60,569 matches
-
coregrafia Ion Tugearu ONB. „Ana Karenina”, regia și coregrafia Ion Tugearu ONB. „Romeo și Julieta”Prokofiev regie și coregrafie Ion Tugearu ONB. „Copellia” regie și coregrafie Oleg Danovschi.T Constantă. „Spărgătorul de nuci” regie și coregrafie Oleg Danovschi. „Roșu și negru”A.Cocanea, regia și coregrafia Alexa MezincescuONB. „Motanul încalță”ț, regia și coregrafia Oleg Danovschi. „Casanova”, regia și coregrafia Li Ci Lin, China. 1977 Ezpozitie PersonalaFESTIVALUL UMORULUI Vaslui. 1978 Expoziție Personală Tirgoviste. 1979- 2003Participare în standul României la Quadrienala de la
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
Sir Henry. Mortimer îi spune că Charles a avut doi frați. Sir Henry este singurul copil al fratelui pe nume Henry, care se stabilise în Canada și-și crescuse fiul acolo. Un alt frate, Roger, era cunoscut ca fiind oaia neagră a familiei. Risipitor și parior înveterat, el a fugit în America de Sud, pentru a scăpa de creditori. Se crede că a murit singur acolo. În ciuda avertismentului, Sir Henry insistă să meargă la Baskerville Hall. După ce Sir Henry pleacă din apartamentul detectivului
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
insistă să meargă la Baskerville Hall. După ce Sir Henry pleacă din apartamentul detectivului din Baker Street, Holmes și doctorul Watson îl urmăresc. Ei își dau seama că acesta era urmărit și de un om cu o barbă falsă de culoare neagră aflat într-o trăsură. Holmes și Watson încep să-l urmărească pe urmăritor, dar acesta scapă; totuși, Holmes memorează numărul trăsurii. Detectivul se oprește la un birou de mesagerie și angajează un băiat, pe nume Cartwright, pentru a merge la
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
a putut să găsească ziarul decupat) și de la Baskerville Hall (unde se află aparent Barrymore) care pun capăt acestor piste de investigații. O vizită a lui John Clayton, vizitiul care a condus trăsura în care se afla omul cu barbă neagră, nu le este de prea mult ajutor. El spune că omul din trăsură s-a prezentat ca fiind Sherlock Holmes, spre surprinderea și amuzamentul adevăratului Holmes. Mortimer, Watson și Sir Henry au plecat la Baskerville Hall în sâmbăta următoare. Baronetul
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
avut o fiică: În 1949, Prințul Andrei s-a mutat în Casa Provender din Faversham, Kent care era proprietatea familiei celei de-a doua soții. Casa este faimoasă și pentru a fi fost casa de vântoare a lui Eduard, Prințul Negru. El și-a petrecut timpul grădinărind, distrându-se și chiar gătind, lucru pe care l-a învățat de la bucătari francezi în palatele părinților săi. A fost un artist și a avut mai multe expoziții de lucrări la Paris, înainte de cel
Prințul Andrei Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/321403_a_322732]
-
pe versuri de Alecsandri, „Imn religios” pentru cor bărbatesc. Toate aceste compoziții au fost incluse în programul unor concerte. În timp ce a studiat la Berlin a compus și corurile „La fântână”, „Mori mandro” pentru cor mixt și romanța „Zboară-al nopții negru flutur" publicată în 1905. La Năsăud a compus „Furtună pe mare” pentru cor și orchestră Principalele sale lucrări religioase au fost: Pentru meritele sale didactice si componistice a fost decorat cu și a primit distincția
Augustin Bena () [Corola-website/Science/321405_a_322734]
-
Primăriei din Colonia și din alte orașe germane. Spre finele lui octombrie 1972 Pohl a fost arestat la München, poliția găsind asupra lui arme grenade și alt echipament militar. Pohl mai deținea și o scrisoare de amenințare a grupării Septembrie Negru adresată judecătorului care-i judeca pe trei teroriști palestinieni amestecați în atacurile din 1972 (cei trei teroriști au fost eliberați de oficialitățile Germniei Fedrale în urma răpirii de către OEP a unui avion Lufthansa la finele lui 1972). De teama unei noi
Septembrie Negru () [Corola-website/Science/321412_a_322741]
-
Mohamed Daud Uda (în ), supranumit Abu Daud (n. 1936/37, Siluan - d. 3 iulie 2010, Damasc), organizatorul și comandantul Masacrului de la Mũnchen a fost unul dintre liderii inițiatori ai organizației palestiniene Fatah și din 1971 organizatorul și comandantul organizației "Septembrie Negru". Abu Daud apucase să ocupe mai multe funcții de conducere în unitățile paramilitare ale Fatahului în Iordania și Liban. Ulterior Masacrului de la Mũnchen Abu Daud s-a ascuns tot restul vieții și a scăpat miraculos de la câteva atentate (în 27
Septembrie Negru () [Corola-website/Science/321412_a_322741]
-
și crustacee vara. Specii mai mari includ morsa Atlantică, narvalul și, uneori, balene beluga. Morsa Atlantică se hrănește cu scoici, pește și foci inelate (care dispar din zonă atunci când morsele stau acolo pentru perioade prelungite). Narvalul consumă cod polar, halibut negru, sepie și crustacee.
