64,222 matches
-
obiecte compuse din părți legate prin necesitate între ele. Circumscrierea obiectului teoriei sistemelor se face în baza următoarelor proprietăți definitorii ale obiectului considerat 1.integralitatea 2.finalitatea 3.organizarea 4.autonomie relativă. Există mai multe nivele ale teoriilor despre sisteme. Teoria generală a sistemelor este o teorie despre sisteme desprinse de formele lor concrete. Extragerea se realizează prin reținerea componentelor esențiale, definitorii, ale fiecărui tip de sistem. Tinzând la cunoașterea generalului din sisteme, teoria generală a sistemelor consideră ca obiect al
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
necesitate între ele. Circumscrierea obiectului teoriei sistemelor se face în baza următoarelor proprietăți definitorii ale obiectului considerat 1.integralitatea 2.finalitatea 3.organizarea 4.autonomie relativă. Există mai multe nivele ale teoriilor despre sisteme. Teoria generală a sistemelor este o teorie despre sisteme desprinse de formele lor concrete. Extragerea se realizează prin reținerea componentelor esențiale, definitorii, ale fiecărui tip de sistem. Tinzând la cunoașterea generalului din sisteme, teoria generală a sistemelor consideră ca obiect al său de cunoaștere complexitățile organizate.
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
mai multe nivele ale teoriilor despre sisteme. Teoria generală a sistemelor este o teorie despre sisteme desprinse de formele lor concrete. Extragerea se realizează prin reținerea componentelor esențiale, definitorii, ale fiecărui tip de sistem. Tinzând la cunoașterea generalului din sisteme, teoria generală a sistemelor consideră ca obiect al său de cunoaștere complexitățile organizate.
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
a fost anexată Ucrainei Sovietice, așa încât familia - la fel ca multe alte familii poloneze - a fost relocată în Cracovia unde Lem, la insistențele tatălui său, a reluat studiile de medicină în cadrul Universității Jagiellone. A refuzat să își adapteze răspunsurile la teoria dominantă la care aderase Trofim Lîsenko, ratându-și intenționat examenul final pentru a nu fi obligat să devină doctor militar. Anterior, el începuse să lucreze ca cercetător asistent într-o instituție științifică și să scrie povestiri în timpul liber. Lem a
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
al tehnologiei. În "Solaris" ne sunt prezentate încercările omului de a intra în legătura cu o altă civilizație cosmică, iar în "Eden", nu fără o oarecare doză de pesimism, sunt relatate urmările pe care le poate avea folosirea abuzivă a teoriei informației. La granița dintre beletristică și filozofie se situează "Jurnalele astrale", care reunesc amintirile și notele de călătorie prin spațiul cosmic ale lui Ijon Tichy, un Műnchhausen modern, "„un vestit călător printre stele, căpitan al îndepărtatei navigații galactice, vânător de
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
condiții: să fie corect, să fie formulat tot în limbaj natural uman și să fie suficient de succint. Un sistem de răspuns la întrebări necesită o procesare a limbajului natural mult mai complexă decât sistemele de achiziție de documente. În teorie, procesarea limbajului natural e un subiect foarte atractiv, datorită aplicabilității sale în domenii ca cel al interacțiunii om-mașină. În practică se constată, însă, o serie de dificultăți majore, datorate mai ales modului diferit în care o afirmație în limbaj natural
Sisteme de tip întrebare - răspuns () [Corola-website/Science/308070_a_309399]
-
fel ca și la creatură, există în păduri, doar că dispare repede. Body Bags: Mit confirmat. Există un canal de YouTube, TutorialsLegend, dedicat în mare parte studierii acestor mituri. De la începerea acestei activități, TutorialsLegend, a devenit extrem de popular în România, teoriile și descoperirile lui având un mare preț pentru pasionații acestui joc. Puteți viziona întreagă serie accesând acest link. "The Introduction" () este un film de 26 de minute adăugat în pachetul "Special Edition" pentru PS2. În acest pachet s-a aflat
Grand Theft Auto: San Andreas () [Corola-website/Science/308048_a_309377]
-
finalizate. Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei voievodale autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ștefan cel Mare. Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse promovează teoria istoriei comune a bisericii ruse și a credinței în Basarabia. Precizăm faptul că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a Moldovei, cea din urmă fiind subordonată Moscovei. După 7 aprilie 2009, noul guvern nu a reușit
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
