tinerii manifestă concomitent interes pentru calculatoare și accesorii care economisesc timp, dar apreciază și activitățile casnice (grădinărit și gătit); valorizează comunitatea din care fac parte, dar pun preț și pe valorile individuale, se manifestă ca persoane competente civic; manifestă un comportament responsabil sub aspect managerial și financiar; sunt antreprenori; promovează produse vestimentare de avangardă pe baza unui amestec eclectic de stiluri și influențe; sunt Înclinați spre cunoaștere, dispun și de inteligență emoțională și Își exprimă creativ individualitatea. Luarea În considerare a

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și aceasta deoarece procesul globalizării a permis flexibilizarea interacțiunilor Între

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și aceasta deoarece procesul globalizării a permis flexibilizarea interacțiunilor Între națiuni și libera circulație a oamenilor, produselor, serviciilor dintr-

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și aceasta deoarece procesul globalizării a permis flexibilizarea interacțiunilor Între națiuni și libera circulație a oamenilor, produselor, serviciilor dintr-o parte În alta a a lumii. Astfel, obiceiurile și comportamentele de consum ale oamenilor au suferit modificări și nu mai pot fi Înțelese strict În cheie națională sau culturală. Acestea sunt aspecte care nu trebuie neglijate Într-o analiză complexă, Însă este necesar să li se alăture o abordare din

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
exemplu, este de așteptat ca o persoană cu convingeri ecologice să aibă un mod de viață apropiat de natură, ceea ce Înseamnă că va cumpăra probabil pantofi din piele ecologică. Determinând, deci, stilurile de viață vom putea face previziuni corecte asupra comportamentului cumpărătorului și asupra preferințelor subiectului În ceea ce privește produsele sau reclamele. Abordarea psihografică a studiului personalității Îmbină rigoarea cercetării motivației cu rezultatele teoriilor trăsăturilor și factorilor. Evaluarea stilului de viață implică de obicei studii lungi și complicate efectuate asupra unor eșantioane mari

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
complicate efectuate asupra unor eșantioane mari de populație: Conform acestei expertize pot fi identificate diferite stiluri de viață și evident, tiparele comportamentale corespunzătoare acestora, cu legătură directă În domeniul achizițiilor mărfurilor. Abordările psihografice au În comun Încercarea de previziune a comportamentului, pe baza informațiilor despre stilul de viață și atitudini. Abordarea psihografică pare să aibă un puternic potențial de previziune În domeniul achizițiilor de mărfuri, În industria furnizoare de Încălțăminte, Întrucât mare parte dintre acestea sunt influențate de stilul de viață

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]