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
soluției găsite de români. Cu toate acestea, guvernul Koglniceanu a grăbit dezbaterea și adoptarea legii. Un rol important l-a jucat pe plan intern Dimitrie Bolintineanu, iar, pe plan extern, de recunoașterea măsurii s-a ocupat în bună parte Costache Negri. „Legea secularizării averilor mânăstirești” a fost votată la 17 /29 decembrie 1863 și prevedea că: În total au fost trecute în proprietatea statului 75 de mănăstiri închinate bisericii grecești, dintre care 44 din Țara Românească și 31 din Moldova, care
Secularizarea averilor mănăstirești () [Corola-website/Science/321442_a_322771]
-
sunt străpunși de firul subțire de apă, formînd pe o distanță de mai mulți kilometri chei și defilee de o mare frumusețe și atractivitate. Malurile abrupte cu stînci taiate aproape vertical, blocurile masive de calcar cu o configurație bizară, gurile negre ale grotelor și peșterilor ce se cască de la diferite înalțimi, te lasă copleșit și impresionat de sălbătăcia locului și mareția naturii. Prinsă între bolovani uriași de piatră, apa Lopatnicului se zbate zgomotos în locurile cele mai înguste, la cheile din
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
si faună incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Pe malul stîng, vizavi de Stînca lui Ciuntu, în paduricea de foioase și conifere, grupul expedițional "Lopatnic-2003" al Mișcării Ecologiste din Moldova și al revistei "Natura", a văzut două perechi de cocostîrci negri, o raritate pentru nordul Moldovei. În bazinul rîului Lopatnic se mai află, pe lîngă speciile rare de floră si faună, arbori seculari luați sub protecția statului (ocolul silvic Briceni), sectoare de pădure declarate monumente ale naturii (parcela 47 de 1
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
la înălțimile maxime ale bisericii. Turcii și-au realizat visul dea înlătura imaginea lui "Iisus Pantocrator", înlocuind-o cu un verset din Coran. Tot atunci reprezentările îngerilor au fost înlocuite cu niște medalioane mari cu caligrafii arabe aurite pe fond negru. Bisericii i-ar mai fi trebuit numai câteva decenii pentru a-și salva bogăția decorației creștine seculare. Zidurile laterale ale edificiului, la nord și sud, cuprinse sub arcuri mărețe, sunt străpunse de mulțime de ferestre dispuse pe mai multe rânduri
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
a (în ) este un curent literar și politic, creat după al Doilea Război Mondial, care reunea o serie de scriitori negri francofoni, între care Aimé Césaire, Léopold Sédar Senghor, Léon Gontran Damas, Guy Tirolien, Birago Diop și René Depestre. René Maran, din Martinica, autor al romanului "Batouala", pentru care a primit în 1921 Premiul Goncourt este, în general, considerat ca un
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
cultura albilor, respectiv un ansamblu de valori culturale și spirituale ale negrilor, o afirmare a conștiinței apartenenței la această cultură specifică. Legată de anticolonialism, mișcarea a influențat ulterior un mare număr de oameni, apropiați de curentul denumit "« Nationalisme noir »" („Naționalism Negru”), care se extindea și dincolo de lumea francofonă. Termenul a fost inventat în 1935 de către Aimé Césaire, apărând prima dată în numărul 3 al "L'Étudiant noir" (Studentul Negru), revistă a studenților din Martinica. El își revendică identitatea neagră și cultura
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
un mare număr de oameni, apropiați de curentul denumit "« Nationalisme noir »" („Naționalism Negru”), care se extindea și dincolo de lumea francofonă. Termenul a fost inventat în 1935 de către Aimé Césaire, apărând prima dată în numărul 3 al "L'Étudiant noir" (Studentul Negru), revistă a studenților din Martinica. El își revendică identitatea neagră și cultura, pentru început în contrapondere față de noțiunea de "« Francitude »" („francitate”), percepută ca oprimantă și ca instrument al administrației coloniale franceze . Va relua termenul în 1939, cu ocazia primei apariții
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