semințe. A fost un apărător timpuriu al excursiilor pe jos sau cu canoele în scopuri recreaționale, al protejării resurselor naturale de pe proprietățile private, și al menținerii regiunilor sălbatice ca proprietate publică. De asemenea a fost printre primii susținători nord-americani ai teoriei lui Darwin. Deși nu era un vegetarian strict, Thoreau mânca puțină carne și considera vegetarianismul o formă de autodepășire. Thoreau nu a respins civilizația în totalitate, deci nu a fost de acord cu sălbăticia totală. A căutat o cale de
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
George Ferdinand Ludwig Philipp Cantor (3 martie 1845 la Sankt Petersburg - 6 ianuarie 1918 la Halle) a fost un matematician german. Este considerat creatorul teoriei moderne a mulțimilor. Cantor s-a născut în 1845 în vestul coloniei Sankt Petersburg din Rusia într-o familie de origine evreiască din Portugalia. George, cel mai mare din cei șase frați, era un violonist eminent, moștenind de la părinții săi
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
Berlin, luând parte la cursurile lui Kronecker, Wierstrass și Kummer. A petrecut vara anului 1866 la Universitatea din Göttingen, pe atunci un foarte important centru de cercetare matematică. În 1867 Berlin l-a numit doctor în filozofie pentru teza în teoria numerelor, "De aequationibus secundi gradus indeterminati". În 1869, Cantor o obținut un post de lector la Universitatea din Halle, unde si-a desfășurat întreaga sa carieră profesională. Cantor a fost promovat ca profesor extraordinar în 1872 și a fost devenit
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
bolnav pentru a primi personal această numire. A murit pe 6 ianuarie 1918 în sanatoriul unde și-a petrecut ultimul an de viață. Cantor a fost un matematician profund și a urmărit problemele noi, moderne. El a devenit faimos datorită teoriei sale despre mulțimi, ce a devenit, mai ales din punct de vedere filozofic, o teorie fundamentală în matematică. Cantor a stabilit importanța corespondenței unu la unu între mulțimi, definind mulțimile infinite și cele bine-ordonate și dovedind totodată că numerele reale
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
unde și-a petrecut ultimul an de viață. Cantor a fost un matematician profund și a urmărit problemele noi, moderne. El a devenit faimos datorită teoriei sale despre mulțimi, ce a devenit, mai ales din punct de vedere filozofic, o teorie fundamentală în matematică. Cantor a stabilit importanța corespondenței unu la unu între mulțimi, definind mulțimile infinite și cele bine-ordonate și dovedind totodată că numerele reale sunt “mult mai numeroase” decât numerele naturale. De fapt, teoremele lui Cantor implică existența unei
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
numerele naturale. De fapt, teoremele lui Cantor implică existența unei „infinități de infinități”. El a definit numerele cardinale și cele ordinale și aritmetica lor. Opera lui Cantor era de un mare interes filosofic, lucru de care el era foarte conștient. Teoria lui Cantor privind numerele transfinite a fost de la început privită ca așa de intuitiv contrară - și chiar șocantă - încât a întâmpinat rezistență din partea matematicienilor contemporani, precum Leopold Kronecker, Henri Poincaré, iar mai târziu Hermann Weyl și Luitzen Egbertus Jan Brouwer
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
Hermann Weyl și Luitzen Egbertus Jan Brouwer, în timp ce Ludwig Wittgenstein a ridicat obiecții filosofice. Câțiva teologi creștini (mai exct neoscolasticii) au văzut opera lui Cantor ca o provocare la unicitatea infinității absolute a naturii lui Dumnezeu, etichetând cu prima ocazie teoria numerelor transfinite cu panteismul. Criticile dure au fost acoperite însă de considerațiile internaționale. În 1904 Societatea regală din Londra i-a acordat lui Cantor Medalia Silvestru, cea mai mare onoare ce o putea oferi. Astăzi, majoritatea matematicienilor, care nu sunt
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
nici constructiviști, nici finiști acceptă opera lui Cantor privind mulțimile transfinite și aritmetica, recunoscându-le ca o schimbare de paradigmă. Astfel, matematicieni ca: Hadamard, Hurwitz, Hilbert au adus omagii lui Cantor la Congresul ținut la Zürich în 1897. Prin 1900, teoria infinitului a condus la antinomii prin apariția teoremelor lui Richard Arthur, Bertrand Russel, Alfred North Whitehead, Kurt Grelling și alții. La ieșirea din acest impas au contribuit Gösta Mittag-Leffler și Henri Poincaré prin câteva articole publicate în "Acta Mathematica". Teoria
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
teoria infinitului a condus la antinomii prin apariția teoremelor lui Richard Arthur, Bertrand Russel, Alfred North Whitehead, Kurt Grelling și alții. La ieșirea din acest impas au contribuit Gösta Mittag-Leffler și Henri Poincaré prin câteva articole publicate în "Acta Mathematica". Teoria mulțimilor a fost ulterior dezvoltată de Camille Jordan, Émile Borel, René Baire, Henri Lebesgue și alții. Alte preocupări ale lui Cantor au fost și topologia asamblistă, demonstrarea teoremei lui Goldbach, paradoxurile geometrice, numerele transcendente și numerele algebrice. Deși a avut
