58,661 matches
-
Elias Terry, numit "Fanny", la Londra. Acesta a fost începutul carierei de marinar a lui Bates. În 1811, Bates a fost luat ca prizonier. După eliberare și-a continuat cariera, în cele din urmă devenind căpitan de vas. În timpul unei călătorii, el a citit o copie a Bibliei pe care soția lui i-a dat-o. De asemenea, el a fost un puternic susținător al abolirii sclaviei. În 1839, el a acceptat învățăturile lui William Miller care spunea că Isus vine
Joshep Bates () [Corola-website/Science/336580_a_337909]
-
o zonă plină de apă în repaus, în timp ce celălalt braț era în aer. Din punctul de vedere al unui observator aflat în repaus față de eter, Pământul și, prin urmare, apa, este în mișcare. Deci Hoek a calculat următorii timpi de călătorie a celor două raze de lumină în direcții opuse (neglijând direcția transversală, a se vedea imaginea): Timpii nu sunt la fel, ceea ce ar trebui să fie indicat de o deplasare a interferenței. Cu toate acestea, dacă coeficientul de antrenare Fresnel
Experimentul Fizeau () [Corola-website/Science/336665_a_337994]
-
de Seth Shostak și publicat în The New York Times [4]. În secolul al 19-lea existau multe cărți și articole despre posibilii locuitori ai altor planete. Mulți oameni credeau că ființe inteligente ar putea trăi pe Lună, Marte și Venus; dar, din moment ce călătoria la alte planete nu era încă posibilă, unii oameni sugerau modalități de a trimite semnale către extratereștri chiar înainte ca radioul să fie descoperit. Carl Friedrich Gauss a sugerat ca un triunghi uriaș și trei pătrate(teorema lui Pitagora), ar
Comunicarea cu inteligența extraterestră () [Corola-website/Science/336675_a_338004]
-
la Paris în anul 1879, unde a aprofundat pictura olandeză sub supravegherea lui Mihály Munkácsy. Aici e realizat Uhde lucrarea intitulată "Cântărețul" care a fost expusă la Salonul Oficial de la Paris în anul 1880, unde a obținut medalia de onoare. Călătoria pe care o face în anul 1882 în Olanda, a dus la o schimbare a stilului pe care-l practica - a abandonat clarobscurul studiat la München în favoarea unei cromatici inspirată din registrul impresioniștilor francezi. El a fost încurajat pe această
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
se poate face însă de la cele două automate amplasate în pasajul subteran care asigură accesul la linii. , haltă a NMBS/SNCB, este un „punct de oprire nedeservit” (în , PANG) cu intrare liberă, echipat cu două automate pentru achiziționarea legitimațiilor de călătorie și cu panouri de informare la intrarea spre peronul 1 și în gangul subteran, pe partea cu piața "Karel Quitmannplein". Peroanele sunt echipate cu adăposturi de așteptare pentru călători. Un pasaj subteran permite traversarea liniilor și trecerea de la un peron
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
01. Calitatea, viteza medie și distanțele între stațiile trenurilor IC belgiene corespund cu cele ale trenurilor IC olandeze. Spre deosebire de alte țări europene (precum Germania sau România), în Belgia nu se plătește un supliment de viteză pentru folosirea trenurilor InterCity. O călătorie cu trenul pe aceeași rută costă la fel dacă este efectuată cu un tren IC sau cu un tren regional. Situația de mai jos este valabilă cu începere din 2015:
InterCity (Belgia) () [Corola-website/Science/336713_a_338042]
-
în afară de activitatea de redactor la prestigiosul cotidian La Nación, a lucrat ca avocat. În același an a fost ales deputat în Parlamentul Argentinei. În 1873 el a fondat ziarul "La Democracia". Opt ani mai târziu, el a făcut o altă călătorie la Montevideo, unde, ca director de ziar, a rămas până în 1882, când s-a mutat definitiv la Buenos Aires. Odată ajuns acolo, el a renunțat la conducerea ziarului "La Democracia", trecând ca director la ziarul "La Tribuna Nacional, "dar, nefiind o
Agustín de Vedia () [Corola-website/Science/336714_a_338043]
-
Visarion Zaharovici Gabașvili, care a fost trimis ambasador al țarului David pe lângă prea înalta Curte împărătească a Rusiei și a sfârșit aici la Iași la 40 de ani - 1791, ianuarie 24. La trecători cer iertare”. Din cauza vieții agitate și a călătoriilor permanente în străinătate ale lui Besiki, multe dintre manuscrisele sale au fost iremediabil pierdute. Poeziile sale nu au fost publicate în cursul vieții sale, dar sute de copii ale manuscriselor sale au circulat zeci de ani după moartea lui; titlurile
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
numeroase cărți și lucrări în limba română. Ele au avut ca destinație atât întregul spațiu al Transilvaniei, cât și Țara Românească și Moldova. A sprijinit tipărirea unei culegeri de maxime ecleziastice și filozofice, precum și o culgere care conținea notele de călătorie ale lui Dinicu Golescu. La Buda a condus și a editat cea mai veche revistă literară în limba română „Biblioteca românească”, apărută la Buda în 1821. Revista conținea materiale de istorie, literatură și de propagandă culturală și articole al căror