noir »" („Naționalism Negru”), care se extindea și dincolo de lumea francofonă. Termenul a fost inventat în 1935 de către Aimé Césaire, apărând prima dată în numărul 3 al "L'Étudiant noir" (Studentul Negru), revistă a studenților din Martinica. El își revendică identitatea neagră și cultura, pentru început în contrapondere față de noțiunea de "« Francitude »" („francitate”), percepută ca oprimantă și ca instrument al administrației coloniale franceze . Va relua termenul în 1939, cu ocazia primei apariții a "Cahier d'un retour au pays natal" (Caietul unei
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
administrației coloniale franceze . Va relua termenul în 1939, cu ocazia primei apariții a "Cahier d'un retour au pays natal" (Caietul unei întoarceri în țara natală). Jean-Paul Sartre a folosit acest termen în 1948, în prefața la „Antologia noii poezii negre și malgașe”, îngrijită de Léopold Sédar Senghor. Conceptul a fost apoi reluat de Léopold Sédar Senghor în "Chants d'ombre" (Cântări de umbră), care îl adâncește, opunând "rațiunea elenă" "emoției negre": Nașterea acestui concept și apariția unei reviste, "Présence africaine
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
termen în 1948, în prefața la „Antologia noii poezii negre și malgașe”, îngrijită de Léopold Sédar Senghor. Conceptul a fost apoi reluat de Léopold Sédar Senghor în "Chants d'ombre" (Cântări de umbră), care îl adâncește, opunând "rațiunea elenă" "emoției negre": Nașterea acestui concept și apariția unei reviste, "Présence africaine" (Prezența africană), publicată simultan în 1947 în Dakar și Paris, vor avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
africană), publicată simultan în 1947 în Dakar și Paris, vor avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale minorităților negre din America, Asia și
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
avea efectul unei explozii. Ea reunește negri din toate zările lumii, precum și pe unii intelectuali francezi, mai ales pe Jean-Paul Sartre. Aceasta definește apoi negritudinea ca fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale minorităților negre din America, Asia și Oceania. Mai este și un „cuvânt cheie ce avea să
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
fiind "negarea negației omului negru". Potrivit lui Senghor, negritudinea reprezintă "totalitatea valorilor culturale ale Africii Negre". După Senghor, "negritudinea este, de fapt, o cultură". Este totalitatea valorilor economice, politice, intelectuale, morale, artistice și sociale ale popoarelor din Africa și ale minorităților negre din America, Asia și Oceania. Mai este și un „cuvânt cheie ce avea să marcheze ruptura cu umilințele Africii coloniale”: „Născută în perioada în care imperiile coloniale erau pe punctul de a se destrăma, noțiunea de negritudine este echivalentă cu
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
adeseori în contact cu ideologii și culturi străine”. Césaire afirma că ""acest cuvânt înseamnă, în primul rând, respingere. Respingerea asimilării culturale și respingerea unei anumite imagini ale negrului pașnic, incpabil să construiască o civilizație. Culturalul primează asupra politicului"". Ulterior, scriitori negri sau creoli au criticat conceptul, considerat de ei prea reducționist: "Tigrul nu-și proclamă nicicând tigritudinea. El se repede la pradă și o sfâșâie" (Wole Soyinka). Stanislas Spero Adotevi face o analiză severă în eseul său, "Négritude et négrologues" ( și
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
socială și culturală în care două mari curente, cele ale integrării și segregării, s-au constituit ca doi poli ai dezbaterii despre rasă și etnicitate. În cartea sa "Omul recent", Horia-Roman Patapievici consideră că literatura 'negritudinii' (faptul de a fi negru, văzut ca o problemă de ideologie) este un "narodnicism rasial", concluzionând că "trebuiau și americanii să treacă prin gafele care au sucit mințile europenilor acum, deja, două secole".
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
într-un nou soclu zidit foarte masiv. Cei șase tamburi ce au subzistat sunt legați astăzi cu inele inestetice de fier, de la care a provenit și numele de Coloana încercuită. Un incendiu, din anul 1779, a lăsat pe coloană scurgeri negre inestetice și rezistente. De aceea culoarea porfirului nu se mai poate distinge. A nu se înțelege că turcii s-au ocupat de revigorarea monumentului cu metode moderne. Date suplimentare despre Constantinopol și acest subiect se pot obține pe blogul Vladimir
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]