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
folosind stări. Programarea funcțională pură efectuează aceste taskuri, precum și cele de intrare/ieșire cum ar fi citirea de date de la utilizator sau afișarea pe ecran în alt mod. Limbajul funcțional pur Haskell le implementează utilizând monadele, un concept provenit din teoria categoriilor. Monadele sunt puternice și oferă o metodă intuitivă de modelare a stării (și alte efecte lateral cum ar fi I/ E) într-o manieră imperativă fără a pierde puritatea. În timp ce monadele existente sunt ușor de utilizat, mulți găsesc dificil
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
și legilor poate asigura deplina libertate de conștiință pentru toți cetățenii și celelalte libertăți civile. În credința islamică, Șaria este socotită ca revelată divin, "dictată" de însuși Dumnezeu pantru a ocroti credința, viața, cunoașterea, moștenirea și averea fiecărui musulman. În teorie, ea ar trebui să fie suficientă pentru orice situație, dar în practică, printr-un efort hermeneutic modernizator, ea se poate exprima generând un sistem de legi care să nu fie rigid, așa cum sugerează, de exemplu, ultimul raport din seria Programului
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
publicarea „Ființă și Timp”) atât Heidegger, cât și Ortega y Gasset, au afirmat că toți filozofii secolului XX îi sunt îndatorați lui Scheler. A fost profesor la universitățile din Jena, München și Köln. Discipol a lui Rudolf Eucken, a simpatizat teoriile vitaliste ale lui Bergson, și este, alături de Heidegger, unul dintre primii fenomenologi care au supus criticii metoda lui Husserl. Scheler a utilizat fenomenologia pentru a studia fenomenele emoționale și intenționalitatea lor respectivă (valorile). Scheler distinge trei modalități de cunoaștere : cea
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
-se esențele în regiune aprioristică, există de asemenea un „a priori” material. 3. În locul întrebării „Cum este posibil ca ceva să fie "dat" ?”, întrebarea fundamentală, spune Scheler, este mai degrabă „"Ce" este aceea ce se dă ?” 4. Scheler consideră falsă teoria kantiană conform căreia tot ceea ce e a trebuit să fie produs de intelect. El afirmă că nu intelectul stabilește legile naturii. El poate stabili cel mult convenții. 5. Nici nu este de acord că ceea ce e „a priori” e echivalent
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
rolul ei istoric” (1925) a luat atitudine, de pe pozițiile burgheziei, împotriva punctelor de vedere agrariene, tradiționaliste, demonstrând necesitatea obiectivă a evoluției României spre civilizația industrială. Zeletin a susținut un punct de vedere determinist în sociologie, într-o perioadă în care teoria idealist-eclectică a factorilor predomina în literatura sociologică românească, și a recunoscut, în opoziție cu concepțiile conservatoare, faptul că organismele suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformărilor social-economice. Zeletin a afirmat rolul permanent progresist al burgheziei, a justificat procesul de spoliere
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
(n. 30 martie 1892 - d. 31 august 1945) a fost un matematician polonez, cunoscut prin lucrările sale de teorie a funcțiilor și de analiză funcțională. A introdus în matematică noțiunea cunoscută ulterior sub numele de spațiu Banach. s-a născut în 30 martie 1892 în Ostrowsko, la 50 km de Cracovia, în actuala Polonie. Părinții lui au fost Stefan
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
31 august 1945, la vârsta de 45 de ani. A fost înmormântat la Cimitirul Lîceakiv din Liov. Banach este unul dintre creatorii analizei funcționale contemporane, la care a adus contribuții fundamentale. Cea mai influentă lucrare a lui Banach a fost "Teoria operațiunilor lineare". În această carte și-a formulat concepția de spațiu Banach și a promovat multe dintre teoremele fundamentale ale analizei funcționale. În aceste spații Banach, a studiat formulele lui Lagrange, metoda lui Fourier pentru o serie de ecuații. De
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
concepția de spațiu Banach și a promovat multe dintre teoremele fundamentale ale analizei funcționale. În aceste spații Banach, a studiat formulele lui Lagrange, metoda lui Fourier pentru o serie de ecuații. De asemenea, Banach a a adus importante contribuții la teoria măsurării, reglării, și la alte ramuri ale matematicii. În 1929, împreună cu Hugo Steinhaus, Banach a fondat jurnalul științific "Studia Mathematica".
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]