Zaharia Carcalechi () [Corola-website/Science/336719_a_338048]
-
Primul ministru Eleftherios Venizelos l-a numit pe scriitor la 8 mai 1919 în funcția de director general în Ministerul Asistenței Publice. Kazantzakis a condus, în această calitate, o misiune de repatriere a grecilor din Caucaz, fiind însoțit în această călătorie printre alții de Yannis Stavridakis și de Gheorghios Zorbas, pe care l-a numit atașat militar. Cei doi își pierd posturile odată cu înfrângerea lui Venizelos în alegerile din 20 noiembrie 1920. Războiul Greco-Turc se încheie dezastruos pentru greci în 1922
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
gospodărească împreună. Scriitorul avea să explice câteva decenii mai târziu, în prologul cărții "Zorba Grecul", rolul important pe care l-a avut în viața sa prietenia cu Gheorghios Zorbas: "„În viața mea, cele mai mari foloase le-am avut de pe urma călătoriilor și a viselor; dintre oameni, vii sau morți, prea puțini m-au ajutat în lupta-mi. Și, dacă aș vrea să-i disting pe cei care mi-au lăsat urme mai adânci în suflet, aș reține poate vreo trei-patru. Homer
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Istrati și Kazantzakis se despart din cauza diferențelor de opinie cu privire la Victor Serge, acuzat de troțkism. Deși se vor împăca mai târziu, nu vor mai avea niciodată ocazia să revadă. Panait Istrati publică în 1929 cartea " Spovedania unui învins", însemnări de călătorie din URSS în care denunță abuzurile regimului comunist. După moartea scriitorului român, Eleni Samios, viitoarea soție a lui Kazantzakis, a scris cartea " Adevărata tragedie a lui Panait Istrati", care a apărut în limba spaniolă în 1938 la Santiago de Chile
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Introduction to Asia". În 1934 s-a întâlnit cu Sri Aurobindo la Pondicherry: Acesta l-a acceptat ca discipol în 1935 sub numele de Vishvabandhu (« prietenul tuturor »). El s-a stabilit la Geneva în 1937 și a realizat mai multe călătorii în India, unde s-a întâlnit cu Ramana Maharshi, Swâmi Ramdas, Mâ Ananda Moyi, Swâmi Shivânanda, Nanga Bâba. Mobilizat în 1939 - în timpul celui de-al Doilea Război Mondial -, Herbert a salvat un grup de 2.000 de tineri alsacieni care
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
altele, cum ar fi Colorado, folosind „highway”. În 1903, a devenit prima persoană atestata care a condus o mașină de la Sân Francisco la New York, folosind o rută care cuprindea drumuri de pământ, poteci de vite, si terasamente de cale ferată. Călătoria lui, relatata în presă, a devenit o senzație națională și a dus la cereri pentru realizarea unui sistem de drumuri de lungă distanță. La începutul deceniului anilor 1910, au început să apară organizații pentru —cea mai vizibilă fiind —ele ocupându
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
pentru realizarea unui sistem de drumuri de lungă distanță. La începutul deceniului anilor 1910, au început să apară organizații pentru —cea mai vizibilă fiind —ele ocupându-se cu marcarea și promovarea de trasee pentru noul mijloc de recreere și de călătorie pe distanțe lungi. În timp ce multe dintre aceste organizații colaborau cu autoritățile din orașele și statele aflate de-a lungul traseelor pentru a îmbunătăți drumurile, altele pur și simplu alegeau un traseu în funcție de orașele care erau dispuse să le plătească taxe
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
vechi care încalcă regulile în diverse moduri. Exemple pot fi găsite în California, Mississippi, Nebraska, Oregon și Tennessee. În 1952, AASHO a recunoscut permanent variantele divizate pe , , , , , , și . În cea mai mare parte, UȘ Routes au fost principalul mijloc de călătorie interurbana; principalele excepții au fost , cum ar fi și rutele de tip (drumuri turistice, cu restricție de tonaj), cum ar fi . Multe dintre primele drumuri de mare viteză au fost clasificate că UȘ Highways: pe trecea , pe trecea UȘ 66
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
sărbătoare a Comunității Autonome Aragón, ziua respectivă fiind închinata Sfanțului Gheorghe (Sân Jorge). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o între casă de la numărul 23 de pe Paseo de la Independencia din Zaragoza și cea din Teruel, cu unele călătorii ocazionale la Madrid, Barcelona, Paris sau Milano, la spectacole de operă în săli precum Liceo din Barcelona sau Scală din Milano. În copilărie a avut o suferință îndelungată, de pe urma căreia a rămas, pentru o bună parte a vieții, cu o
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
înțeleagă cele două fațete cu totul diferite, ale poeziei și, în consecință, s-au produs însemnate neînțelegeri. Drept urmare, a avut nevoie de aproximativ opt ani ca să-și recapete inspirația pentru scris. În martie 2015 reușește să publice Tornaviaje (Întoarcerea din călătorie) în Colecția Torremozas. Poemele au fost dedicate fratelui său mai mare, Agustín, de care fusese foarte legată în copilărie. Ele exprimă, totodată, depășirea tristeței provocate de neînțelegerea pomenita, în cazul cărții anterioare. A fost ultima ei carte, pe care a
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
s-a observat că Jaquette nu folosea titlul când vorbea cu prințul moștenitor. Soțul ei a încercat s-o îndepărteze de la curte, însă mișcarea a fost prevenită de mama Jaquettei. În 1822, prințul moștenitor Oscar a fost trimis într-o călătorie prin Europa pentru a-și găsi o mireasă. Când Josephine de Leuchtenberg a fost aleasă Carl Gustaf Löwenhielm a fost încredințat cu aranjamentele și a făcut multe călătorii în Bavaria în perioada 1822-1823: după aceea, el a fost făcut numit
Jacquette Löwenhielm () [Corola-website/Science/336850_a_338179]
-
mama Jaquettei. În 1822, prințul moștenitor Oscar a fost trimis într-o călătorie prin Europa pentru a-și găsi o mireasă. Când Josephine de Leuchtenberg a fost aleasă Carl Gustaf Löwenhielm a fost încredințat cu aranjamentele și a făcut multe călătorii în Bavaria în perioada 1822-1823: după aceea, el a fost făcut numit trimisul suedez la Constantinopol în perioada 1824-1827. În timpul absenței sale, Jaquette a rămas în Suedia. Jaquette a născut o fiică pe care a numit-o Oscara, subiniind faptul
Jacquette Löwenhielm () [Corola-website/Science/336850_a_338179]
-
făcut patru mari expediții în Asia Centrală — în 1900-1901, 1906-1908, 1913-1916 și 1930. El a adus la lumină o comoară ascunsă de o mare civilizație care de atunci a fost practic pierdută. Una din descoperirile sale semnificative din timpul primei sale călătorii din 1900-1901 a fost oaza Dandan Oilik din deșertul Taklamakan, unde a descoperit o serie de relicve. În timpul celei de-a treia expediție din 1913-1916, a săpat la Khara-Khoto. Coleția lui Stein de manuscrise chineze, tibetane și Tangut, tablete de
Marc Aurel Stein () [Corola-website/Science/336870_a_338199]
-
de relicve. În timpul celei de-a treia expediție din 1913-1916, a săpat la Khara-Khoto. Coleția lui Stein de manuscrise chineze, tibetane și Tangut, tablete de lemn din Prakrit și documente în mai multe limbi turcice de la British Museum este rezultatul călătoriilor sale prin Asia centrală din anii 1920 și 1930. Stein a descoperit manuscrise în limbi toharice (considerate dispărute) din Bazinul Tarim, Miran și alte orașe-oază și a înregistrat numeroase situri arheologice, mai ales în Iran și Pakistan. Când Stein a
Marc Aurel Stein () [Corola-website/Science/336870_a_338199]
-
care transmiteau mișcarea la un mecanism, lăsa să cadă într-un container o piatră mică sau o bilă de metal la fiecare rotație a roții, proporțional cu mărimea acesteia, și care corespundea unei mile romane (sau Milium Miliarum). La sfârșitul călătoriei, numărând pietricelele, se putea afla cât de multe mile de drum au fost. Acest dispozitiv, spre deosebire de contorul de parcurs terestru, avea inexactități în măsurarea distanțelor, derivate din diferitele condiții de pe mare, dar putea da o idee despre distanța parcursă. Acesta
Roată topografică () [Corola-website/Science/336898_a_338227]
-
alouettes. Petit dictionnaire de la pensée nomade" (1999), "Laissez-passer. Topographie littéraire d’une Europe des frontières" (2004), "Il n'y a pas de dîner gratuit. Petit abécédaire de la rencontre en littérature" (2011; ed. rom., 2012). Eseurile sale tratează aspecte precum ospitalitatea, călătoria, întoarcerea, dezrădăcinarea și cunoașterea de sine, fiind o căutare a identității într-o lume cu frontiere geoculturale tot mai volatile. Volumul "Femei în fața oglinzii" (1998) analizează fragmente din 12 romane publicate în secolul al XX-lea de 12 scriitori români
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
naștere unei literaturi a exilului. Cartea " Nimic nu se dă pe gratis. Breviar pentru autori în vilegiatură" (2011), publicată inițial în limba franceză, tratează cu umor contactul cultural dintre Vest și Est petrecut după căderea regimurilor comuniste, prin intermediul mărturiilor de călătorie ale unor scriitori est-europeni în țările occidentale și al experiențelor similare trăite de personajele din cărțile lor. Autoarea prezintă tentațiile și capcanele acestor experiențe interculturale, uneori grotești, ce pot transforma inspirația scriitorilor în inhibiție. Volumul "Un țărm prea îndepărtat. Seducția
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]